3,037 matches
-
ca pildă de urmat pentru urmașii familiei, atunci calea către numitorul comun este deschisă, iar trotuarul de mers împreună nu-i dificil. Eu, dragul meu, și în mariaj, m-am încrezut în ceea ce a fost familia la mai vârstnicii și înaintașii mei, îmi comunica el cu mândrie nu o singură dată. Iar când ai copii răspunderea partenerilor este și mai mare. Rolul de părinte este mult mai frumos dacă se exercită în doi”... 25 XII 1984 Dragă Alecule, Cu ocazia sfintelor
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
activitatea politică, pe care, fără a fi partizanul cuiva, ne-o deslușea de la un capăt la altul. Amintirile sale despre părinți, prieteni și profesorii săi erau mereu de prim plan. Da, domnia sa avea cultul colectivității, a socialului, învățat de la mai înaintașii domniei sale, inclusiv de la profesorul său Paul Constantinescu pe care nu a uitat să-l evoce de fiecare dată, chiar și când mergea la Cimitir la soția sa, punând flori și într o parte și în alta, la mormântul soției și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
unor elevi din clasele inferioare sau chiar unor colegi. 5. Studiile superioare le-am terminat pe baza bursei din țară și din străinătate. 6. În activitatea profesională am progresat datorită pregătirii bune, rezultatelor obținute, prin forțe proprii. N-am avut înaintași care să mă propulseze. 7. Am ajutat familia largita-frati-surori etc, dar și pe tot cei necăjiți și fără relații, cunoștințe, si pile. 8. Am avut un crez în viață: “să fac bine sau dacă nu pot, atunci să nu fac
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93305]
-
Centrul autorității era acum palatul, nu aparatul birocratic. Sultanul a preluat personal controlul și conducerea afacerilor statului. El citea majoritatea rapoartelor oficialilor săi și lua cele mai importante decizii. De fapt, domnia lui a fost mai autocratică decît cele ale înaintașilor săi. Abdul Hamid al II-lea a impus un puternic control politic; cei suspectați de opoziție erau arestați, întemnițați sau chiar executați. Nu numai că era interzisă critica la adresa sultanului, dar și literatura era atent urmărită: "Scrierile unor autori "tendențioși
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
modificare treptată a atitudinii franceze. În această perioadă, mulți lideri francezi încetaseră să încerce să susțină respectarea Tratatului de la Versailles; alții deveniseră pacificiști convinși. Liderul socialist, Léon Blum, exprima o opinie generală atunci cînd declara: "Noi nu credem așa cum făceau înaintașii noștri în 1792 și în 1848 că ar putea exista ceva bun într-un război, nici că războiul ar putea fi un instrument pentru dobîndirea libertății sau în folosul Revoluției."3 Georges Bonnet, care a devenit ministru de externe în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sonor filarmonica culturală a interbelicului românesc, în special sub bagheta doctrinară a lui Nichifor Crainic. Patria nu e, așadar, doar pământul pe care un popor îl ocupă din întâmplare, el trebuie să fie "plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri" (p. 7). Patria nu e nici limba, care poate fi doar un instrument pragmatic de comunicare, "un mijloc de translațiune al daraverilor [negustorilor] dintre ei" (p. 9). Ea trebuie să fie depozitarul experiențelor istorice, suportul prin mijlocirea căreia se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a revoluției române, evidentă în lupta de eliberare națională. Cucerirea independenței de stat a României, proclamată în 1877 și obținută pe frontul de luptă în 1878, este decretată ca fiind "opera întregii națiuni", "rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie obținută în 1877 pe cîmpul de bătălie împotriva Imperiului otoman" (Hurezeanu et al., 1988, pp. 111, 120). Dobândirea independeței de stat completează astfel lupta națională inaugurată de Horea și continuată de Tudor. După cum
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ai istoriei (fie ei individuali - personalități istorice singulare, ori colectivi - categorii sociale, agenți corporativi de tipul Poporului, Națiunii, Partidului); c) monumentalizarea trecutului și titanizarea actorilor istorici - construcția politică a statului-națiune a presupus nu doar glorificarea vremurilor apuse alături de eroizarea acțiunilor înaintașilor, ci și monumentalizarea trecutului în conjuncție cu ridicarea Marilor Oameni ai Istoriei la rangul de personaje titanice. Unei "ființe active și plină de aspirații" cum era ființa națională în prelunga fază de construcție politică a statalității românești îi era necesară
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încercările lor de a influența comportamentele politice, politicile publice și însăși structura oportunităților politice. 1. ANALIZA GRUPURILOR: PLURALISM ȘI RIGIDITATE SOCIALĂ Punctul de plecare obligatoriu al unor analize ale grupurilor îl constituie o cunoscută afirmație a unui cercetător considerat un înaintaș în acest domeniu: "Cea mai mare provocare în studierea oricărei forme de viață socială o constituie analiza acestor grupuri, care înseamnă mai mult decît o simplă clasificare. Cînd grupurile sînt definite în mod adecvat, totul este definit. Spunînd totul, înțeleg
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cultul pentru oamenii mari. Dacă nu suntem urmașii unor oameni mari suntem nimic. Mă simt oripilat când constat că unii dintre cei din noua generație consideră că viața și știința începe cu ei; pentru ei nu există trecut, nu există înaintași. L-am cunoscut și eu pe Laborantul Ilie Bourel. A fost laborantul profesorului Ioan Borcea. Pentru el Laboratorul de Zoologie era casa sa, iar Colecțiile de Zoologie un adevărat templu. Pentru Ilie Bourel, profesorul Ioan Borcea era Voievodul pe care
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să-i urmăresc îndeaproape evoluția profesională, urcând toate treptele ierarhiei universitare, până la cea de profesor titular, conducător de doctorat, șef al Laboratorului de Hidrobiologie. Profesorul Gh. Mustață este un strălucit reprezentant al Școlii ieșene de Entomologie, continuator al operei marilor înaintași din acest captivant domeniu al biologiei animale, profesorii Ioan Borcea și Mihai Constantineanu, despre care a scris pagini de o rară frumusețe și le-a dedicat volume omagiale unanim apreciate de comunitatea noastră academică. Nu sunt în măsură să analizez
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
omul pe care îl sărbătorim este un neîntrecut orator, un neobosit căutător de noutăți, pe care știe să le selecteze și să le transmită ca nimeni altul. În plus, ca puțini alții, profesorul Gh. Mustață a scris și scrie despre înaintași, despre biologi români și străini, medalioanele publicate de el înscriindu-se în istoria biologiei ieșene; toate sunt scrise cu multă căldură sufletească, cu respectul avut față de profesorii și colegii de breaslă. Nu pot să nu-mi amintesc de cele 15
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
poate mai puțin cunoscuți, ca - Gheorghe Hasan, Sergiu Cărăușu, Filimon Cârdei, Ion Scriban, Dumitru Bahrim, Taisia Boișteanu. Jos pălăria domnule profesor pentru acest nobil și generos act de restituire a unor valori, poate prea curând uitate sau chiar neglijate! Cinstirea înaintașilor noștri vă face mare cinste și D-Voastre. Aș remarca de asemenea contribuția remarcabilă a profesorului Mustață în ultimele două decenii la efortul de promovare și susținere a ideilor evoluționiste în biologie, perioadă în care am asistat la o recrudescență
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mare succes pentru Universitate și Facultate, putându-se relua pregătirea practică a studenților și cercetările marine tradiționale. Pe Profesorul MUSTAȚĂ, marea provocare nu l-a găsit descoperit. Calitățile de organizator și atașamentul legendar de domeniu, de Universitate și îndatoririle față de înaintași au constituit sprijinul moral și au fundamentat curajul cu care s-a avântat în reorganizarea stațiunii și în refacerea prestigiului și renumelui ei. Și, tot în acest scop, pentru a lega învățământul ieșean de mediul marin, a introdus în programa
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
la reafirmarea prestigiului Stațiunii Biologice Marine „Prof. dr. Ioan Borcea” de la Agigea și la asigurarea continuității tradiției școlii hidrobiologice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Prin realizările domniei sale, domnul profesor Mustață și-a asigurat un loc de cinste printre înaintașii săi: Paul Bujor, Ion Scriban, Ioan Borcea, Constantin Motaș, Sergiu Cărăușu, Gheorghe Hasan, Taisia Boișteanu. Chiar dacă povara anilor îi face pașii mai șovăitori, penița sa măiastră este neobosită și astăzi. De aceea, cu prilejul împlinirii frumoasei vârste de 75 de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
despre un ilustru dascăl universitar, apropiat vârstei mele. Îl prețuiesc, în mod deosebit, nu numai pentru ceea ce a făcut în știința și în arta formarii noilor generații, dar mai ales pentru respectul pe care îl cultivă cu continuitate, față de marii înaintași, „generația de aur” a dascălilor care au înnobilat de-a lungul timpurilor Facultatea de Biologie a Universității „Al.I.Cuza” - Iași. L-am cunoscut în primii ani ai începuturilor sale de formator universitar, la un pas de la absolvirea facultății, ca
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
examen, spre înfrigurarea celor ce încă așteptau să le vină rândul. Organizând ani de-a rândul simpozioane pentru studenții anului IV sub genericul „Personalități ale biologiei românești și universale”, domnul profesor ne-a oferit exemplul personal de înaltă considerație față de înaintași, insuflându-ne respectul și prețuirea față de activitatea acestora și răsplătindu-ne cu generozitate prin premii și mențiuni eforturile de documentare. Ca masterand și apoi doctorand, am descoperit și alte laturi ale personalității domnului profesor. Asemenea învățătorului care poartă mâna elevului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și Decebal. Iubesc locurile lui Traian așa cum un copil iubește casa bunicilor săi. Locurile lui Decebal sînt însă casa părinților și acolo mă simt la fel de bine. Dacă nu și mai bine. Generosul Georges Georges avea o avere bunicică rămasă de la înaintașii săi și chiar dacă evita să facă paradă cu bunăstarea sa, transpira mai peste tot o anume stare de naturalețe, acompaniată de o anumită stare de comoditate și nonșalanță pe care ți-o asigură conturile dolofane. Vila cochetă, lacul, piscina și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu doar istoricii profesioniști cedează. Aproape tot omul care a trecut printr-o școală și a venit, deci, în contact direct măcar și cu un manual de Istorie, se simte atras, ca de un miraculos magnet, de întâmplările și faptele înaintașilor, de toate câte au fost pe când el încă nu era. De multe ori, fără să și-o impună în chip deliberat, acel om se strecoară pe firul Istoriei, ca pe acela al unei ape curgătoare, dar în sensul invers al
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ca viețuitorii de acolo să nu ducă lipsă de cele trebuitoare traiului și făcea danii în moșii, sate, locuri de moară, heleștee, stupine sau vii și livezi. Si să ții minte că bunii domni respectau cu sfințenie daniile făcute de înaintașii lor, pe care îi pomeneau cu mare respect în uricele prin care întăreau acele danii și miluiri. E o încântare să citești acele acte. - Intâlnirea cu tine, mărite Spirit, a venit ca o adevărată mană cerească. Prin spusele tale am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de loc din satul Toporăști. Interviul în două faze cu Grigore Toloacă este un alt mare ecran de pe care citim cum era viața, obiceiurile tradiționale la localnici, de la o dată la alta, înscrise în calendar dar și cele cu moștenire de la înaintași. Viața localnicilor, fie școlară, cazonă sau chiar în timp de război - cu „Peripeții nebănuite” sau aflate din „O povestire a unui prieten de demult” - este oferită cititorului pigmentată cu o seamă de întâmplări pe care le-au trăit fețe înnobilate
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a pune frică peste frică, de a înrăutăți răul și de a urâți urâțenia, oricât rating ar aduce acest obicei. O singură frică pare să fi dispărut cu totul din lumea noastră: frica de Dumnezeu, în care trăiau, nu demult, înaintașii noștri. Iar când frica de Dumnezeu dispare, toate celelalte frici, mici și mari, invadează scena în devălmășie. „Plăceri vinovate“ Din păcate, nu apuc să mai ascult radio decât foarte rar. Când sunt la volan de pildă, profitând de amplele răgazuri
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
îi face să privească acum cu nostalgie la întâmplări dramatice, ale căror eroi au fost ei înșiși. Iată, deci, motivele ce m-au îndemnat la scrierea unei lucrări care-L are în centru pe Dumnezeu, mărturisit și trăit de mulți înaintași de-ai noștri, care și-au jertfit cel puțin tinerețea, dacă nu chiar viața lor, în temnițele comuniste din România. Pentru realizarea acestui capitol al lucrării m-am inspirat dintr-o bogată videotecă de mărturii ale foștilor deținuți politic, aflată
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
au avantajul de a oferi omului accesul la cuceririle lumii civilizate, dar și dezavantajul de a nimici atâta frumoasă, sfântă și sănătoasă tradiție pe care cu dragoste de viață și cu înțeleptă înțelegere au cultivat o și au conservat o înaintașii noștri. 3. Trecerea la cele veșnice Cultul morților, preocupare dintotdeauna a omului, indiferent de perioada istorică, de meridianul sau de paralela pe care și-a trăit viața, are un rol tot atât de important și la noi ca și aiurea unde se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cuprinse în merituoasa sa lucrare, premiată de Academia Română, «Monografia Comunei Rășinariu» din 1915. Atragem atenția cititorului că cele prezentate în continuare nu au nimic comun cu medicina adevărată, materialul prezentat constituind numai obiect de informare asupra unui aspect al vieții înaintașilor noștri și nicidecum recomandări cu caracter curativ pentru oricare din bolile citate. Atenție deci, aplicarea leacurilor arătate în continuare le considerăm nu numai total contraindicate de orice normă medicală actuală, ci dimpotrivă, foarte dăunătoare sănătății, cititorul tentat să le practice
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]