2,847 matches
-
incredibil. Părea să fie un fel de a epuiza emoțiile în exces. Absentă, își plimba mâinile peste onduleurile pectoralilor lui. Încă te antrenezi, văd. Câte mai faci la bancă acum? O sută treizeci. —Sunt impresionată! După miezul nopții, conversația a încetinit din ce în ce mai mult, până când el începu să caște. — Hai să ne culcăm, iubita. Bine, spuse ea somnoroasă. Nu se punea problema ca ea să plece, amândoi știau asta. — Mă duc doar până la baie. După ce s-a spălat pe față, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
încet. —E-n regulă. Și-a mângâiat obrajii sărați și uzi cu hârtia lucioasă. Cu fiecare fum, plânsul se liniștea, până când singurele sunete pe care le scotea erau suspine lipsite de lacrimi. Scuze, spuse ea într-un final. Totul se încetinise; bătăile inimii, reacțiile, gândurile. Ar fi putut sta în biroul lui o veșnicie, prea înmărmurită pentru a se rușina, prea somnoroasă pentru a se întreba ce se întâmplă cu ea. —Alta? întrebă Jack, în timp ce ea stingea țigara. Ea dădu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
După câteva retușuri rapide cu Beauty Flash și All About Eyes, ea spuse: Ar trebui să mă întorc. Trebuie să mă cert cu Ashling, să urlu la Gerry. —Nu trebuie să... Renunțând pentru un moment la personalitatea ei dură, Lisa încetini puțin ritmul. —Ai fost foarte drăguț cu mine, recunoscu ea. Mulțumesc. 42tc "42" —El, de acolo, cel înalt. Ashling arătă prin mulțimea din River Club. — Acela este prietenul tău? întrebă Clodagh mirată. E simpatic, seamănă puțin cu Dennis Leary. —E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
bine, pentru un bărbat care nu mai spălase părul nimănui până atunci, în afară de al lui. Scuze! spuse ea cu vocea înfundată. Dar dacă intră apă, se perforează timpanul. S-a mai întâmplat deja de două ori. —Bine, am înțeles. A încetinit și, cu degetele, încerca să devieze apa de zona cu probleme. Spre surprinderea lui, îi creea o stare ciudată zona de piele din spatele urechii ei. Acea porțiune de piele fină care despărțea urechea de linia unde părul ieșea la iveală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
capul pentru o clipă, a văzut-o pe Trix mimând către domnișoara Morley un Nu vrea ceai! Jack a dat buzna în birou, cu un teanc de documente sub braț, dar, când a văzut-o pe Ashling la birou, a încetinit ritmul și s-a luminat la față. —Cum mai ești? întrebă el gentil. —Păi, m-am dat jos din pat, spuse ea. Dar figura ei fixă ca un mulaj de gips însemna că nu e tocmai veselă. Auzi, în ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
încerca, rânji ea. Partida de sex a fost fantastică, așa cum era de obicei. Reușea să se piardă, să uite de rușine și de noua ei sărăcie odată cu fiecare mișcare a lui Marcus în ea. Până când a simțit cum ritmul lui încetinește. Mai repede, șopti ea. Dar el a încetinit din ce în ce mai mult, apoi s-a oprit de tot. —Ce este? —Clodaaaaaagh. Vocea lui era ca un avertisment, ochii lui erau concentrați în altă direcție, iar ea se trase rapid de sub el. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fantastică, așa cum era de obicei. Reușea să se piardă, să uite de rușine și de noua ei sărăcie odată cu fiecare mișcare a lui Marcus în ea. Până când a simțit cum ritmul lui încetinește. Mai repede, șopti ea. Dar el a încetinit din ce în ce mai mult, apoi s-a oprit de tot. —Ce este? —Clodaaaaaagh. Vocea lui era ca un avertisment, ochii lui erau concentrați în altă direcție, iar ea se trase rapid de sub el. Am uitat să încui ușa. A fost un șoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ca Ashling să poată răspunde. —Bineînțeles. 63tc "63" De Sfântul Valentin, un plic mare și impresionant se strecură, prin cutia de scrisori, în holul Lisei. O felicitare? De la cine? A rupt plicul, în timp ce inima îi bătea din ce în ce mai tare, apoi a încetinit... A! Era o notificare a pronunțării divorțului ei. Voia să râdă, dar nu a reușit. Viteza cu care ajunsese de la tribunal la avocatul ei o luase prin surprindere. Durase puțin peste două luni, iar în mintea ei trebuiau să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dai jos un plasture. Mintea ei era uimitor de lucidă. A observat felul în care îi tremurau degetele în timp ce scotea paginile, apoi privi propozițiile cum se derulează în fața ochilor ei, prea rapid pentru a le putea citi. Când cuvintele au încetinit și s-au oprit din mișcare, s-a forțat să citească literele groase și negre de pe foaia albă de hârtie. Unul câte unul, până când mesajul pe care îl știa deja s-a arătat - se terminase. Gata cu viața pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de multe vizite, încât nici nu își va mai aminti că plecase vreodată. Dar cine stătea în pragul casei ei? Francine? Beck? Dar avea sexul greșit pentru a fi Francine și era prea mare pentru a fi Beck șiă Lisa încetini pasul când a văzut că avea culoarea greșită pentru a fi oricare dintre ei. Era Oliver. Ce cauți aici? întrebă ea mirată. —Am venit să te văd, răspunse el. —De ce? Ea a băgat cheia în ușă și el a urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
te omor!“. Dar la Geneva nu ajunseserăm Încă la faza asta. Jennifer mă ținea pe după mijloc atunci cînd l-am recunoscut de departe pe Jean Piaget, iar eu n-am vrut să mă despart de ea. M-am mulțumit să Încetinesc pasul pentru a mă uita mai bine la faimosul profesor care se Îndepărta pe o stradă piezișă. Oare ar fi trebuit să-i vorbesc lui Jennifer despre el și să-i spun că mîncasem spumă de ciocolată acasă la acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
În grup În pivnița unei clădiri a universității unde studia. Vorbise fără să ridice vocea, deși muzica se auzea tare. S-a ridicat brusc pentru a merge pe ringul de dans, unde am văzut cum lumina stroboscopică În Împrumuta gesturile Încetinite pe care le avem de obicei În coșmaruri. CÎnd am Întrebat-o de ce se lăsase abordată pe Champs-Élysées, mi-a răspuns că păream atît de blînd, so sweet... După ce a plecat, ne-am scris de mai multe ori pe lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mașini de scris. Am decis să realizez un fel de jurnal intim al unei veri În Provența. Tata, la volanul mașinii lui decapotabile de 2 CP, mi-a servit de șofer și de travelling-man: În picioare În mașină, cerîndu-i să Încetinească sau să accelereze, făceam travellinguri Înainte asupra platanilor de pe Naționala 100 și travellinguri laterale de-a lungul străzilor de prin sate. Am ținut să-mi filmez astfel orașul natal. Tata m-a dus cu mașina la Aix: travelling lateral asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
limitele. Nu mai rămâne nici un loc pentru vreo îndoială la aceste personalități narcisiste. Ei nu trebuie să comită greșeli. Nu poate fi vorba, prin urmare, de a putea să le slăbești aripile, sugerându-le să o ia mai încet, să încetinească ritmul, lucru pe care, de altfel, politicienii nici nu-l înțeleg. Dimpotrivă, când ritmurile nebunești se opresc, atunci apare riscul prăbușirii. Dacă nu se mai simt utili, atunci apare stresul major. Unii au ajuns chiar să se sinucidă din cauza aceasta
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
fiți invitat. — Vorbesc serios. — Și eu la fel. Faceți-mi hatîrul să opriți și să mă lăsați aici. În două minute sîntem pe Colón. — Mi-e totuna. Mașina asta miroase a mort, ca și dumneavoastră. Lăsați-mă să cobor. Palacios Încetini și opri pe acostament. Am coborît și am trîntit portiera, evitînd privirea lui Palacios. Am așteptat să se Îndepărteze, Însă polițistul nu se hotăra să demareze. M-am Întors și am văzut cum cobora geamul. Mi s-a părut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
unei sonate sau unui peisaj, ne dispensăm de viață cu un zâmbet de bucurie dureroasă și de superioritate visătoare. Din centrul frumuseții, totul este în urma noastră și nu putem privi spre viață decât întorcîndu-ne. Orice emoție dezinteresată, neasociată imediatului existenței, încetinește mersul inimii. Într-adevăr, organul timpului, care-i inima, ce-ar mai putea marca în amintirea veșniciei care e frumusețea?! Ceea ce nu aparține timpului ne reține respirația. Umbrele eternității, ce se apleacă de câte ori singurătatea este inspirată de un spectacol de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ai trecut cândva cu ochii închiși prin dulceața peisajelor de agonie. Ce înviorare ciudată îți descoperă verdețurile stingerii și înflorirea suspinelor fără de capăt! Pururi tânăr în amurguri, întremat în sfârșituri, căutând întinderile morții fiindcă viața nu-i destul de-ncăpătoare și încetinindu-ți răsuflarea ca zgomotul viețuirii să nu acopere depănările visului final! Sânt după-amieze de toamnă de o atât de melancolică nemărmurire, încît ți se oprește respirația pe ruina timpului și nici un fior nu mai poate însufleți zâmbetul împietrit pe absența
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
încîntător și debordant. N-aș regreta dacă după o astfel de risipire vocea ar răguși, ochii ar orbi și mersul s-ar împletici, n-aș regreta dacă funcțiile și posibilitățile organelor s-ar epuiza și focul din mine și-ar încetini pâlpâirile. Dacă există fericire în lume, ea trebuie comunicată. Sau oamenii cu adevărat fericiți n-au conștiința fericirii lor? Le-am putea împrumuta noi o parte din conștiință, pentru ca ei să ne răsplătească din infinita lor inconștiență. De ce numai durerea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
firișoarele de țelină date pe răzătoare. După cât de repede mestecă, Ianuarius înțelege că l-a supărat foarte rău. — Țelina-i foarte sănătoasă, rostește încurajator. Tot nu l-a îmbunat pe bătrân. Mai face o încercare: — Este ușor de digerat, nu încetinește inteligența și nici nu stârnește pofta de pâine. Surâde ușor. Unde mai pui că e bună și pentru potență, deși probabil că nu-i prea mai folosește. Instantaneu, zâmbetul se transformă într-un rânjet autocompătimitor. Râde ciob de oală spartă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Aude un „pleosc“ dat cu sete, urmat instantaneu de țipete de plâns. Lângă ea, Domitia - căreia abia i s-au uscat lacrimile - se pune și ea pe urlat. Lucrurile se petrec prea repede pentru ca Occia să poată interveni. I-au încetinit și ei reacțiile din cauza vârstei. E conștientă că, după un moment de panică, Claudia le ia pe ambele fete pe după gât și încearcă să le potolească. Clatină nemulțumită din cap. Întâi de toate, numai Marele Pontif are dreptul să ridice
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai devreme decât își făcuse el socoteala. Chipurile, o fetiță moartă. Durerea din abdomen se accentuează. Genunchii îi tremură. Dacă totuși copilul trăiește...? O fetiță, ziceau. După cât sunt de mincinoși, ar putea fi chiar și un băiat. Fiul lui Nero... Încetinește pașii, atent la strigătul de alarmă dinăuntrul său. Flaccus s-ar putea să știe. E omul Liviei, care-și bagă coada peste tot. Imposibil să nu fi mirosit ceva. Chibzuiește adânc. Mai bine își moderează tonul și împotriva lui Flaccus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cheile casei. Aude brusc soneria clepsidrei. Anunță ora a șaptea. Pe Hercules! S-a făcut târziu. Cu ce a zăbovit până acum? N-o să mai apuce să îmbuce nimic până vine Scribonius Libo. Dar, în loc să se grăbească, mersul i se încetinește de la sine. Privește în pământ, cu ochi tulburi. Este momentul când el și Vipsania parcurgeau într-o intimitate plăcută o mie sau două de pași. De oboseau, se așezau. Vorbeau. Discutau și râdeau. Ce modestă era Vipsania pe vremea aceea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cum s-a purtat la ședința de recitări organizată de Vipsania... Germanicus însă încuviințează imperceptibil din cap. Evident, este și el frapat de îmbrăcămintea ei somptuoasă. Dar țesătura vopsită în nuanțe multiple nu i se pare câtuși de puțin deplasată. Încetinește pasul în același timp cu Iulius Agrippa. Amândoi, sensibili la frumusețe, doresc instinctiv să câștige un pic de răgaz pentru a putea admira în voie albastrul furat parcă de pe bolta cerului, îmbinat atât de natural cu auriul lămâii, cu verdele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
acolo pe unde mă conducea Belbo, mi-ar fi fost mai greu să scap În cazul În care poliția ne-ar fi ieșit În Întâmpinare de pe undeva. Îmi făcu semn să tac din gură, dădu două-trei colțuri de străzi, Își Încetini pasul treptat și ne pomenirăm mergând la pas, fără să alergăm, exact În spatele Domului, unde circulația era normală și unde nu ajungeau ecourile bătăliei ce se desfășura la mai puțin de două sute de metri. Tot În liniște, am dat ocol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
se Înalțe primele case, care, oricât erau ele de rare, alcătuiau o mică rețea de străduțe. S-a Întâmplat că grupul cel mai cutezător s-a aruncat Înainte, fără frică, În timp ce eu și - spre norocul meu - și alții, câțiva, am Încetinit pasul și ne-am postat pe după colțurile caselor, observând de departe. Dacă Martinetti ne-ar fi organizat În avangardă și ariergardă, ne-am fi făcut datoria, Însă a fost un fel de diviziune spontană. Cei mai cu inimă Înainte, lașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]