3,274 matches
-
lui de vulpoi nu-l va trăda. Prima întâlnire cu Pușkin nu are loc, se amână, ba chiar îl dezamăgește pe tânărul „malorus“ care nu prea știe cum e cu boema de Petersburg. Când ajunge acasă la Pușkin, cere o întrevedere cu poetul. I se spune că nu poate să-l primească. Gogol, naiv, întreabă: „Ce face Maestrul, scrie?“. I se răspunde calm că „Alexandr Sergheevici a jucat cărți și a băut toată noaptea, iar acum se odihnește“. Asta face parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
ani în urmă răspunsul la această întrebare ar fi fost "nimic". Această poziție pesimistă se baza pe credința că omul este singura specie animală capabilă să agreseze doar pentru a agresa. Iar pozițiile clasice și inflexibile asupra agresivității nu permiteau întrevederea altor soluții mai eficiente. Singurele propuneri existente se refereau la practica pedepsei și a catharsisului. Într-adevăr, cine putea pretinde să oprească un om căruia îi este foame sau sete? Concepția instinctivă și lineară a comportamentelor agresive trimitea la un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ar fi condus la un rezultat satisfăcător, Franța se îndatorește să facă cauză comună cu Rusia și amândouă părțile contractante se vor sfătui spre a sustrage toate provinciile împărăției otomane jugului și vexațiunilor turcești. Nu încape îndoială că, în desele întrevederi ce le avură împreună Napoleon și Alexandru I, cu prilejul tratatului de la Tilsit, se vorbi mult de împărțirea Turciei și că Alexandru I izbuti să smulgă lui Napoleon oareșicari făgăduinți în această privință. Vedem pe cancelarul Rumianțov calificând împărțirea Turciei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Prusiei, amica și aliata lui, a cărei ființă o privea ca indispensabilă securității împărăției sale, 3) fiindcă se temea ca Napoleon să n-o alipească de Marele Ducat, nou creat de el, al Varșoviei. Negocierile pe această temă urmară până la întrevederea de la Erfurt (septembrie-octombrie 1808), Rusia cerând să păstreze Principatele și Napoleon pretinzând în schimb Silezia. Pretențiile Rusiei în privința strămutării graniței sale la Dunăre sunt expuse pe larg, atât în toate rapoartele solului francez la Petersburg, cât și în acelea ale
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
le va putea găsi. Napoleon, încurcat în războiul cu Spania și temându-se ca Anglia să nu puie la cale vreo nouă coaliție împotriva lui, se hotărî să-și asigure, chiar prin concesii, sprijinul Rusiei. Se puse la cale o întrevedere între cei doi suverani la Erfurt (septembrie-octombrie 1808) unde, după negocieri laborioase se încheie o convenție secretă de alianță între Franța și Rusia. Prin această convenție, Rusia se îndatora să încheie pace cu Anglia numai de acord cu Napoleon, pe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
chip explicit pretențiile de monopolizare a adevărului, dogmă cominternista conform căreia toți comuniștii trebuiau evaluați după atitudinea lor față de Uniunea Sovietică și conducătorul ei. La începutul anului 1948, Milovan Djilas a fost chemat la Moscova pentru una din obișnuitele sale întrevederi cu Stalin. Oprindu-se la București, pentru a-i tatona pe liderii români, la dineul de la ambasada iugoslavă Ana Pauker și Emil Bodnăraș au refuzat orice fel de comentarii. Referindu-se la acest moment, fruntașul iugoslav notă despre atitudinea „ministresei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
În ultimele zile ale lunii august 1951, W. A. Hariman, consilier personal al președintelui H. Truman, a sosit în capitala iugoslavă. Miliardarul american apărea întotdeauna, în viziunea autorului, „acolo unde cercurile agresive ale monopoliștilor americani urzesc cele mai nerușinate planuri.” Întrevederea cu Tito s-a derulat la numai două zile „după ce vătafii titoiști au purtat convorbiri cu Davies, secretarul de stat al ministerului de Externe englez”. Desigur, se avea în vedere că opinia publică din Gorj să fie convinsă pe deplin
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cu oros, cu sâmbure de nucă”) ar fi aflat că întâlnirea celor doi șefi de stat s-a derulat în ziua de 23 august 1968, ora 10, în localul „Băcăluță”, un român, fost partizan în armată lui Tito. În cadrul scurtei întrevederi, liderul de la București ar fi cerut adăpost pentru bătrâni, femei și copii, în cazul invadării țării de către armata sovietică și eventual permisiunea că armata română să se retragă și să se reorganizeze pe teritoriul iugoslav. Mareșalul ar fi fost de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de pe lista de audiențe. După care mi-am consacrat timpul răspunsurilor solicitate de MAE, acestea urmând să plece la București cu echipa de curieri care erau programați să părăsească Nicosia pe data de 16 august. Săptămâna următoare aveam programată o întrevedere cu cunoscutul om politic Glafkos Clerides și cu domnul Gheorghiu, reprezentantul Companiei "TAROM" în Cipru, precum și cu trei directori din Ministerul de Externe cipriot. Luni, 19 august 1991, se anunța public căderea lui Mihail Gorbaciov. Presupuneam că această criză moscovită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
turco-cipriot a adoptat o rezoluție în care declară că nu vor mai fi convorbiri intercomunitare atât timp cât egalitatea în drepturi a "Republicii Turce a Ciprului de Nord" nu este recunoscută. La 12 octombrie 1989, secretarul general al ONU a avut o întrevedere cu R. Denktaș, după care liderul turco-cipriot a declarat că este gata să continue negocierile cu partea greco-cipriotă. Consiliul de Securitate al ONU adopta în anul 1991 Rezoluția nr. 716, în care se reafirmă că misiunea de bune oficii a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
dacă știu numai ele. De fapt secretul este secret atât cât este știut numai de două persoane, când ajunge la a treia,deja și-a pierdut valoarea, s-a desconspi-rat și devine periculos, uneori chiar fatal. Doamna, a solicitat o întrevedere urgentă,pentru a-mi comunica o problemă de mare interes pentru amândoi. Unde să ne întâlnim, că amândoi eram cunoscuți în oraș și era riscul prea mare, dar cum aveam amândoi mașină, am stabilit prin telefon să ne întâlnim în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
prim vicepreședinte al partidului, care i-ar fi asigurat succesiunea la președinție. Dinu Brătianu se opunea însă acestor tendințe, încercând să amâne convocarea Congresului general, cerută insistent de conducerea tuturor organizațiilor județene. O formulă de compromis era absolut necesară. În urma întrevederii desfășurate la 30 aprilie, între Gheorghe Tătărescu și Bebe Brătianu, ideea reunificării partidului cu adepții lui Gheorghe Brătianu a fost abandonată, cu acceptul președintelui partidului 615. Pretextul afirmat de liberalii diniști se referea la poziția adoptată de Gheorghe Brătianu în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să susțină o conferință la universitate, despre Bismarck și I.C. Brătianu. Cu acest prilej, el a avut întâlniri cu ideologul N.S.D.A.P., A. Rosenberg, cu șeful Luftwaffe, H. Göring și cu C. von Neurath, ministrul de Externe al Germaniei. În timpul întrevederilor cu personalitățile germane, a fost abordată și problema relațiilor dintre România și U.R.S.S. Gheorghe Brătianu aprecia că prin pătrunderea factorului sovietic în sistemul relațiilor internaționale apărea pericolul unei apropieri a Germaniei "de țări ce nu ne sunt prietene și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a se lăsa influențată de ideologii și sisteme extremiste străine, fie ele de dreapta sau de stânga. În ianuarie 1936, însoțit de Atta Constantinescu, Gheorghe Brătianu a făcut o călătorie la Berlin. Politicienii germani cu care cei doi au avut întrevederi, (A. Rosenberg, H. Göring și C. von Neurath) le-au dat asigurări că Berlinul nu susținea revendicările teritoriale ale Budapestei. Ca urmare, în declarațiile făcute la întoarcerea în țară, Gheorghe Brătianu arăta că nu era în intenția Germaniei de a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
confirmat interesul Germaniei pentru relații economice cât mai bune cu România și intenția de a oferi, acestei țări, sprijin împotriva revendicărilor revizioniste maghiare 843. Deși acționase în calitate de persoană particulară, fără a avea o calitate oficială, lucru de altfel precizat în timpul întrevederii cu conducătorul Reich-ului, Gheorghe Brătianu a obținut permisiunea acestuia să-l informeze pe regele României despre cele discutate. În pofida faptului că declarațiile făcute de Hitler lui Gheorghe Brătianu, fuseseră aduse și la cunoștința guvernului României, acesta a păstrat, o "rezervă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
concepție asupra țărilor spre care ar fi trebuit să se orienteze politica externă a României. Astfel, în septembrie 1937, întors dintr-o vizită efectuată în străinătate, liderul georgist îi informa pe fruntașii partidului că vizitase Spania, încercând să obțină o întrevedere cu generalul Franco, vizitase Franța, având la Paris întevederi cu ministrul de externe al acestei țări, Delbos și cu cunoscutul om politic francez, André Tardieu și își încheiase periplul prin Europa, în Germania, întâlnindu-se la Berlin cu personalități ale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
numeroase întruniri ale organizațiilor liberale județene care au consemnat masiva revenire a foștilor georgiști în PNL reîntregit 867. Totuși, au existat, între foștii georgiști, glasuri care au protestat față de actul reîntregirii 868. La 21 ianuarie 1938, Gheorghe Brătianu a avut întrevederi cu mai mulți fruntași georgiști, care i-au raportat că reîntregirea pe teren se desfășura cu mare dificultate. Nemulțumirea foștilor georgiști era determinată atât de modul în care se realiza "împărțirea demnităților în fiecare organizație", cât și de refuzul conducerii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
legionari și cuziști, Mihail Sturdza 875, diplomat de carieră și simpatizant al mișcării legionare, s-a prezentat la primul ministru pentru a cere socoteală asupra violenței manifestate de autorități. Goga i-a cerut lui Mihail Sturdza să-i medieze o întrevedere cu șeful legionarilor, pentru a ajunge la o înțelegere. Ca urmare a înțelegerii prin care Codreanu se angaja să sprijine guvernul în alegerile care urmau, regele a cerut demisia Guvernului Goga. La 11 februarie, după demisia guvernului, regele procedează la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
14 decembrie 1934 Sire, [...] se observă la Dinu Brătianu o schimbare de front. El nu mai dorește să preia puterea, înainte să-l unifice și să pună deplină stăpânire pe partid. De altfel, ceea ce este mai mult decât senzațional e întrevederea avută de Dinu Brătianu, în seara de marți, 11 decembrie, [...] cu Gh. Brătianu, în casă la generalul Văitoianu, întâlnire la care a participat și Const. Toma, secretarul general al partidului georgist și la care trebuia să participe și Const. Banu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Dinu Brătianu, în seara de marți, 11 decembrie, [...] cu Gh. Brătianu, în casă la generalul Văitoianu, întâlnire la care a participat și Const. Toma, secretarul general al partidului georgist și la care trebuia să participe și Const. Banu. Această întrevedere, în cursul căreia Dinu Brătianu a felicitat pe nepot pentru manifestația sa politică și pentru vigoarea discursului său, poate fi socotită ca o prefață a reîntregirii liberale. În ce-l privește pe Gh. Brătianu, el urmărește cu tenacitate două țeluri
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Papacostea, Constantinescu-Bordeni, ing. Deleanu, sunt de acord că acțiunea noastră, de crâncenă opoziție față de guvern, nu trebuie să degenereze într-o acțiune ostilă față de M.V. februarie 1935. [...] Am aflat, astfel, de la [Grigore n.n.] Iunian, că el a avut o lungă întrevedere cu Gh. Brătianu, întrevedere în timpul căreia, Brătianu a încercat să-l atragă în pretinsul bloc constituțional. Iunian nu numai că a refuzat această ofertă, dar i-a spus lui Brătianu că acțiunea lui nu are sens, căci e o naivitate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sunt de acord că acțiunea noastră, de crâncenă opoziție față de guvern, nu trebuie să degenereze într-o acțiune ostilă față de M.V. februarie 1935. [...] Am aflat, astfel, de la [Grigore n.n.] Iunian, că el a avut o lungă întrevedere cu Gh. Brătianu, întrevedere în timpul căreia, Brătianu a încercat să-l atragă în pretinsul bloc constituțional. Iunian nu numai că a refuzat această ofertă, dar i-a spus lui Brătianu că acțiunea lui nu are sens, căci e o naivitate să "moralizezi" un rege
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a părut foarte rău să constat că în cazul unui guvern Mihalache, Iunian ar fi în stare să treacă de partea blocului constituțional, pe care îl combate astăzi. [...] Astfel, Brătianu, în afară de întrevedrile cu Maniu și cu Iunian a avut o întrevedere și cu Corneliu [Zelea] Codreanu, oferind și acestuia participarea la bloc. Rezultatul a fost negativ. Codreanu a refuzat propunerea lui Brătianu. Am fost informat că șeful "Gărzii de fier" stă pe punctul de vedere că orice atac împotriva Majestății Voastre
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1-2, 1993, pp. 712. Roșca, Ioan, "Gh. Brătianu", în Analele Universității "Spiru Haret", 2004, nr 6, seria Filosofie, pp. 163-164. Scurtu, Ioan, "Gheorghe I. Brătianu. Activitatea politică", în Dosarele Istoriei, 2003, nr. 6, pp. 6-13. Scurtu, Ioan, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr.1, pp. 26-29. Spinei, Victor, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988. Ștefănescu, Ștefan, "Gh. I. Brătianu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai fie un punct de fricțiune între cele două state". Jaques de Launay, op. cit., p. 93. 786 Viorica Moisuc, ""Privire repede" asupra politicii externe a României Mari", în Dosarele Istoriei, 2003, nr.11, p. 37; Ioan Scurtu, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I.Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr.1, p. 26; Jaques de Launay, op. cit., pp. 93, 98; Valeriu Florin Dobrinescu, "1917-1939:Basarabia în raporturile româno-sovietice", în Dosarele Istoriei, 2000, nr. 6, p.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]