93,058 matches
-
pe care n-o regăsim (cu excepția romanticilor, v. N. Bălcescu, N. Iorga), la istoricul obiectiv. Și nu i-o reproșăm, pentru că el urmărește stabilirea adevărului, cu detașarea, cu răceala omului de știință, cercetează, trage concluzii și nu se emoționează. Mă întorc acum la jurnalul lui Pericle Martinescu și anume, la volumul Uraganul istoriei. Anul 1940, pe care l-am comentat cam în fugă într-un articol anterior din paginile acestei reviste. Iată sentimentul dureros ce-l stăpânește la înfrângerea "admirabilei Franțe
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
fără ezitare cel mai mare compozitor al secolului 20, căutând în permanență să-i promoveze opera, așa cum, pe urmele lui Menuhin, o face acum Mariana Nicolesco cu liedurile sale. Departe de România, în timpul dictaturii ceaușiste, Mariana Nicolesco avea să se întoarcă în patrie după 21 de ani de absență, în 1991. De atunci încoace a reușit să stimuleze viața muzicală a țării, dedicându-se formării tinerei generații de artiști lirici, organizării de manifestări importante, ca Festivalul Liedului Românesc de la Brașov, orașul
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
a ne ține pe noi, pe alții ca noi în viață...), și suntem fericiți când eroina decide să nu ne spună tot și romanul se încheie fără să se fi terminat, în felul următor: "Am așteptat o clipă, m-am întors la mașină și am plecat unde trebuia să ajung." De ce suntem fericiți? Fiindcă nu trebuie, nu suntem siliți să ascultăm povestea până la capăt. Fiindcă am dat la o parte convenția basmului, am ieșit din convenție. Trans-romanul proclamă ieșirea din convenție
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
din spital, a fost să-mi aduc lemne, ca să fac focul. Până s-a încălzit, am curățat zăpada, apoi am scos apă din fântână. Și încă 14 zile am mers la Cluj, pentru îngrijiri. Plecam cu trenul dimineața și mă întorceam seara. Și era decembrie. Am fost puternică fizic, am muncit mult alături de părinți... Ca și dăscălia. Școala mi-a servit o doză imensă de umilință. E cumplit când nu ești soție de..., odrasla lui... colegă cu... Doar pe-ai mei
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
în șoaptă..." (C.B.) Adresă greșită Umbra închide ușa după mine Ramuri s-au semnat indescifrabil Nimic nu se poate din ce vreau Eufratul înzăpezit conturează hărțile ținuturilor de coșmar Speriat sufletul se îndepărtează ca pentru totdeauna Din fiecare evadare se întoarce stîngaci, cu teamă parcă ar fi valul auros în rotiri din jurul unei turle închipuite Aude izbiturile cozilor - tigrii țîșnesc din mine apoi se-ntorc asupra mea anulînd cercurile iscate de tine Se cutremură ca în fața unei nebunii Revărsări de fiere
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
conturează hărțile ținuturilor de coșmar Speriat sufletul se îndepărtează ca pentru totdeauna Din fiecare evadare se întoarce stîngaci, cu teamă parcă ar fi valul auros în rotiri din jurul unei turle închipuite Aude izbiturile cozilor - tigrii țîșnesc din mine apoi se-ntorc asupra mea anulînd cercurile iscate de tine Se cutremură ca în fața unei nebunii Revărsări de fiere - potecile greu accesibile Nu faci diferența între cădere și înălțare Cu un fier înroșit în Aya Sofya risipitorul fixează giulgiul pe față E un
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
înaintez în timp, ceața se face mai străvezie. Știu că sunt la București. Sunt teii de la șosea. Caii sunt în blană nețesălați. Le poți număra coastele. Ca de la război. în jur urale și iar urale. E cavaleria lui Rusescu... se întoarce de la Budapesta! I-a liniștit pe unguri!... Să fi avut cincisprezece ani. De la țară ne-a invitat un unchi cu stare. îl chema Robert Naville. Reprezenta soc. englezești de petrol. Cerea despăgubiri de la Statul Român! Distrugerile provocate de agenți tot
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
mîini și în simțuri, cu o vulnerabilitate ce-l face și mai puternic, și mai fragil. Un spirit pe care, într-o noapte, mi s-a părut că-l știu. Ion Marin, tocmai în zilele și în nopțile acelea se întorcea la Milano ca să primească, cu brațele deschise, succesul de la Scala din Milano cu Manon. Scala. Visul oricărui mare dirijor, cîntăreț, regizor, scenograf. Scala, locul unde perfecțiunea sunetelor înseamnă mai mult decît un cult. Scala. Scala, locul în care am auzit
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
scrie despre actualitate, nu despre trecut. Iar actualitatea era realismul socialist, pe care el îl detesta. Ar fi fost o trădare a propriilor convingeri să vorbească elogios despre ceva ce nu-l interesa. în ziua aceea, tatăl meu s-a întors acasă și i-a amintit mamei mele că, la un moment dat, ea propusese să emigreze în Argentina (unde avea o soră). "Ar trebui să facem demersurile necesare, pentru că ceea ce s-a întâmplat astăzi este un avertisment. Se știe, întâi
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
locuiați? - Locuiam pe strada Traian, la numărul 108. Aproape de Hala Traian. Ceaușescu, cu marele lui palat, a ajuns foarte aproape de cartierul meu. S-a crezut chiar că aveau să demoleze casa. Nu s-a întâmplat așa, dar când m-am întors la București și am revăzut-o am început să plâng. Era o ruină. înăuntru locuia fosta noastră bucătăreasă, o femeie din Transilvania, la care țineam foarte mult, împreună cu fiii ei. Dar totul părea că stă să se prăbușească. Un dezastru
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
n-aș vrea să o retrăiesc: o dată a fost suficient. - Cred că în 68 sau 69 v-ați mutat, temporar, la Paris. Aveați ideea de a încerca să rămâneți acolo sau de la bun început v-ați spus că vă veți întoarce? - Prima dată când am fost la Paris, imediat după plecarea din București, orașul nu mi-a plăcut deloc. Am urât Parisul. L-am urât pentru că mă simțeam atât de rău, plângeam toată ziua pentru că trebuise să plec din România, nimic
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice, de transformare a țării în sensul experiențeor europene, încep să se manifeste și aici personaje noi, actori ai
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
de acord că ar trebui făcut ceva, cumva, cândva, un ce purificator din care să rezulte un cât de mic bine. A te despărți de trecut râzând a fost o lozincă scumpă - fiindcă mincinoasă - comunismului. A te despărți de trecut întorcându-i spatele ne pune sub nas fișele unei patologii sociale cu care nu avem a ne mândri. Când, în dosarul condamnării comunismului, președintele României procedează cu o prudență pe care nu i-o cunoșteam, când dl Băsescu - și-i dorim
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
-am scris așa./ Că-i mai kitsch/ și cu lipici/ Pe la ele,/ La buzéle/ Mari și moi/ Cum doar Stepanida/ Le avea stârnind obida/ Lui Evgheni/ Din Diavolul de Tolstoi,/ Din cauza jenii/ și-a lui Benedetto Croce.// Mulțumesc precoce!!" (Epigramă). Întorcându-ne de la aceste versuri kitsch și (oricât s-ar iluziona autorul) fără lipici, la paginile de poezie autentică ale volumului, e de remarcat raportul cu totul special pe care păcătosul protagonist îl întreține cu propriile păcate și cu înaltul lor
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
și mai bine în țările noastre, s-ar putea explica, deși nu justifica, prin cuvîntul epoca de tranziție, e evident că sarcinile cu care tranzițiunea ne-au încărcat cu asupra de măsură ne dictează în mod serios de-a ne întoarce de pe calea greșită, de-a privi în mod mai limpede starea adevărată a țării, de-a judeca în mod mai limpede necesitățile ei". Și cine știe cîte surprize n-am mai putea avea recitind cu atenție filele gazetăriei eminesciene pe
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
distorsiuni: "Oricît am fi dorit, împăienjenirea ochilor nu voia să se curme/ nici măcar atunci cînd El, drumețul deodată nouă alăturat/ ne-a dojenit ca pe unii a căror înțelegere nu depășea vîrsta prunciei,/ și cu dumnezeiasca răbdare dintotdeauna/ ne-a întors la obîrșiile Revelației, / acolo unde se tălmăcește prețul învierii,/ unde Răscumpărătorul se confundă cu Omul Durerilor./ Cu atît mai de neînțeles încețoșarea ce continua să ne apese,/ pe cînd vîlvătaia ațîțată de rostirea Sa/ ni-L vădea negreșit./ Cu atît
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
serios. Ce înseamnă "esențial" și ce înseamnă "accesoriu"? Ați fost, de curînd, președintele comisiei de corectură la Concursul Național "Mihai Eminescu" (olimpiada de română, "tarată" de multe suspiciuni...), desfășurat la Cluj. Cu ce impresii, și cu ce informații v-ați întors de acolo? Am participat, în aprilie, la Cluj, la ediția din acest an a olimpiadei școlare de limba și literatura română, în calitate de președinte de onoare. Demnitatea nu conferă nici drepturi, nici datorii, dar permite titularului, în caz că nu doarme de-a-n
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
ideal, care ar găsi că sînt un interesant caz de umanitate." Dar, dovadă de cît de bine învelit e metatextul în poezie, ce spune povestitorul schimbînd persoana la care-și turuie povestea? "Graiul e un hamac comod, în care te întorci pe ce parte îți priește." Și înapoi la cea mai suavă calofilie: "și somnul și-abate ciocanul de puf." Așa rămîne Paradisul suspinelor, o plutire pe bucăți, proză gîtuită des de un plîns fără voce, tras înăuntru, dinaintea somnului iertat
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
eu de la distanță pe teribilul Leonte Răutu, ori pe seraficul Chișinevschi (scuipând mereu în sertar)... Lui Vladimir, așadar, care-mi este simpatic, mereu pe fază, slăbiciunea sa, la urma urmei, trebuie să-i readuc aminte, în fine, că, după eliberare, întors se pare că din America, de la studii, citase dintr-un articol al meu mai vechi o întâmplare cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, ajuns șeful statului, făcând vizite prin țară cu mașina, și care, având o maladie, oprea des limuzina și, pe marginea
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
în Nord America, mai exact la Montreal. O perioadă de timp nu am mai știut nimic de acasă, de Amărăști. Toată grijă mea era să-l scot din țară pe copilul nostru Dragoș, ținut "zălog" ca să fiu nevoit să mă întorc în România. Un "trădător" nu mai putea comunica acasă fără să le facă rău celor cu care ar fi încercat să comunice. Mama mea îmi scria rar, numai să mă certe că am lăsat-o singură, fără nimeni apropiat în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ca Bartolomeu Anania a fost la Montreal cu numai câțiva ani înainte și s-au cunoscut bine. Părintele Popescu avea numai vorbe de laudă despre Bartolomeu dar era dezamăgit că nu i-a urmat sfatul de a nu se mai întoarce în România comunistă și de a rămâne în lumea liberă, eventual chiar la Montreal. Mai tarziu, cred că în anul 2006, l-am întrebat pe IPS Bartolomeu dacă își aduce aminte de acea discuție cu părintele Popescu și mi-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de ochii din cap /.../ învăța - de vrei să forezi mai departe / să le rabzi, să le crezi pe cuvânt”. Așa arată pe podiumul poeziei de referință, în lirica actuala, Virgil Dumitrescu, născut în 4 iulie, sub zodia Racului. S-a întors în trecut că să se găsească pe șine - poetul de mari viziuni romantice, nu cosmice, ci doar terestre, în spațiul cărora concretul despăturit chirurgical impune marea artă. Al doilea departament l-ar constitui iubirea - nu exaltata, dar vibrantă, pulsatorie. Cândva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de experimentat) nu te mai oprește! Să nu credeți că vreau să vă învăț la prostii! M-ar bucură să știți însă, măcar cum să vă păziți de ele. Acum, pentru ca tot am tras, cumva, focul pe turta noastră, ne întoarcem la transpunere, la empatie, nu de alta, dar ele, în special, trimit la OM, OM fără de care lumea, omenirea, nu prea (că olteanul!) există. Lăsând glumă la o parte, trebuie spus că orice act de înțelegere prin transpunere presupune o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-i zicem, primăria cutare, (în al carei statut de functionare stă grijă față de om!) primărie care ți-o toarnă din nou, val -vârtej, pe gât că vrea, domnule, parale! În ziua de azi, mai ales de bani, foame mare! Mă întorc la cuvânt. Nu fiți așa de pretențioși, nu despre cel Biblic e vorba, ci de cele de mai sus, „circuit” și ,,recircuit’’, în care, chior să fiu și tot nu pot sări peste grupul de litere „c”, „i”, „r”, „c
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de postmodernism, de citare din presa antedecembristă... De fapt, sunt mesaje de avertisment, pentru nu doar o societate românească, în care toate o iau razna, spre paleoliticul inferior al istoriei... - ...ci, mai ales, pentru o lume terestră contemporană, care se întoarce tot mai indiferență și iresponsabilă, să deschidă și să accepte noi temnițe, noi posibilități de univers concentraționar, “la lumina zilei” - în spatele acestor “realizări” fiind forțe uluitor de lucide și îmbinând fățărnicia cu o strategie cinico-sadică, distructiv-apocaliptică de Duh, inversând, cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]