5,591 matches
-
doruri multe pe care doar el știe să le asculte.. Săruta-mă toamnă cu murmur de ape s-aud cum marea pe fermecate clape, cheamă pescărușii din larg mai aproape, să simt mângâierea apei pe pleape când valuri se sparg învăluind în picături și vis și durere ascunse-n adâncuri. Referință Bibliografică: Săruta-mă toamnă ! / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 627, Anul II, 18 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mariana Ciurezu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SĂRUTA-MĂ TOAMNĂ ! de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343560_a_344889]
-
adâncă a pădurii... Cu precauție, mă ascund, după o tufă de porumbar, ca să nu deranjez, prin prezența mea, femeia ce pășea ca hipnotizată pe potecă. Chipul ei frumos părea pradă unei dureri ascunse. E doar una din poveștile de dragoste învăluite de energia stejarului secular, sub care, altădată, iubiții își împărtășeau, reciproc, patima iubirii lor ... O iubire ce se înfiripase într-o noapte magică de sânziene, când peste câmpuri zburdau nebune ielele prefăcute în fecioare fermecătoare, purtând coronițe din sânziene, pletele
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
fermecătoare, purtând coronițe din sânziene, pletele mirosindu-le a flori sălbatice ... Vântul sporea magia acelei nopți, alergând zănatic printre ramurile copacilor și peste câmpia acoperită de galbenul florilor de sânziene cărora le purta polenul până la cei doi îndrăgostiți. El le învăluia trupurile înlănțuite, poleindu-le cu aur. Noaptea se lăsase încetișor, iar licuricii luminau, precum stelele, în "râurile" săpate de timp în scoarța veche a bătrânului stejar. Sub coroana bogată, trupurile îmbrățișate, în clipa magică, se contopeau cu trunchiul arborelui ce
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
de iarnă, promisiuni...deșarte. Apoi a sosit Primăvara cu o nouă lumină, cu alai de flori și fluturi, a urmat Vara, fierbinte ca însăși patima iubirii lor... Cărarea secretă a prins din nou viață, iar stejarul gemea sub frunzișul bogat, învăluit în parfumul teilor din jur...Pașii ei călcau pe vechile urme încrustate pe cărare, obrazu-i înfierbântat se lipea tandru, de scoarța magicului stejar, cu un sărut plin de candoare ... Îi mângâie scoarța-i bătrână, ridicând ochii spre Cer destăinuindu-i
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
o fascinau. Negura celei mai adânci nopți nu se compara cu profunzimea privirii lui. Nu putea face nici un pas. Avea picioarele ca de plumb. Bărbatul nu era un colos, mai degrabă suplu, însă emana un magnetism puternic, prezența sa o-nvăluia misterios. Făcu un pas spre ea, mișcările lui păreau ale unei feline ce-și înconjoară prada, când se roti leneș în jurul ei, măsurând-o si țesându-și în minte planul vânătorului în preajma trofeului. Tânăra femeie se retrase cu spatele, simțind
MIERE ŞI SUSPIN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343578_a_344907]
-
alinător, De-atâta dor, eu rouă-am devenit, Iar norii m-au plouat pe-obrazul tău, Și-n ochii tăi am poposit. Tu m-ai cules ușor, m-ai sorbit, Te-ai răcorit și-ai adormit... Parfumul toamnei ne-a învăluit Și, într-un dans nebun, amețitor, Visez Să ne topim în vers nemuritor. Referință Bibliografică: Te caut... Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul II, 17 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile
TE CAUT... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343620_a_344949]
-
cea a valurilor, într-un imn de dragoste închinat vieții. E ziua de Sfânta Mărie mică(Sântămăria Mică- 8 septembrie)-Nașterea Maicii Domnului. Aerul miroase a câmp și ambrozie, a tămâie și credință. Marea ne cheamă, prin simfonii de ape ... învăluite în briza sărată, și moliciunea caldă a nisipului auriu. Ne cheamă să-i adunăm scoicile din care să ne construim “castelul de nisip” al acestei veri întârziate ... Și tot așa, hoinărind fără gânduri, dar vrăjiți de albastrul nemărginit al mării
VARĂ TÂRZIE... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343619_a_344948]
-
apuca pe cea mai bunặ cặrare Trupul tặu risipește nori de parfumuri Cu un fluviu de iubire m-ai înnecat și mặ doare PE DEASUPRA marți, 11 septembrie 2012 Pe deasupra ființei mele de țărînă Trec păsări sublime ca niște driade Trupuri învăluite în atîtea mistere Cîte mintea mea nici nu poate să rabde Pe sub ființa mea se strecoară Roadele pămîntului sfîșiat de ploi Nu pot fi cuprinse în cuvinte Sentimentele spălate-n noroi Pe lîngă ființa mea trec epocile docile Aservite ideii
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
grupurilor influiente, responsabilitățile literaturii post-comuniste. Sunt deja semne că alegerea lor e bună...” Eugen Simion ( pg.10 - Convorbiri literare) ( o selecție din ”felicitările” trimise către revistă) Un drum la Iași ( joi, 6 septembrie 2012 - scurt itinerar) Zi de toamnă . Soarele învăluie cu privirile-i tandre și calde întreaga simțire. Am luat-o la pas, agale... Plutea în aer melancolia unui timp pe “ducă”. Ajungând la “râpa galbenă” și urcând treptele abrupte, am hotărât să fac un popas pe strada ce duce
PERFORMANŢĂ. A APĂRUT NR.200 AL REVISTEI CONVORBIRI LITERARE, IAŞI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343723_a_345052]
-
drag al mamei, azi, Din interior, privește cu speranță Către Crini albi ai veșniciei. LACRIMA SINGURĂTĂȚII În lacrima tăcerii, clipa însângerată Deschide răni necicatrizate. Bulgări de întuneric curg peste Amintiri cu ramuri uscate de dor. Neantul crește în fiecare zi, Învăluit în dorul unui vis neîmplinit. Unde aș putea fugi, să mă ascund? Poate în lacrima darurilor primite, În clopotul rănit de cuvinte, În norii albaștri, purtați de vântul albastru, Cu zâmbetul sfințeniei. PE POTECILE CERULUI Inima ar muri, Ramuri vii
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
mai albaștri ochi . Dar mai sunt mulți ochi albaștri în această lume.! Avea o voce caldă și blajina. Dar mai sunt multe voci calde în această lume! Da,dar cu această privire albastră , si acum, la 70 de ani , isi învăluia nevasta! Privirea lui o mângâia, o urmărea, îi iubea umbră pașilor. Este adevărat că nevasta lui era frumoasă, frumoasa, frumoasa, dar și sufletul lui vibră lângă ea. Tot Dumnezeu i-a mai dat EI, acesta ființă aproape ireala -să aibă
DOUA PRIVIRI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340149_a_341478]
-
întinse mîna într-o unduire caldă și prelunga peste tot stratul.... ...de trei ani încoace ,de cînd Buni Maria nu mai era, în locul florilor vedea mereu chipul blînd al bunicii ... Bătrînul Petre Dinu stă rezemat în baston ,în pridvorul casei, învăluit de albul pereților și mirosul de văr proaspăt ...În ochii ușor umbriți ,sub sprîncenele încă dese , ținea cu greu o lacrima ... -Asa .... deci...tot pleci Antoane taica ....? -A!...Sărut-mîna tataie..! Ce mai faci? Încerca Anton să mai lungească vorba cu
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
au ofilit. Avem deja-n lumină palate și-o grădină a cărei primăvară îți seamănă leit, de-aceea nu ne pasă de vremea ticăloasă ce crede că de-acuma în ea ne-a-ntroienit. Pășind senini și-alături prin naltele omături mă-nvălui cu uimirea-ți când te privesc uimit. Anatol Covali Referință Bibliografică: Aceeași / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1996, Anul VI, 18 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ACEEAŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340208_a_341537]
-
În mână ținea un baston ce strălucea în reflexe aurii. Avea o privire ageră cu care parcă pătrundea în adâncurile apelor și o față albă spre gălbui pal. Trupul fetei se cutremură ușor și un suflu de aer rece o învălui. Narcisa privi talazurile ce se spărgeau înspumate într-un zgomot asurzitor de pereții navei. Deodată, pe creasta unui val zări chipul acelui bărbat în culori străvezii. Un fior de gheață îi străbătu trupul din creștet până-n tălpi. Instinctiv, întoarse capul
XVII. PELERINAJ LA PARIS ŞI LONDRA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377268_a_378597]
-
1653 din 11 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Fluturii mei Fluturi de noapte, fluturi de zi, Ce hoinăriți prin gândurile mele, Eu vă închin: Trei strofe sacre, Cinci simfonii Și tot atâtea rondele. Fluturi de zi, fluturi de noapte, Mă-nvăluiți -torente de șoapte - În miezul nopții Se-nvârte-n jurul meu Dansul fetelor, Dansul fluturilor, Hora ielelor - Hora de curcubeu. Fluturi de plumb, fluturi de nea, Va agățați de mine mereu și mereu! Vă rânduiesc acum în gândul meu Și
FLUTURII MEI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377386_a_378715]
-
frecventez constant treptele și unghiurile sale, sau poate e mai propice să afirm- această parte din universul paralel accesibilă mie, am început să mă simt de-ai casei. Gânduri și senzații bune care nu-mi aparțin, mă întâmpină și mă învăluiesc într-un val protector de energie, un adevărat balsam pe rănile și incertitudinile care mă însoțiseră la intrare în dimensiunea ascunsă. De aceea mă consider foarte norocoasă, că pot dispune de un refugiu unde să-mi restabilesc echilibrul sufletesc și
CU,,EUPRIN UNIVERSURI PARALELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377401_a_378730]
-
Eminescu - lipsit de diplome școlare este eroul culturii noastre moderne. El a întrupat în poezia sa, cel mai înfiorător sentiment omenesc; zădărnicia universală. El a simțit pe propia-i piele voluptatea amară a neferitei iubiri, poleind-o cu argintul razelor lunare, învăluind-o în șoaptele codrului și în murmurul apelor. El a exaltat poezia amăgitoare a trecutului peste sensibilitatea atâtor generații și a picurat în ea cântecul pătrunzător al nimicniciei eterne. Din nefericire și ură, din mizerie și idealitate visată, Eminescu a
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
învățăm să iubim Și surâsul inimii îl vom simți cum ne copleșește. Bucuria nu suportă izolarea ,înclină spre comunicare Este atitudinea brațelor deschise... atât de calde Și merge mână-n mână cu râsul -forța eliberatoare Ce valențele comuniunii sociale le învăluie-n smaralde. Bucuria de-a trăi se păstrează intactă-n mine, în noi Trebuie doar s-o descoperim cu bagheta fermecată Să scuturăm copacul nemulțumirilor ...pâna e gol Și-apoi să-l înfrunzim cu o iubire necondiționată. Referință Bibliografică: DRUMURI
DRUMURI SPRE...NOI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377569_a_378898]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > TOUJOURS GODOT Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017 Toate Articolele Autorului TOUJOURS GODOT Și-n sfârșit plouă plouă cu zile de vară identice sferice învăluite în nedeslușita mireasmă de roșii caise sau mere modificate genetic - nu mai contează eticheta - așa frumoase-n pielița strălucitoare încât sperând la clipele în care voi mai putea simți savoarea ignor gustul cartonului presat din cerul gurii și pe-ndelete le
TOUJOURS GODOT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377592_a_378921]
-
la soțul ei care o adora, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, preamărind adulterul: „Zărindu-se în oglindă, rămase uimită de cum arăta. Nu avusese niciodată ochii așa de mari, așa de negri și de adânci. Ceva delicat, care-i învăluia întrega ființă, o transfigura. Își spunea mereu: Am un amant! am un amant! savurând gându, avea să cunoască, în sfârșit, bucuriile dragostei, acea înfrigurare a fericirii în care nu mai spera. Începea ceva minunat, în care totul va fi pasiune
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
SUEÑOS”/ ”Träume”/ “Dreams” Când pleoapa superioară a ochiului, O va mângâia pe cea de jos Și genele tale se vor întrepătrunde Vei putea desluși viitorul ca un vis nedefinit Și îți vei putea creiona destinul cu propriile mâini, Te vor învălui visele Brodate de zânele gândurilor tale. Vise ce zboară cu aripile întinse spre infinit, Că două paralele, fără a-l atinge vreodată. Gânduri abia născute aidoma zeiței Afrodita, din spumă mării, Fărâme de speranțe, de încredere ce plutesc neobosit în
“DREAMS” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377625_a_378954]
-
să-l uit, dar n-am putut. Privind la cer văd, ochii tăi senini Și albastrul lor mă fascinează, Iar dacă astăzi noi suntem străini, Iubirea în suflet mai veghează. În liniștea nopții glasul ți-aud Iar blândețea lui mă-nvăluiește. La tine zboară gândul meu zălud Iar dragostea mea îl însoțește. Simt și calda ta îmbrățișare, Când în pas de dans mă amețea, Iar în raza lunii îmi apare Figura ta, ce-odată mă vrăjea. Acum știu că iubrea-mi matură
LA 70 DE ANI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377640_a_378969]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > EMANAȚIA IUBIRII Autor: Claudia Bota Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Emanația iubirii Autor:Claudia Bota Parcurg ziua luminii cu sufletul la Tine, Eman iubirea care învăluie totul, inima îți distinge gândul, multe scântei rupe din mine. Efervescența încrustată în ochii minții mă face să înfloresc mereu. Chiar dacă primăvara a trecut, înfloresc, fără să-mi fie greu. Te iubesc, dragoste purtată pe ape, Te iubesc, dragoste purtată
EMANAȚIA IUBIRII de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/377678_a_379007]
-
din 29 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sărutul dimineții, ce anunță furtună de iubire, îl aștept demult și atâta-i de firesc, încât, zâmbesc, pășind din nou, în amintiri, gândind la tine. Am putut privi, în liniștea nopții, răcoarea ceții, învăluindu-mi sufletul, cuprins de nostalgii, pe-aceeași muzică, a timpului trecut, a timpului piedut, în care, rămas-am și eu prizonier. Nu-i nimeni pe-aici, să ies măcar pe cauțiune, să pot cutreiera din nou, pe-ntinderi neștiute, să
SĂRUTUL DIMINEȚII de COSTI POP în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378380_a_379709]
-
crease pe Pământ apa cristalină în care te puteai privi ca într-o oglindă și iarba verde, ce strălucea în lumina soarelui. Mai adăugase fel și fel de flori ce împarfumau aerul pe care îl respirai și copacii impunători, care învăluiau pe alocuri planeta cu umbra lor, apoi munții măreți și plini de zăcăminte prețioase și folositoare. Și ca planeta să fie cât mai împodobită, s-a gândit El bine și-a mai creat multe viețuitoare. Prima dată a făcut zburătoarele
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]