8,381 matches
-
de copil, o autoironie fină care detensionează: „Ia uitați-vă/La Sabina Măduța/Ce fericită pare/Fiindcă a scris/ În dimineața asta/ Mai multe poezii./ Ea pretinde/ Că i-au fost dictate/ Că s-a trezit cu ele în caiet/ întocmai/ Ca locuitorii din Sussex/ Cu cercurile misterioase/ În lanurile de rapiță”(Șansă) A scrie nu este un demers lucid, pe deplin conștient, e o neașteptată dimineață cu soare într-o zi de iarnă. Poezia are aici un caracter compensatoriu, ea
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
largului, ori cu netezimea câmpiei, ca o frunte sub care nu sunt gânduri! La țărm și în câmpie dormitează libertatea, pe când, pe valuri cutreieră nedomolitele vijelii ale vieții! Numai o inimă veselă e desăvârșită, iar inima actorului Cristian Simion e întocmai. Ea contempleză prietenia și căldura umană. Se vede aceasta și se simte în plăcerea cu efect instant a actorului, de a întâlni oameni! L-am întâlnit și cunoscut în spatele scenei la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” și de aceea, toate
CRISTIAN SIMION. PLĂCEREA INSTANTĂ DE A ÎNTÂLNI OAMENI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374394_a_375723]
-
în evoluția unui scriitor. Mangalia devenid un fel de fata morgana, de rara avis a sufletului autorului. Iubirile furtunoase, dureroase, calme, tandre, ori disperate, au devenit capitole de inspirație și har care l-au întors mereu la Itaca sa vindecătoare, întocmai ca pe Ulisse, căci Virgil Stan este un Ulisse al sufletelor care i-au ieșit în drum în tainica sa călătorie a vieții. Impresionează puritatea sufletului păstrată în orice împrejurare și mai ales armonia pe care reușește să o păstreze
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374437_a_375766]
-
îndărătnică, neprimitoare... Și din deșertăciunea zidurilor tale, Nu va rămânea nimic, nicio paloare. (Marina Angela Glodici, volumul de poezii „Lacrimi stelare” 2003). În lumea acesta totul este trecător și se transformă în uitare, dar Cuvântul Lui Dumnezeu se va împlini întocmai. Nu lăsați dragostea adevărată să plângă cu suspine negrăite! Haideți să ne întoarcem spre Dumnezeu, nu doar de sărbători, ci în fiecare zi să Îl avem ca o prioritate în viețile noastre. Să nu uităm că pe planeta noastră au
PLANSUL DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374502_a_375831]
-
de busuioc. Aceasta, datorită, pesemne, unei anume supra introvertiri și timidități. E o artistă nu arhicunoscută, dar este azi timpul ei de a revine și a fi mai cunoscută, pentru că muzica românească are nevoie de melancolie și liniște de vis! Întocmai transductivitatea melodiei catifelate la inimă făptuiește Viorela Filip cu glasul ei unit cu reveria! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Viorela Filip Artistă ca rotundul de argint al lunii / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VIORELA FILIP ARTISTĂ CA ROTUNDUL DE ARGINT AL LUNII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374548_a_375877]
-
da mână liberă canaliilor. (23) Nu aruncați mărgăritarele noastre înaintea porcilor. Dar Iisus Hristos nu a grăit numai atât ci a completat: Ca nu cumva să le calce în picioare și, întorcându-se, să vă sfâșie și pe voi. Așa întocmai fac și ne-oamenii. Căci lumea se împarte în oameni și ne-oameni. Aceștia din urmă răsplătesc binele ce li s-a făcut, atacându-și și sfidându-și binefăcătorii. ni se cere de aceea multă atenție. Bune și frumoase sunt
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
acestea sunt pacea și sfințirea”. Mă gândesc la Regele pescar, la cel ce și-a învățat ucenicii pescari să devină pescari de oameni. Adevărat! Ce suntem noi altceva decât niște vietăți în puterea discreționara a Pescarului. Oamenii merg la momeală întocmai că peștii. Exact acest lucru încearcă cei treziți din neam, ca prin cunoaștere să-i scoată pe cei mulți “din somnul cel de moarte”. Unii spun că trebuie schimbat imnul țării pentru că nu mai corespunde realității. Alții se înscriu la
CĂRĂRILE SUFLETULUI (FRAGMENT) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373312_a_374641]
-
20. VÂRTOSU Mariana Vicky - Focșani, Vrancea Lista rămâne deschisă doritorilor, până pe data de 30 aprilie 2016. Pe autorii a caror validare a fost confirmată îi rugăm că în cel mai scurt timp posibil să trimită materialele restante, care să respecte întocmai condițiile generale solicitate în anunțul privind deschiderea sesiunii de primire a materialelor, publicat pe site-ul revistei Armonii Culturale (www.armoniiculturale.ro), Confluente Literare (www.confluente.ro) și al celorlalți parteneri sau pe Facebook (în contul Stroia Gheorghe). Autorii mai
ACTORI PRINTRE ASTRE (POEZIE) ȘI ACTORI PRINTRE VISE (PROZĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373388_a_374717]
-
Împărați Constantin și Elena În miezul primăverii, în fiecare an la data de 21 mai, Dumnezeu a rânduit ca Biserica să prăznuiască pe cele două mlădițe pline de seva Duhului, pe mărgăritarele Bisericii, pe luminătorii și risipitorii păgânătății, pe cei întocmai cu Apostolii cinstiți și lăudați, pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Altfel spus, prin acești sfinți, care în acest an - 2015, sunt pomeniți odată cu Praznicul Înălțării Domnului și cu Ziua Eroilor, a lucrat Dumnezeu în lume, slăbind păgânismul
DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII NOASTRE DREPTSLĂVITOARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/373454_a_374783]
-
european, foarte relaxant ca priveliște. Incredibilă situare a felinelor în spațiul carpatic, pesemne, cu un răzor umbros sub coniferele munților noștri. Nici Dumnezeu dacă ar reface lumea nu ar avea de ce să alăture Africa spațiului temperat continental. Eu cred că întocmai astfel se nimeresc asocierele de texte ale mele cu texte ale nu știu căruia...! N-ar trebui să se petreacă așa ceva, într-o libertate peste regulă și demnitate, în cursă cu anormalitatea. Cazul meu este al multora. Se vede, se
DEZAMĂGIRI RICOŞATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373567_a_374896]
-
a căzut inundând în lac de sânge trupul plăpând și părul castaniu revărsat din coada ce-l purtase. -Vai, cât mă căiam! Viața-i curmasem aceleia ce visele-mi fericea... bolborosește încă pentru sine F. măsurând cu pasul încăperea. -Întocmai! Întocmai! adeveri stupefiat din nou părintele. Dar legea circului m-a absolvit de vină... Iar eu, bolnav și pustiit, l-am părăsit, preciză T. vădit nevindecat de-așa-ntâmplare. F., revenit la masă, întoarce rapid iar o carte, un optar. Ca
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
în primul rând al interpretării pe scenă, unde este principesă a teatrului, ar însemna a vorbi despre o artistă fără chip fizic, asemenea florii fără culori! Actriță la „Nottara”, Catrinel Dumitrescu are distribuții notabile și în cinema-ul românesc, dar întocmai din motivul că teatrul e act viu artistic, drum direct și natural de comuniune cu publicul, scena este, fără îndoială, mediul de familiaritate a potențialității sale actoricești. Un timp mirific și împlinit venea la „Nottara” la braț cu inegalatul și
CATRINEL DUMITRESCU SABIA ŞI SCUTUL ACTORILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374833_a_376162]
-
s-a îndurat de mine când stăteam sfârșit de durere aici, pe piatră, iar ea mi-a dăruit ultimele ei smochine, care, pot zice, mi-au salvat viața! - Serios? Păi, Hannah de care vorbești, acum ar avea cam optsprezece ani! Întocmai ca și fata noastră! Auzind aceste vorbe, bătrânul începu să-și facă socoteli. Ce ciudat, de zece ani, el tot aștepta să revină acea fată mică, cu chip de îngeraș, așa cum o văzuse el atunci. Dar cum de nu se
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
plângeri//.” (Regenerare) În partea a doua a acestui volum, intitulată simbolic „Singur cu Dumnezeu”, descoperim o suită a trăirilor creștine , uneori devastatoare - induse de încercările vieții - alteori înălțătoare așa cum vom vedea în cele ce urmează. De multe ori singură, meditând întocmai ca în Ecleziast la efemeritatea și deșertăciunea lumii, ca un fulger îi vine în minte poetei, învățătura lui Iisus - despre Iubire - singura cale care ”transcende universul”: „Nimic nu-i nou sub ceruri, când toate-s trecătoare,/ Nimic frumos prin sine
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
în mână și a tot degustat-o în timp ce Iuliana înghițea greu câteva bucățele de brânză și puțină pâine. - Dacă nu mai mănânci, strânge masa, i-a vorbit el răstit și a dat pe gât ultimele picături de pe fundul sticlei. Apoi, întocmai ca în noaptea precedentă, privind-o cum face ordine, bărbatul s-a ridicat încet, pe nesimțite, a cuprins-o pe la spate în brațe și a început să o dezbrace cu brutalitate. De data asta a aruncat-o pe pat și
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
este așa de periculoasă și atunci când o priverști de departe,dar să mai intri și în cercul ei senzual. Să ne plimbăm deci ,chicotea ea în neastâmpăratele ei ghidușii lingvistice . Tu o iei înainte ca oltenii , iar eu te urmez întocmai și la timp,după ce văd dacă ai picioarele crăcănate suficient ,iti miști soldurile într-un ritm sexual adecvat , sau îmi pierd minunăția de seară cu cine știe ce searbăda făcătură de tip care nu este în stare de nimic, nu îl duce
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
la mersul treburilor administrației locale, primarul Vlad Oprea își cucerește cinstea și în fața turiștilor care nu-l cunosc, n-au auzit vreodată de el, nu l-au văzut vreodată. Însă, privind o casă e lesne de închipuit cine-o locuiește. Întocmai, privind orașul Sinaia, trecătorul de o zi sau de o oră poate depune jurământ că e administrat de un primar model. Rândurile acestea sunt alcătuite sub dominația impresiei de orgoliu al unui vremelnic trecător prin orașul Sinaia, ce sunt uneori
VLAD OPREA. REVERENŢELE PELERINULUI LA SINAIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375048_a_376377]
-
Autorului Ce mirare! Astrul zilei pare doar un disc strălucitor pe bolta de cer, dar el e ziua însăși! Și n-o vedem, ziua nu se vede într-un gol absolut, ci lumea se vede, în formele ei materiale, luminate. Întocmai, spiritul artistei Tania Popa nu se zărește, doar se vede frumosul ei surâs, frumoasa ei veselie, frumoasa ei bunătate... ca măsuri echilibrate, predominante peste tot ce cuprinde firea ei: exuberanță în văpaie și, deopotrivă, adâncă introvertire de enigmatice sensibilități. E
TANIA POPA. SCENA ESTE A EI ŞI EA A SCENEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373797_a_375126]
-
Numai așa obțineam și roade. Dar, nimeni nu mă înțelegea și nu mă sprijinea cum au făcut-o atunci doi oameni cu chemare: profesorul Ion Stan, directorul acuzatei fără a fi acuzabile Case a pionierilor și Gheorghe Cautișanu, atunci coordonator întocmai la resortul cultural al orașului. Anii au trecut ! Ce s-a ales din Buhușiul de altădată? Azi se devoalează nu numai permise, dar și acoperite, imaginile unui un oraș cârciumăresc, dughenizat, cu multe coșmelii la blocuri, cohorte de chiloți expuse
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
o ceașcă de mătrăgună, că pe porțile monumentale ale unuia dintre palate, un basorelief ce reprezintă capul de bour, are în loc de coarne, două mânere de toporâște. Iar, în mijlocul orașului, este Casa de Cultură ce-așteaptă a fi slujită de către oameni întocmai așa: de cultură (dar unde-or fi de găsit aceștia?!). De ce se întâmplă așa? Ce s-a ales din toată truda oamenilor buni de altădată ai Buhușiului care au păstrat și înfrumusețat istoria unui oraș până când nesăbuința l-a prăbușit
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
seamă idiomatica precisă și stilul de redare configurat cu acuratețe strictă, suntem tentați a crede că introziunea într-un areal cuantificat la nivelul spiritual productiv de benefic, i-ar corespunde foarte bine Cameliei Ardelean. Și se poate dovedi natural că întocmai așa este: „Când suflete de ceară-și declară armistițiu/ Sub astrul ca o torță - statuie fulminantă,/ Poteca spre iubirea cu inima vacantă,/ Trasată e prin zloată-n al minții interstițiu.// Pe aura de gheață - refugiu în cădere,/ Se surpă orizonturi
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
câte ‘’cârpe umane sunt, mai ales în ceea ce privește subjugarea față de vicii, în primul rând față de viciul de a-și vedea propria imagine numai cum dorește persoana în cauză, fără a lua în considerare analize colaterale; se mai dovedește a se doscoperii întocmai la acela care pozează într-un nonconvenționalism extrem, da, el este cel care prin acestă prismă caută vehement aprobarea celorlalți ( confirmarea viziunii personale)... În rest, tocmai unde te aștepți să fie ceva anume, acolo este chiar inversul: donjuani ce caută
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (IV). de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373850_a_375179]
-
față de orice instrumente psi-sofisticate, deși este una dintre acestea, totuși depășindu-le fără ca să-și propună.. Pleacă de la un singur proces(afectivitatea), însă unește gând, simțire, idee, afecțiune, comportament, descoperire, anticipație, intuiție, analize și multe altele, pe toate depășindu-le întocmai, pt.ca depășind orice lege - întregind-o...orice calcul - împlinindu-l, mai mult decât prin unul simplu...Își propune să caute doar spiritul altei persoane, încojurându-l, întâmpinându-l (vitual), cunoscându-l, chiar neavând mijloace fizice, însă, dacă cineva s-ar
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (IV). de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373850_a_375179]
-
nimerit, cu pași dintâi...! Dacă ar fi să depănăm firul vieții mele, din fragedă copilărie până în prezent, ar fi nevoie de ceva timp, dar am să încerc să cuprind doar câteva din frumoasele amintiri pe care nu le pot uita...! Întocmai. Urzim din „firul” acesta un „covor” al biografiei tale, cu florile, motivul, câmpul lui, făr-a tinde să ilustrăm decât esențialul ce definește pe omul și artistul Maria Tătaru. Punctul de la care zvâcnește „suveica” și „firul”, începând țeserea coincide cu data
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
prin care ai trecut! Este interesantă alcătuirea textelor acestor cântece. Împreunate într-o ordine se poate spune că deșiră o bigrafie? Oarecum! Fiecare album al meu cuprinde paisprezece, cinsprezece, optsprezece piese ce mi-au adus succes - sper să se întâmple întocmai și cu următoarele. Pe albumul „Am trecut de jumătatea vieții!”, iată, prezint obiceiuri și tradiții din satul meu natal, de care nu pot fi străină: „Uite, vine capra mare” e unul din aceste cântece din care, cu drag redau versurile
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]