2,835 matches
-
am mai dat pe la ea, nu mi-a spus nimic, ca și cum ne-am fi văzut foarte des în tot timpul acesta, Doar atât a spus la un moment dat, Nu ți-ai luat blocul de desen! Și cuvintele ei au încins și mai puternic în mine vâlvătaia, au fost ca o rafală de vânt care sporește și împrăștie focul în loc să-l stingă, blocul de desen ar fi fost o promisiune, și ea regreta oare că nu l-am adus cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
din umeri, îi dă hârtia înapoi lui Radu, și printre dinți rostește răutăcios, Rahat! Repetă ca să se facă bine înțeles, Rahat pe băț! Și ne întoarce spatele, fără grabă, nepăsător, ca și cum timpul n-ar mai exista dincolo de mantaua lui groasă încinsă cu un șal femeiesc pe la mijloc, Poate trebuia să-i dăm o bere! zise Doru, s-ar fi exprimat și el mai frumos, cei doi tineri încep să râdă bine dispuși, apoi încep să rememoreze cu mare haz din figurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pădure, spre turla albă a bisericii celei noi ce se ițește semeață printre vârfurile copacilor ce înconjură mănăstirea, soarele lăsându-se leneș spre apus și-n stânga mea în iarba măruntă desenul lui Ioan Gură de Aur, orbit de soarele încins în propria lui căldură, pentru câteva clipe fascinat de metamorfoza sfântului în lumina piezișă a soarelui, smulg o coală albă de hârtie și cu cărbunele moale încep cu frenezie să desenez, mă uit când la Ioan Gură de Aur orbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
odată, dispăruseră toate femeile care își disciplinau copiii și, în lipsa lor, Clodagh era ținta multor perechi de ochi acuzatori. Parcă toată lumea din jurul ei lucra la linia specială de apeluri telefonice împotriva abuzurilor asupra copiilor. Un val de rușine i-a încins fața. Ce făcea, ataca un copil neajutorat? Ce era în neregulă cu ea? Haide! Ezitând, a luat-o pe Molly care urla de acolo, dezgustată de urma lăsată de mâna ei pe piciorul fetiței. Din cauza vinovăției pe care o simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ca cineva să spună ceva urât despre ea, Mark le împărtăși niște vești bune: Are doi copii, se confesă el și ridică din sprâncene pentru a stârni compasiune. Deci nu prea iese. Apoi Clodagh s-a implicat într-o conversație încinsă cu o femeie de la o masă alăturată. Păreau că rezolvă cele mai importante probleme din lume, dar când Ashling a tras cu urechea, tot ceea ce păreau că își spun una alteia era: —Dacă nu ai copii, nu ai cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
buze, motiv pentru care am destui prieteni, cu care mă înțeleg de minune. Ador să ies cu fetele în oraș la un film sau să ne plimbăm nebunește cu rolele si bicicleta. Îmi place mult când seara, împreună cu ai mei, încingem o partidă de baschet. Deși competiția pare pe viață și pe moarte, ne distrăm de minune. Chiar și acum, când am mâna în gips, reușesc să înscriu cele mai multe coșuri din familie! Pot să vă mai spun că sunt o fată
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
77th Street, a primit un glonț în mutră la un colț de stradă din cartierul Watts. Ambele crime au rămas nerezolvate. Ellis Loew a fost complet desființat la alegerile preliminare ale Partidului Republican din ’48, iar eu am sărbătorit evenimentul încingând pahare Berzelius pline cu matrafox pe arzătorul meu Bunsen. I-am abțiguit pe toți băieții din laborator. Alegerile generale din ’48 mi-au adus vești despre familia Sprague. O listă provizorie de democrați reformiști candidau pentru locuri în Consiliul Municipal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
usuci Înainte să vii și să lași stropi prin toată sala mea curată de ședințe? Logan Închise ochii, Încercând să nu muște momeala. — Ofițerul de serviciu mi-a spus că e urgent, domnule. — Am mai pierdut un copil. Mașina se Încingea prea repede pentru ca radiatoarele să poată face față. Logan le pornise, la fel făcuse și cu Încălzirea, la maximum, dar lumea de afară se vedea În continuare În ceață În spatele geamurilor aburite. Inspectorul Insch stătea pe scaunul pasagerului, mestecând gânditor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
considera un trădător? Dumnezeule, ce teamă mi-a fost să fac primul pas, aveam impresia teribilă că mă voi scufunda În ceva moale, că am să fiu atras din nou În abis, fără scăpare. Un pas, Încă unul; nisipul e Încins aici, sunt tufișuri verzi, le ating cu mâna, sunt reale, nu mi se pare doar? „Ce faci, bă?“, zice Marius, „ce te uiți așa la mine ca un cretin?“. Mă uitam la el cu mirare că el există acolo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
oase, Mai poți să mă-nveți cum să stau de vorbă cu zeii? (Nu pot să intre ca tine În forme fragile, nemuritorii!) Gândurile se sparg gălăgioase de marginea lucrurilor, Culorile-și schimbă nuanțele tot mai murdar, În râuri se-ncinge materia la soarele-același Pe câmp crește iarba ferice cu iepurii-adormiți pe răzor Doar eu nu știu de ce dracu-ncolții din sămânță De ce Întâmplarea mă-mpinse afară din dulce-ntuneric Poți să mă amăgești cu vorbe meșteșugite, Că stelele atârnate de-orbite-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Într-un mârâit arhaic și repetat Mă voi arunca oare vreodată, cu liniște necăutată, pe mine În mine? Te-ai atașat de materie cu rădăcinile tuturor ierburilor și buruienilor Ca un disperat În vârtejul Înecului acuma zbieri ajutor Capul tău Încins de gânduri aprinse a căzut secerat ca de trăsnet Dar limpezimea aceasta nu se altoiește natural În sămânță, Cum de circulă-n mine atâta curent ereditar? Lucrurile ce-mi caută palmele renasc vârtos sub umbra mângâierii Lăudându-se apoi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
un ajutor practic peste tot unde este nevoie de sudura fontei. Se pune jar În fierul de călcat, un vapor greu de fontă, se apucă de mâner și se vântură puternic În dreapta și În stânga de mai multe ori până se Încing cărbunii bine. Sar scântei și te miri cum nu sare capacul fierului de călcat În vârful căruia stă un cocoș de fier gata să te ciupească de mână. După ce se vântură bine fierul se bagă un deget În gură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Instalatorul apasă cu năduf pistonul mașinii de lipit. Mașina funcționează cu benzină. De obicei cu mașina asta lipește țevile de plumb de prin casele oamenilor sau În canal. Acolo, lângă ceasul de apă, umed și mereu plin de limacși. Întâi Încinge țeava, lasă pe spărtură o lacrimă de cositor topit și cu o bucată de hârtie de ziar, bine Împăturită, unsă cu stearină, Întinde lipitura peste țeava spartă. Mirosul de stearină se amestecă cu mirosul frunzelor ude care ard sub dud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În care trupul mi s-a modelat pentru a face loc copilului. Adică, ai vrut să-ți rămână suvenir, spuse mătușa Sylvia. —E mult mai mult decât un suvenir, i-o tăie Ronnie, vizibil enervată. Phil simți că spiritele se Încing Între cele două femei. Schimbă subiectul cu mult tact: —Și, Sam, tu ce mașină conduci cât ești pe la noi? Sam Îi spuse că avea Audi-ul lui Kristian, pe care-l primise odată cu apartamentul. —Aha, ce model e? —Păi, V8. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
imagineze că am fost mai mic decât sunt acum. Are nevoie de toată substanța și tăria pe care le poate găsi. Nu este prostuță fiica mea. Lăsasem ferestrele deschise, dar aerul din mașină tot era sufocant. Scaunele din piele se încinseseră și îmi ardeau acum pielea prin cămașă. Volanul mi se lipea de palme. Doar cheile de la mașină, care stătuseră în buzunarul meu în timpul vizitei la doctorul Gabor, nu erau fierbinți. Am pornit motorul și m-am aplecat spre butonul radioului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
aceea, ne-am așezat pe o bancă, de partea cealaltă a canalului. Castanul crescuse mai aproape de cer, de la ultima mea vizită. Frunze prăfuite atârnau pe crengi, deși era de abia sfârșitul lui august. Un val de căldură, ca o pedeapsă, încinsese Europa de Vest, uscată ca un clei, și un scandal uman străbătea Franța care începuse să se trezească. Nedorind să își piardă vacanțele de vară, familiile au lăsat părinți bătrâni și imobilizați singuri în Paris. Titlurile ziarelor urlau despre bătrânii care muriseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Gad. În biroul lui Alfred n-am intrat deloc. Dar am să mă duc Într-o clipă. Înțelegând ce i se cerea, ieși să umple butelia. La Întoarcere, tunetele Începură să se rostogolească, joase și dese, de parcă deasupra norilor se Încinsese o luptă disperată Între blindate. Fima Își aminti deodată versetul „El atinse munții, iar ei fumegară“, pe care reuși aproape să-l vizualizeze. Și se Înfioră. De la etajul doi se auzeau sunetele violoncelului, lente, grave, delicate, aceleași două fraze repetate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
jos. Mâna ei mângâia duios penele colorate din atelierul vienez al lui Onkel Alfred, aluneca peste altița brodată cu motive românești, netezea pânza țesută din bumbac, „pânza“ - și, în timp ce făcea asta, simțea probabil pielea cu care erau capitonate banchetele trăsurii, încinse de soare, auzea rumoarea pantofilor în foaierul hotelului Athénée Palace când se anunța dineul, o năpădea răcoarea cojii de pepene din care, cu patru împunsături iuți de cuțit, era scos un obelisc roșu strălucitor, pe care vânzătorul ți-l întindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mea, un frizer scund pe nume Gus încerca deja să mă agațe, spunându-mi că-mi va face șuvițe gratuit dacă sunt de acord să merg pe pieptul lui gol cu tocurile mele cui. Așa că l-am chemat afară ca să încingem o bătaie, dar era doar o glumă... —Phil oricum folosea satira în momentele cele mai nepotrivite în facultate, așa că asta chiar a fost o retrăire autentică a acelor zile, l-a întrerupt Kieran. —La care frizerul a început să plângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cursive. Priveam dintr-un ungher încăperea în care dormeau înghesuite șapte ființe. Moșul Isidor călca un pantalon pe dungă. Amețit de mangalul nu destul de încins, se legase cu un ștergar în jurul frunții. Mirosul specific de atelier de croitorie, de stofă încinsă cu fierul supraîncălzit, mă înfășura într-o toropeală ciudată. Și atunci m-am revăzut într-o clipită, iar copilul de cinci ani, înlemnit în fața unei case din mahalaua Iașului, de niște țipete înfricoșătoare ce veneau prin ușa larg deschisă. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
care le citisem, dar refularea numelor, chiar și în cazul celor mai răi dintre cei care ne frecau, avea loc cu bună știință. Cu acest prilej trebuiau învățate câteva trucuri demente și adaptarea mută. O dată, simulând hepatita - am înghițit ulei încins din conserve de sardele - și apoi cu ajutorul furunculozei atât de răspândite în unitate, am reușit să scap de instrucție, dar baraca pentru bolnavi era în permanență supraaglomerată și nu oferea decât un refugiu temporar. După care caznele își reluau cursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
compunerile mele ce deviau în absurd, îmi pusese în mână, într-o ediție populară ușor de citit, Aventurile lui Simplicissimus, cu recomandarea „realism baroc, incredibil, dar adevărat, așa cum este totul la Grimmelshausen...“, după care am citit până când mi s-au încins creierii. Prin urmare, s-ar putea să-mi fi făcut curaj cu premeditare: dacă acest artist al supraviețuirii care era Simplicissimus izbutise, cu șiretenie și noroc, să se ferească din calea primejdiilor ce păndeau din spatele fiecărui tufiș al unui război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
o suprafață sintetică de culoare nedefinită? Oare fața de masă era mărginită de o bordură brodată? De ce am mâncat în bucătărie și nu în camera cea bună? Sau a fost invers? Mi-o închipui pe Anna cum stă lângă soba încinsă cu bricheți de la mina de lignit Fortuna Nord, vreau să o văd la masa din bucătărie, acoperită, altfel ca de obicei, de o mușama. Probabil că, pentru vizita anunțată, tatăl a gătit una din mâncărurile sale de suflet: perișoare à
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
le purtau bodyguarzii. Numai hainele alea meritau zece ani în celula de arest solitar. Nu știu cum de m-am trezit vârâtă în toată chestia aia. Tot ce știu cu siguranță este că s-a băut la greu și că spiritele se încinseseră. Când i-am văzut pe polițiști intrând în club și toată lumea dimprejur a început să-și ascundă paharele pe sub mese, Judy, Laura și cu mine ne-am gândit că e teribil de amuzant. Ca pe vremea prohibiției, am râs noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Adam. Acum e momentul să lămuresc toată situația asta o dată pentru totdeauna, m-am hotărât eu. Dacă Adam își bătea joc de mine și de surioara mea, atunci asta era șansa mea să pun capăt întregii scheme. Începusem să mă încing. Ce tupeu pe capul lui! Are senzația că, numai fiindcă e frumos de pică, are dreptul să vină aici și să facă ce vrea cu noi toți, m-am gândit, reușind să mă montez până la a mă înfuria de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]