2,648 matches
-
este o mănăstire ortodoxă de călugări situată în municipiul Rădăuți (județul Suceava), pe strada Bogdan Vodă nr. 4-6. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de către voievodul Bogdan I (1359-1365), întemeietorul statului feudal moldovean, și a avut rolul de necropolă domnească. Ansamblul Mănăstirii Bogdana a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05603 și fiind alcătuit din următoarele 3 obiective: Biserica "Sf.
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05603 și fiind alcătuit din următoarele 3 obiective: Biserica "Sf. Nicolae" (Bogdana) este considerată a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova , fiind ctitorită de voievodul Bogdan I, întemeietorul statului feudal moldovean. datează din perioada de constituire a statului feudal moldovean. Inițial, locul unde a fost construită biserica era în mijlocul unor codri seculari. Biserica "Sf. Nicolae" a fost zidită de voievodul Bogdan I (1359-1365) în a doua jumătate a
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
află 7 morminte. Pe latura estică a naosului se află patru morminte, aflate în ordinea următoare din colțul sud-estic spre cel nord-estic: Bogdan I (1359-1365), Lațcu (1365-1373), Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun și Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. Întemeietorul Moldovei, Bogdan I, se află înmormântat în colțul sud-estic al naosului, având pe mormânt o lespede cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""Din mila lui Dumnezeu, Io Ștefan Voievod, Domn al țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a înfrumusețat acest
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
slujbei religioase cu ocazia funeraliilor papei Ioan Paul al II-lea la 8 aprilie 2005. În după-amiaza zilei de 19 aprilie 2005 a fost ales papă, luând numele de Benedict al XVI-lea, ca omagiu pentru sfântul Benedict de Nursia, întemeietorul ordinului benedictinilor, și pentru papa Benedict al XV-lea (1914-1922), denumit și „Papă al păcii”. La vârsta de 78 de ani, a fost cel mai în vârstă papă ales de la papa Clement al XII-lea în 1730. este al optulea
Papa Benedict al XVI-lea () [Corola-website/Science/298425_a_299754]
-
numele de „francmasoni“, care a devenit prescurtarea pentru "Ordinul frățesc al cioplitorilor în piatră liberi și recunoscuți ca atare“. Expresia "recunoscuți ca atare" era folosită în cazul membrilor intrați mai târziu în ordin și care nu aveau nici o legătură cu întemeietorii acestuia, cioplitorii în piatră. O lucrare de alchimie în care se pomenește expres termenul de „francmason“ poate fi datată în anii '50 din secolul al XV-lea. Alți cercetători masoni susțin că apariția ordinului poate fi datată istoric în perioada
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
războinici, eroi ai cruciadelor, „cavalerii templieri“. Un scriitor din secolul al XVIII-lea susținea că francmasoneria modernă ar fi fost întemeiată de Godefroy de Bouillon, liderul primei cruciade, care a cucerit Ierusalimul și despre care se spune că ar fi întemeietorul misterioasei „Stăreții a Sionului“. Secretele privitoare la originea francmasoneriei au fost păstrate cu strășnicie, în ciuda publicării a numeroase cărți și articole referitoare la acest subiect. Walter Leslie Vilmshurst, un mason de seamă și autor al lucrării "The Meaning of Masonry
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
al masoneriei este acela al unei organizații care și-a pierdut înțelesul originar“ - scriau autorii lucrării "The Templar Revelation". În epoca în care patru loji londoneze au format o "Mare Lojă Unită" în 1717, francmasoneria speculativă ajunsese să domine complet întemeietorii acestei organizații - zidarii sau "masonii lucrători". Francmasoneria și-a dobândit cunoștințele ezoterice mai ales de la masonii speculativi, filosofi, alchimiști, gnostici, hermetiști sau rozacrucieni. Webster afirma: „Originile francmasoneriei nu pot fi identificate din nici o sursă sigură, dar ordinul a apărut dintr-
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
Bruxelles loja "Steaua Dunării", desemenea prezentă la Iași, Galați și București, din care au făcut parte, printre alți oameni de vază ai vremii, Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, Spiru Haret, Carol Davila, Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu. Aproape toți întemeietorii Statelor unite ale Americii, printre care George Washington și Benjamin Franklin, erau francmasoni sau împărtășeau mentalitatea francmasonică. Un alt exemplu celebru din lumea anglo-saxonă este Winston Churchill. Pe planul filozofic mentalitatea francmasonică nu este nici religioasă (chiar dacă anumiți francmasoni pot
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
în „stare naturală” și de aceea nu este justificată de legea naturală: „Primul om care, împrejmuind un teren, s-a încumetat sa spună: «acesta este al meu» și care a găsit oameni destul de proști ca să-l creadă, a fost adevăratul întemeietor al societății civile”. Dar de câte crime, războaie, omoruri, de câte mizerii și orori ar fi scutit omenirea acel care, socotind țărușii sau astupând șanțul, ar fi strigat semenilor săi: „Feriți-vă să-l ascultați pe acest impostor; sunteți pierduți
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
3 x 4 m) cu Francisc David (magh. "Dávid Ferenc"), expus în trecut pe peretele holului Muzeului de Istorie. Tabloul înfățișează Dieta Transilvaniei în ședința din ianuarie 1568, din Biserica Romano-Catolică din Turda (pe-atunci biserică unitariană). La acea sesiune, întemeietorul Bisericii Unitariene, David Francisc, a prezentat și a obținut recunoașterea religiei unitariene și libertatea religioasă, proclamată de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya, prezent la sesiune. Pictura a fost depozitată timp de peste zece ani într-un pod al muzeului turdean. În
Palatul Princiar din Turda () [Corola-website/Science/307060_a_308389]
-
realizeze 15 lucrări, 5 cursuri universitare, peste 40 de studii și articole de specialitate, 25 de recenzii, 35 de conferințe și cuvântări, 3 rapoarte la legi și peste 75 de discursuri și intervenții parlamentare. Savantul este considerat drept unul dintre întemeietorii sistemului științelor sociologice din România. Din principalele sale lucrări științifice se pot enumera:
Petre Andrei () [Corola-website/Science/307067_a_308396]
-
(n. 27 aprilie 1868, Sascut, Bacău - d. 20 iulie 1926, București) a fost un medic veterinar și fiziolog român, membru corespondent al Academiei Române. A fost profesor la Universitatea din București (1904 - 1926). Este unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne românești. A colaborat la marele dicționar de fiziologie francez. A lucrat mai mulți ani în cadrul Institutului Marey din Paris și a făcut cercetări asupra energiei nervoase motoare, asupra electrofiziologiei. A publicat numeroase articole în legătură cu bazele științifice ale educației
Ioan Athanasiu () [Corola-website/Science/307075_a_308404]
-
(n. 27 martie 1905, Porumbacu de Sus, Sibiu, d. 17 octombrie 1960, Timișoara) a fost un inginer român, profesor universitar la Universitatea Politehnica Timișoara, membru corespondent al Academiei Române. Este considerat întemeietorul școlii românești de mașini hidraulice. S-a născut în Porumbacu de Sus, lângă Sibiu, ca fiu al lui Nicolae Bărglăzan, preot, și al Martei, născută Frîncu. Între anii 1910-1914 a urmat, împreună cu fratele său, Cornel, școala primară din Porumbacu de
Aurel Bărglăzan () [Corola-website/Science/307102_a_308431]
-
(n. 19 noiembrie 1908, Botoșani, România - d. 11 martie 2000, București) a fost un geograf român, considerat întemeietorul geografiei moderne din România. S-a afirmat prin diferite activități, fiind președintele Comitetului Național Român de Geografie, apoi membru corespondent al Academiei Române. este cel de-al patrulea din cei șapte copii ai căminului Constrantin Tufescu, istoriograf, din Basarabia și al
Victor Tufescu () [Corola-website/Science/307099_a_308428]
-
(uneori "Grigore", "Gregoriu", n. 10 februarie 1836, Eliza Stoenești, Ialomița - d. 20 februarie 1911, București) a fost un geolog și paleontolog român, explorator, membru titular (1876) al Societății Academice Române. Împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul școlii române de științele pământului (geologie, mineralogie, paleontologie). A fost primul profesor în acest domeniu al Universității din București, a condus lucrările pentru elaborarea primei hărți geologice a României și este descoperitorul unor rămășițe fosile de importanță deosebită. A absolvit
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
care le-a studiat din punct de vedere sistematic și biologic, fiind printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie. A întemeiat unul dintre cele mai înzestrate muzee de ihtiologie din țară, colaborând aproape trei decenii cu Grigore Antipa, întemeietorul Muzeului Național de Științe ale Naturii din București. Acad. prof. dr. Ioan Ciurea a decedat la data de 20 martie 1944 în orașul București. În prezent, Școala cu cl. I-VIII Nr. 6 din municipiul Fălticeni poartă numele acad. Ioan
Ioan Ciurea () [Corola-website/Science/307176_a_308505]
-
Spitalul fondat de Familia Menachem H. Elias”, deschizându-și porțile ambulatoriului, spitalului și sanatoriului, destinate în întregime „bolnavilor de ambele sexe”, indiferent de religia lor. Ca mărturie a gratitudinii pentru serviciile aduse ca „proprietar și bancher” (Banca Generală) sau ca „întemeietor al industriei zahărului”, Regele Carol I i-a acordat numeroase titluri de onoare, ordine și medalii:
Jacques M. Elias () [Corola-website/Science/307170_a_308499]
-
insuflat cadrelor didactice și doctoranzilor, prin exemplul personal de efort continuu dus până la limita sacrificiului - lăsând în urmă o moștenire remarcabilă concretizată prin sute de articole științifice cât și prin îmbogățirea patrimoniului de cercetare. Adevărat formator de școală, Emanuel Diaconescu, întemeietor al școlii doctorale sucevene în Inginerie Mecanică, rămâne un reper pentru zeci de generații de studenți, ingineri, dascăli și doctori ale căror destine le-a marcat. Ca recunoaștere a meritelor în domeniul Tribologiei și Mecanicii Contactului, a fost ales să
Emanuel Diaconescu () [Corola-website/Science/307181_a_308510]
-
1904, Rădăuți - d. 5 august 1987, Timișoara) a fost un medic și biolog român, de origine evreiască, cunoscut mai ales pentru contribuțiile în domeniul embriologiei și teratologiei experimentale și al morfologiei, unul din fondatorii învățământului și cercetării medicale la Timișoara, întemeietorul Centrului de embriologie din Timișoara. A fost profesor la Institutul de medicină, azi Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara. Din 1952 a fost membru corespondent al Academiei Române. s-a născut în 1904 la Rădăuți,județul Suceava, pe
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
studenților români din capitala maghiară la marea adunare de la Alba Iulia. Colaborator al lui Victor Babeș. Doctor în medicină al Universității din Cluj, a devenit la doar 44 de ani membru corespondent al Academiei Române, în 1938. Sabin Manuilă a fost întemeietorul Institutului Central de Statistică, șef de secție al Institutului de Igienă și Sănătate Publică, secretar general al Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale din România (1936), director al Institutului de Demografie și Recensământ și conducător al Secției de Statistică din cadrul Institutului
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
-lea cei doi erau deja cunoscuți. Între această epocă și cea a prezumtivei consemnări maramureșene s-a scurs un veac și jumătate. Anonimul care îi dă forma ajunsă până la noi din "Cronica moldo-rusă" a încercat să istoricizeze urmările plecării fraților întemeietori din "Roma Nouă", identificată aici cu Italia, arătând că s-au stabilit în "Roma Veche", unde au fondat o altă cetate, "Roman". Se observă în tot textul o acută tentă polemică ecleziastică îndreptată împotriva Occidentului catolic, a bisericii latine, de către
Roman și Vlahata () [Corola-website/Science/307217_a_308546]
-
chirurgie în spitalul din Chișinău. În 1920, devine profesor de chirurgie la facultatea de medicină din Iași, în locul lui Amza Jianu, transferat la București. Hortolomei abordează o chirurgie largă - abdominală, urologică, genitală și oncologică - bazată pe principii fiziologice, fiind considerat întemeietorul chirurgiei fiziologice în România. Împreună cu Vladimir Buțureanu, elaborează monografia ""Chirurgie de l'ulcère gastrique et duodenal"", pe care - în 1931 - o publică în Editura Masson din Paris. În 1930, este transferat la București în calitate de medic primar șef al serviciului de
Nicolae Hortolomei () [Corola-website/Science/307233_a_308562]
-
Marii Loji Naționale din România (MLNR). În 1925 a făcut parte din Comisia de relații externe a MLNR. A mai îndeplinit și funcția de garant de amiciție în România al Supremului Consiliu de grad 33 din Santo Domingo. a fost întemeietorul Universității Populare din Chișinău (1917), al Conservatorului Moldovenesc, al Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, al Societății de Editură și Librărie “Luceafărul” din Chișinău (1940). În 1932 a editat și a condus revista “Viața Basarabiei” și ziarul cotidian omonim. În 1950
Pantelimon Halippa () [Corola-website/Science/307231_a_308560]
-
(c.811 - 29 august, 886), a fost împărat bizantin între 867 și 886, întemeietorul dinastiei macedonene și inițiatorul renașterii artei bizantine. După unii istorici, Vasile I ar fi fost dintr-o familie armeana, care s-a stabilit în Macedonia. De asemenea, se pare să fi fost strănepotul lui Leon V Armeanul. În 813, a
Vasile I Macedoneanul () [Corola-website/Science/307289_a_308618]
-
Niculițel, județul Tulcea. a luat ființă pe raza comunei Niculițel în anul 1833, pe locul unde în a doua jumătate a secolului al XVII-lea exista un schit de sihastrii. Denumirea și-a luat-o de la "Dealul Cocoșului", din apropiere. Întemeietorul mănăstirii a fost arhimandritul Visarion, român de prin părțile Făgărașului, ajutat de ucenicii săi Gherontie și Iasaia. Întors în țară după o ședere de șapte ani la mănăstirile de la Muntele Athos, Visarion a dorit să întemeieze o mănăstire. Impresionat de
Mănăstirea Cocoșu () [Corola-website/Science/308553_a_309882]