2,464 matches
-
eu. Acum o să termin și după aia să-mi spui dacă mai ai chef de răzbunare. A venit apoi și chestia cu Short, iar Lee s-a atașat de caz din cauza surioarei lui și Dumnezeu mai știe pentru ce. Era îngrozit la gândul că Fitch a vorbit deja cu Bobby și că Bobby știe de înscenare. Voia să-l ucidă sau să pună pe cineva să-l ucidă, dar eu l-am implorat și am încercat să-l conving s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dubioși. Aiuriții cu ierburile erau cu toții chinezi. Ghicitorii erau jumătate femei, jumătate niște amărășteni la locul lor. Am luat de bune toate negațiile lor pline de uimire și mi-am închipuit că oricare dintre ei ar fi fost mult prea îngroziți de francez ca să-i ia în considerare propunerea. Era cât pe ce să încep să bat barurile, în căutare de bârfe despre doctori pilangii, când m-a doborât epuizarea. M-am dus „acasă“, la El Nido, și am dormit - douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
două nopți nu a fost și ultima. Am stat acolo și am urmărit trecătorii: soldați, bețivani de-ai locului, oameni obișnuiți din cartier, ce intrau și ieșeau din rstaurantul de alături. Mă gândeam să mă las păgubaș, dar m-am îngrozit la gândul următorului popas - Ramona -, așa că am rămas pe loc. Imediat după miezul nopții apăru și Packardul lui Madeleine. Coborî din mașină cu valiza în mână. Era ea însăși - nu se deghizase în Elizabeth Short. Am privit-o uimit cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
după ce i-a născut pe gemeni, s-a hotărât să termine cu făcutul copiilor. Sânii ei erau deja ca ai unei femei bătrâne, burta îi era căzută și o durea spatele în fiecare dimineață. Gândul la o altă sarcină o îngrozea, așa că început să bea chimenul care trebuia să țină sămânța lui Iacob departe de a încolți. Dar proviziile de chimen au început să scadă întâmplător, iar Inna era plecată departe în nord. Lunile treceau și ea tot nu se întorcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
nu glumeau când era vorba de interes. Ziceau că numai proștii nu se aranjează. Într-adevăr, presiunile s-au întărit. Atunci, a încercat să se intereseze de fata pe care vroiau să i-o arunce de gât Și s-a îngrozit. Puștoaica, destul de coaptă, avea slăbiciunea de a fugi mereu de-acasă și o preferință precoce pentru viața la stână, în aer liber. „E frumoasă, dar curvă”, a obiectat el triumfător. „Și ce importanță are asta?” i-a replicat maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
credință care n-are nici o îndoială nu mai respiră, se înăbușă și moare; au provocat-o să supraviețuiască. Fără ei, templele ar fi putrezit în picioare. Mă opresc aici, deși am mai spus, cred, și alte lucruri care l-au îngrozit pur și simplu pe bietul meu profesor... că nu-l iubești pe Dumnezeu dacă nu te îndoiești din când în când de el, că aceia care-l invocă din pură obișnuință, mecanic, nu fac decât să-l ucidă puțin câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de o ploaie ticăloasă; mă dusesem să-i cer o carte sau un sfat și l-am găsit ghemuit în pat, paralizat de frică. Se temea de o criză de astm. M-a privit cu niște ochi atât de copilărește îngroziți încât m-a pufnit râsul. Ceea ce și pe mine m-a consternat. Numai că în timp ce egoismul lui Dinu rămânea în limite de înțeles, care nu supărau pe alții, al meu era mai ambițios. Nu mă atrăgeau problemele altora decât în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
N-am trișat, l-am întrerupt, căci n-aveam timp de pierdut. A devenit palid și buzele i s-au strâns de furie. Câteva clipe a ezitat. — Bine, a zis cu o voce care în alte condiții m-ar fi îngrozit. Și a început să împartă cărțile. Mă stăpâneam să nu mă întorc spre ușă. Pândeam, în schimb, oglinzile. Nu se vedea încă nici un fir de fum. Acum, pentru prima oară, am observat că degetele Bătrânului tremurau foarte rău. De aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Numai de n-ar veni soldații să-i ia îndărăt după plecarea noastră! - Fii fără grijă, Hor! îi răspunse Auta râzând. Aici nu mai vine niciodată nimeni. Când vor mai vedea și văpăile luntrei urcîndu-se în cer, podișul Baalbek va îngrozi multă lume. Și de altfel nimeni nu crede jos că acești robi au putut scăpa cu viață. Numai deznădejdea le-a dat curaj să vină aici. într-o zi, după ce turnul era clădit și luntrea așezată în vârful lui, Auta
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
tăieturi și revizuiri la Doamna Jasper și Îl Întreba dacă poate adăuga un cuplet În versuri cu rimă pentru Ada Rehan, la finalul piesei, În stilul comediilor din perioada Restaurației. Henry, care nu mai scrisese un vers din tinerețe, fu Îngrozit de propunere, dar, văzând În aceste cerințe un semn că montarea newyorkeză era iminentă, compuse cuminte În acest scop un monolog drăgălaș, spiritual și grațios În proză ritmată și se ocupă expeditiv de restul chestiunilor ridicate de Daly. Trimise textul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să constate că micile conversații banale cu care Își Întreținuse sora bolnavă - unele ușor malițioase la adresa cunoștințelor sale, altele dezvăluind propriile sale probleme - fuseseră atent Înregistrate În paginile lui. Stilul viu al prozei surorii lui Îl impresionase, dar se arătase Îngrozit de propunerea lui Katherine Loring de a publica jurnalul așa cum era. Venise cu o contrapropunere, de a da tiparului o variantă atent redactată, din care să se elimine toate referirile personale compromițătoare, și apoi de a arde exemplarele originare. Chestiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
popândău speriat, seceră prin exterior o vitrină orizontală, dintr-acelea în interiorul cărora se expuneau Operele tovarășului Nicolae Ceaușescu, la intrarea în casele de cultură și în școli. Hărmălaie inutilă. Damigenele sau dușmanii nu erau nici aici. Pentru a nu-i îngrozi definitiv și a-i face s-o tulească cu damigenele la vedere prin incinta clădirii, deșiratul "ofripse cu trucaje de Buftea". Căută să le ațipească vigilența. Adică se prefăcu că participă și el, cu însuflețire, la discuție, vorbind iute și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lor externe, dădea de perete ușile metalice ale saloanelor și rezervelor, răsucea comutatoarele și striga deșteptarea. Extrăgea pacienții de sub baricadele lor onirice și fecale. Decupla sondele gastrice, intravezicale. Înaripa asistentele la desferecarea din chingi, din cătușe, la coborârea apărătorilor laterale. Îngrozea pe orișicine cu un cât de mic ajutor: - Bună dimineața, oligofrenilor! Ați visat frumos, maniac- depresivilor?! Primăvara peste voi, schizofreni catatonici!... Haideți, hoiturile sus, paratim-zoofobilor!... Fiindcă ați fost cuminți, au sosit mămicile voastre, în vizită, pe la voi! Într-adevăr, lui
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să trag afară liftul din locașul lui, să-l aduc la mine în casă, de gât, ca pe un cățel și să pun înaintea lui o farfurioară de lapte. 324 DANIEL BĂNULESCU cu mâna întinsă, iar dintre degetele lui sărind îngrozite alimentele, precum scânteile din piatra unei brichete. Mi s-a și plâns. - Nu mai reușeam să mănânc aproape nimic. Nu mai reușeam să mă mișc aproape deloc. Nu mai găseam puteri să mă spăl, să vorbesc sau să plec la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pentru tine, Marie!... Frunzele de foioase sânt mai călduroase decât cetina de brad. Cetina de brad este mai confortabilă decât rădăcinile și tulpinile de jnepeni. Trei coțofene, care au gustat din stârvul meu, vorbesc acum cu glas omenesc și îi îngrozesc pe salvamontiștii orășelului Bușteni!..." rosti Bărbatul de Ceață și, cu mâna stângă, manevră trei dintre butoanele pick-up-ului, stăruind să elimine fuioarele de paraziți datorate microfoniei. - Adriane! Nu-mi vorbi despre stârvul tău, Adriane! Fiindcă eu simt că mă topesc și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Ai impresia că ești cea mai grozavă, dar adevărul e că ziua asta a ta e o zi la mâna a doua. Sofia a făcut o pauză de câteva secunde și și-a îndreptat degetul către David, a cărui expresie îngrozită dădea de înțeles că bărbatul bănuia că degetul respectiv era încărcat. —Ai un cavaler de onoare la mâna a doua... Degetul s-a mutat către Luca. —...un soț la mâna a doua... Și, în sfârșit, către Alison. —...și ceea ce pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
taică-tu ne-am fi decis să mai întârziem la nuntă... La gândul ăsta, Fiona a tăcut ca să-și tragă sufletul. —Jake, tu dormeai în front în vreme ce sora ta - care se baza pe tine ca să ai grijă de ea - era îngrozită de faptul c-o lăsaseși singură. —Soră vitregă. —Poftim? Fiona s-a oprit din perorație, nedumerită de întrerupere. —Jessica e sora mea vitregă, nu sora mea bună. Mâna Fionei a zburat în aer înainte ca femeia să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
asul din mânecă. — Dacă nu ai reacționat exagerat, atunci cum se face că mi-ai dat o palmă peste față? a zis el frecându-și obrazul ca să obțină un efect dramatic. David s-a întors către Fiona cu o expresie îngrozită pe față. —I-ai dat o palmă? Spune-mi că n-ai făcut așa ceva! Fiind un om blând, David era complet împotriva pălmuirii copiilor. Nu era de acord nici măcar cu ideea ca părinții să țipe la copii. Acesta fusese un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
am avut o surpriză plăcută și-am găsit un aliat nesperat în Bill. Am purtat o discuție amicală și mi-a zis c-ar trebui să-i țin piept lui Jenny. El vorbește, s-a strâmbat Julia. Și el e îngrozit de ea, nu? Nu îngrozit. Fiona a tăcut câteva clipe ca să se gândească. E mai curând prudent. Cred că-i place să ducă o viață liniștită. În orice caz, Jenny a făcut un comentariu despre cum n-ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Julia a început să bată din palme încântată. —Aș fi dat o căruță de bani numai ca să văd fața babei! Susan s-a încruntat cu o expresie dezaprobatoare. Nu, nu e babă. E doar o mamă îndurerată, pe care o îngrozește posibilitatea de a pierde legătura cu ultima bucățică de carne care i-a mai rămas din fie-sa. Asta e ceea ce mi-a spus Bill. Câteva clipe, nimeni nu a mai scos un cuvânt, gândindu-se la ce le explicase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
la fotbal, așa că dăduse numărul ăla de telefon fiind sigur că numai Fiona putea să răspundă. De asemenea, le spusese foarte clar celor de la spital că nu voia să fie sunată decât ea. Nimeni altcineva. Dar de ce? Probabil pentru că era îngrozit de reacția părinților atunci când aceștia ar fi aflat ce se întâmplase, iar Fiona fusese singura variantă pe care o mai avusese la dispoziție. În fond, în ultimele luni, ei doi nu întreținuseră o relație prea strânsă. Dilema Fionei era dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ce s-a-ntâmplat. —Fiona, te rog, te implor..., s-a văicărit Jake, prinzând-o strâns de braț. Dacă faci asta pentru mine, îți promit din suflet că n-o să-ți mai fac niciodată nici o problemă. Băiatul era atât de îngrozit, încât femeia abia dacă înțelegea ce spunea. Dar a priceput esențialul. Nu trebuie să-mi faci promisiuni din astea, dragule... Fiona i-a luat mâna de pe braț și i-a strâns-o între palme, mângâindu-i-o cu degetul mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cea din spital și c-a fost internată din același motiv. Iar eu ți-aș ascunde situația asta. Ție ți-ar conveni? Fiona nu se gândise și la perspectiva asta, iar analogia a lovit-o în plin. — Nu. Aș fi îngrozită, a șoptit ea. —Exact! a mugit David, lovind cu pumnul în masă cu asemenea putere, încât Fiona a sărit în sus de-un cot. Doamne, sunt așa de al naibii de furios pe tine! Fiona s-a uitat la el complet oripilată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a ajuns lângă Julia și-a luat-o de braț, încercând s-o tragă către chiuvetele din spatele salonului. Numai că Julia l-a plesnit peste mână. Nu, i-a spus ea cu fermitate. Trebuie să plec. —Să pleci? Mario era îngrozit. Era limpede că-și amintea ce clientă dificilă putea să fie Julia atunci părul nu-i ieșea exact așa cum își dorise. — Nu poți să pleci. O să-ți distrugi părul. Alți stropi de vopsea i s-au prelins pe obraz, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
tu? Crezi c-o să te mai măriți vreodată? Fiona a umplut paharul lui Alison și i l-a întins. — Aș vrea, dar cine știe? Apoi femeia a luat o gură de vin pentru curaj. Doar la gândul ăsta și se îngrozea. Dac-o să mai cunosc vreodată un alt bărbat, atunci amărâtul o să fie nevoit să răspundă la un chestionar detaliat chiar la prima întâlnire. Întrebarea unu: „Ai vreo fostă nevastă, nebună de legat, care bântuie prin viața ta?“ Alison a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]