5,200 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > FEEDBACK Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1344 din 05 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului dacă ai scurte momente de fericire dacă ai perioade de bunăstare sufletească dacă te simți bine și ai vrea să înghețe clipa nu spune nimănui inventează o mască ține totul ascuns în suflet nu lăsa să se vadă nimic pe fața ta nu știu dacă Dumnezeu dar există precis cineva undeva poate un trimis al Lui diavol sau înger sau sfânt
FEEDBACK de DAN NOREA în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376447_a_377776]
-
Cu număr strict de respirații visam la ziua-n care, fâlfâitul aripilor neajutătoare... ar fi devenit un zbor, spre furtuni de nisipuri calde. Eram doar niște sloiuri lente, ce-au renunțat demult la mișcare. Prins între visul-oază și ghețarul-casă, zăpada îngheța în rânjetul meu. Citește mai mult Înainte de-a ști interviul după moarte,recapitulam amintiri din altă viață!Eram un pinguin jumătate înghețat;acoperit de furtuni de zăpadătrăiam printre speranțe agățat.Cu număr strict de respirațiivisam la ziua-n care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
Chipul tău a înflorit în roze, Parfumul dulce mă-mpresoară Cu vise tumultoase strălucind De câte ori te prind de subsioară. O să păstrăm această amintire Și-n toamna care se arată Cu pașii repezi, pe furiș Intrând aiurea în ogradă? Vreau să înghețe în clepsidre Nisipul precum chipul tău În amintirea tinereții Ascunsă-n noi de Dumnezeu! Marin Moscu Referință Bibliografică: Amintire ascunsă-n noi de Dumnezeu / Marin Moscu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1951, Anul VI, 04 mai 2016. Drepturi de
AMINTIRE ASCUNSĂ-N NOI DE DUMNEZEU de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376529_a_377858]
-
trec printre oameni, pinguinii... Au ieșit din coloniile lor de pe stânci. * Cizmele până la genunchi sunt folositoare, fiindcă din barca de cauciuc coborâm cu picioarele în apa foarte rece. * Un tur cu „Zodiac”-ul printre ghețari. Scriu în barcă și-mi îngheță mâna. Barca se lovește de ghețarii mici aflați sub nivelul mării. * Vedem și o focă-leopard întinsă. Focile nu trăiesc în colonii ca pinguinii, deci mai rar întâlnim câte un exemplar. Sunt animale solitare, cu excepția perioadei de împerechere. * Pentru a nu
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (5) – CUCERIND ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376525_a_377854]
-
gândești diferit: radiații puternice, greu de găsit apă potabilă, temperaturi foarte joase, vântul bătând scade temperatura: de pildă, la -24°C simți -36°C dacă vântul bate cu 35km/h. Animalele se adaptează: picioare mici; secretă anti-freeze (pentru a nu îngheța); colorare neagră (pentru a atrage căldura). Autoreglare a temperaturii corpului. Temperatura picioarelor păsărilor este de zero grade Celsius, deci nu am probleme înotând pe apă rece. Endotermic (mamifere și păsări): cu sânge cald. Ectotermic: cu sânge rece, temperatura corpului este
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (6) – CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376543_a_377872]
-
noi. Peste noapte s-a lăsat ger și vântul a început să sufle în vârtejuri spulberând zăpada și troienind-o. În dimineața următoare, cu greu Gheorghe a răzbit afară pe ușă, căci zăpada adusă de vânt blocase intrarea și gerul înghețase totul. Odată ieșit a trebuit să înceapă ași croi pârtie printre troiene ca să poată răzbi până în târla caprelor și la porci. Deși foarte ger, vântrul continua să sufle și ningea spulberat . Nămeții erau până la ferestre și dacă mai continua astfel
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
nu se clintea în jur. - Țin minte, unchiule. Doar inimile noastre băteau ca niște clopote în Noaptea de Înviere. Pe mine mă luase un soi de amorțeală, dar m-am trezit când ai început a sufla în oala aceea. Doamne, înghețasem de spaimă. Nu te mai recunoșteam...parcă erai de pe alt tărâm. - De ce spui asta, Ioane? - Păi...am înghețat de frică la auzul acelor sunete neobișnuite. Erau plânsete, vaiere înfiorătoare, urlete, chelălăit sumbru...Țineai oala la gură și nu te mai
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
Înviere. Pe mine mă luase un soi de amorțeală, dar m-am trezit când ai început a sufla în oala aceea. Doamne, înghețasem de spaimă. Nu te mai recunoșteam...parcă erai de pe alt tărâm. - De ce spui asta, Ioane? - Păi...am înghețat de frică la auzul acelor sunete neobișnuite. Erau plânsete, vaiere înfiorătoare, urlete, chelălăit sumbru...Țineai oala la gură și nu te mai opreai. Am strigat să încetezi, dar nu m-ai auzit. Chipul îți era transfigurat, iar ochii îți luceau
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
sunt deja jos!” „Cum așa, m-ai întrebat? De când ești acolo?” - Nu știu...ți-am răspuns, mirat și înspăimântat de cele trăite. Zâmbind, ai coborât, arătând cu mâna spre rădăcina copacului, la nici un metru de mine, iar inima mi-a înghețat pentru a doua oară, în acea noapte. Din vânător, am gândit că am devenit vânat, când în sclipirile zăpezii, zărisem ochii fiarei îndreptați spre mine. - Sunt fără viață, ți-am spus, nu? - Da, m-am liniștit când mi-am dat
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
-i împiedica să vadă, sau să înțeleagă, ce se petrece, le spori nervozitatea și neliniștea. Cristian își croi drum fără prea multă ceremonie, trăgându-și mama hotărât de mână, dar văzând cele două trupuri înlănțuite ce zăceau încă, pe caldarâm, îngheță de groază. - Liviu... Lea!... strigă Maria, aruncându-se disperată asupra celor doi. Liviu acoperise cu trupul lui pe tânăra ce zăcea palidă ca ceara, imobilă și cu privirea golită de orice expresie, încercând parcă, să-i ... Citește mai mult Maria
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
-i împiedica să vadă, sau să înțeleagă, ce se petrece, le spori nervozitatea și neliniștea. Cristian își croi drum fără prea multă ceremonie, trăgându-și mama hotărât de mână, dar văzând cele două trupuri înlănțuite ce zăceau încă, pe caldarâm, îngheță de groază.- Liviu... Lea!... strigă Maria, aruncându-se disperată asupra celor doi. Liviu acoperise cu trupul lui pe tânăra ce zăcea palidă ca ceara, imobilă și cu privirea golită de orice expresie, încercând parcă, să-i ... XXV. FOCUL DIVIN AL
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
Acasă > Poeme > Devotament > ARMONIE Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului Tot ce se scrie e armonie moartă și vie, îngheață-n sicrie minciună cea moartă și vie... Dulceața de strugur de vie, faci bucurie, țara de vis e pustie, blestemata și tristă glie, minciună te-omoară ,te-nvie! Cauți demult armonie, nu cântă acea ciocârlie, ce o aveam odată în
ARMONIE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375872_a_377201]
-
toamna, așa încât, când reuși să își termine casa, iarna bătea deja la ușă. Bujor, însă, nerăbdător să pornească în aventură cu casa lui plutitoare, nu luă în seamă semnele că vremea începuse să se răcească și că lacul avea să înghețe în curând și părăsi malul, fericit că frumoasa lui căsuță din lemn plutea cu repeziciune purtată de vânt. Pluti așa vreme de trei zile în care ceața se lăsă peste lac din ce în ce mai groasă, împiedicându-i vederea, iar frigul așternu pe
BUJOR ŞI PRINŢESA FĂRĂ INIMĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375814_a_377143]
-
palatului de lângă lac. Și iată că în fața lui apăru o prințesă atât de frumoasă că bietul flăcău își uită pe loc numele și de ce se oprise acolo. - Intră, îl invită cu o voce ca de înger prințesa, cred că ești înghețat! Bujor se lăsă luat de mână și păși în urma ei ca vrăjit. Lumina și căldura îl cuprinseră din toate părțile, iar mireasma mâncării proaspăt așezate pe masă îl ameți cu totul, dacă mai era ceva de amețit la el după
BUJOR ŞI PRINŢESA FĂRĂ INIMĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375814_a_377143]
-
o sală cu pereții roșii, în care o aștepta un uriaș cu un ochi în frunte. - Unde mi-e cina? Strigă uriașul. Dacă nu ai să mă hrănești până mâine, am să îți mănânc ție ochii! Bujor simți că îi îngheață spinarea de groază. - Vei primi de îndată cina, răspunse prințesa cu același glas blând cu care îl întâmpinase pe Bujor, tocmai o pregăteam pentru tine. - Ar fi bine să fie așa, bombăni uriașul, altfel știi ce te așteaptă! Din încăperea
BUJOR ŞI PRINŢESA FĂRĂ INIMĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375814_a_377143]
-
Toate Articolele Autorului Fă iarna să respire încet prin mintea mea, Să viscolească carnea, să te primesc în ea, Să împletim troiene de bucurii, în doi, Să protejăm omătul, cu dragostea din noi. Să-ntoarcem la origini trăiri ce-au înghețat! Nu spune: Nu se poate!" Nu-i timpul de-abdicat! E vremea sa renaștem un țipăt surd, tăcut. Pe care niciodată, voit, nu l-am pierdut. Topi-se-vor iluzii, rămână adevăruri, Pe răni prea supurânde, să nu mai punem
E VREMEA! de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375933_a_377262]
-
cu fața rece, fără să schițeze măcar un zâmbet, își asculta atentă tatăl. Acesta continuă: - Dacă vei coordona bine crivățul și vei acoperi natura cu plapuma de zăpadă, ea va proteja seva din crengile copacilor și, astfel, aceștia nu vor îngheța. Apoi, bunicul Pământ, încălzindu-se, va menține viața din semințele adăpostite în cămările lui. Hrănit cu apa din neaua ce se va topi, pământul va deveni rodnic, mulțumindu-ți și chiar așteptându-te cu nerăbdare în anul următor. Spunând toate
REGELE TIMP ȘI FIICELE LUI de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375919_a_377248]
-
nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Am plecat la săniuș; Pe frumosul derdeluș, Este plin de copilași Zburdalnici și drăgălași. Toți se dau cu săniuțe, Unii chiar și pe hăinuțe, Veseli și îmbujorați, Nu simt că sunt înghețați. Eu cobor pe derdeluș, Ca săgeata zbor acuș, Mai greu este la urcat, Căci sunt foarte îmbrăcat. Dar cu vitejia-mi mare, Nu îmi stă nimic în cale. Îmi iau sănioara-n spate Și urc derdelușul, frate! Uite-așa, când
LA SĂNIUȘ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375946_a_377275]
-
publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. Am plecat la săniuș; Pe frumosul derdeluș, Este plin de copilași Zburdalnici și drăgălași. Toți se dau cu săniuțe, Unii chiar și pe hăinuțe, Veseli și îmbujorați, Nu simt că sunt înghețați. Eu cobor pe derdeluș, Ca săgeata zbor acuș, Mai greu este la urcat, Căci sunt foarte îmbrăcat. Dar cu vitejia-mi mare, Nu îmi stă nimic în cale. Îmi iau sănioara-n spate Și urc derdelușul, frate! Uite-așa, când
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) ... Citește mai mult Am plecat la săniuș;Pe frumosul derdeluș,Este plin de copilașiZburdalnici și drăgălași.Toți se dau cu săniuțe,Unii chiar și pe hăinuțe,Veseli și îmbujorați,Nu simt că sunt înghețați.Eu cobor pe derdeluș,Ca săgeata zbor acuș,Mai greu este la urcat,Căci sunt foarte îmbrăcat.Dar cu vitejia-mi mare,Nu îmi stă nimic în cale.Îmi iau sănioara-n spateși urc derdelușul, frate!Uite-așa, când sus
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
Un covor alb și pufos Se așterne lin pe jos. Și cu toții, fericiți, Afară ieșim grăbiți, Strângem bulgări mari de nea, Ridicăm un om din ea. Alergăm, ne înghiontim, Și la săniuș fugim, Toată ziua ne jucăm, Nu simțim cum înghețăm. Iarna este friguroasă, ... Citește mai mult Zâna iernii-nnegurată,În cojoace îmbrăcată,Bate cu putere mare,La ale țării hotare.Vine val-vârtej, colțată,Gerul mare și-l aratăși vântoase furioase,Ce ne țin pe toți în case.Vântul când se potolește
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
fulguiește,Un covor alb și pufosSe așterne lin pe jos.Și cu toții, fericiți,Afară ieșim grăbiți,Strângem bulgări mari de nea,Ridicăm un om din ea.Alergăm, ne înghiontim,Și la săniuș fugim,Toată ziua ne jucăm,Nu simțim cum înghețăm.Iarna este friguroasă,... XXIV. CRIZANTEMA, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016. Noi îi spunem crizantemă, Are mândră diademă, Floarea este minunată, Cu volane îmbrăcată. Mai are multe surate, În culori nenumărate, Unele cresc buchețele
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului ca o pisică cu miros de zăpadă timpul a intrat pe ușa din față am căutat și eu la repezeală să ascund o sumedenie de lucruri mărunte fire de lumină ce ar fi putut îngheța imagini de când mă desprindeam pisica asta a tapetat pereții cu prezența ei când mișcă mustățile mi-e teamă să nu fie o avalanșă în Himalaia un tsunami solar un cuvând ce mi-ar putea naște canioane în suflet timpul a
DUET de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376055_a_377384]
-
12 ianuarie 2015. Fă iarna să respire încet prin mintea mea, Să viscolească carnea, să te primesc în ea, Să împletim troiene de bucurii, în doi, Să protejăm omătul, cu dragostea din noi. Să-ntoarcem la origini trăiri ce-au înghețat! Nu spune: Nu se poate!" Nu-i timpul de-abdicat! E vremea sa renaștem un țipăt surd, tăcut. Pe care niciodată, voit, nu l-am pierdut. Topi-se-vor iluzii, rămână adevăruri, Pe răni prea supurânde, să nu mai punem
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
Citește mai mult Fă iarna să respire încet prin mintea mea,Să viscolească carnea, să te primesc în ea,Să împletim troiene de bucurii, în doi,Să protejăm omătul, cu dragostea din noi.Să-ntoarcem la origini trăiri ce-au înghețat!Nu spune: Nu se poate!" Nu-i timpul de-abdicat!E vremea sa renaștem un țipăt surd, tăcut.Pe care niciodată, voit, nu l-am pierdut.Topi-se-vor iluzii, rămână adevăruri,Pe răni prea supurânde, să nu mai punem
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]