4,741 matches
-
să se manifeste ca un organism microsocial în plin proces de dezvoltare. Elevii se dovedeau din ce în ce mai silitori la învățătură și se fereau, ca de foc, să facă absențe nemotivate. Se îngrijeau de ordinea și curățenia din sala de clasă, la înzestrarea căreia părinții contribuiseră fără rezerve. În ajunul vacanței de iarnă, când a făcut bilanțul activității pe trimestrul I, la stabilirea notelor la purtare Dumitru Dascălu s-a aflat într o mare dilemă. O elevă care avea note foarte bune la
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
transforma în îngrășământ pentru ogoare. Tot băieții măturau curtea, ocolul oilor, greblau nutrețul din jurul girezilor de paie, fân sau coceni, participau la muncile câmpului când acestea se impuneau ca urgențe. Deși își iubea copiii și se sacrifica pentru creșterea și înzestrarea lor, țăranul nu-i ținea la icoană, cum se spunea pe atunci, îi iniția în treburile din gospodărie și în cele ale câmpului, pregătindu-i să devină harnici și buni gospodari la casele lor. Era o înțelegere sănătoasă a modului
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de a doua capitală cu care Iașului i-a plăcut întotdeauna să se împodobească. Tot în cursul celor 25-30 ani, s-au realizat marile lucrări de artă, care au schimbat și reînnoit fața orașului: Teatrul Național, Abatorul, Râpa galbenă, Universitatea, înzestrarea Iașului cu apa de munte din basenul Timișeștilor, tramvaiul electric, uzina de electricitate, canalizarea orașului și rectificarea Bahluiului. Toate aceste s-au făcut din bunăvoința guvernelor timpului (căci trebuie să recunoaștem c-au fost în țara aceasta și guverne cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
plicuri circulate din care am luat și eu dar numai din cele străine, de pe care am dezlipit ulterior timbrele pentru colecție. Mai erau multe acțiuni diferite din care am păstrat două în valoare de câte cinci sute lei emise „Pentru Înzestrarea Armatei”. Atunci când le-am găsit, habar n-aveam ce reprezintă. Au fost și multe cărți, mai ales foarte multe din colecția din romanul foileton „ Aventurile submarinului Doxa ”, care erau interzise pe vremea aceea. Eu am luat câteva, dintre care îmi
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ar fi putut face el mai mare bine Societății și că prin aceasta întemeia cu adevărat Societatea 2. El însuși i-a vorbit Părintelui de mai multe ori, iar acesta mi-a spus să-i reamintesc atunci când va termina cu înzestrarea Colegiului 3. După aceea, mi-a spus să aștept până termină cu Părintele Jean4 și până pleacă poșta. Pe 9 martie, am reluat povestirea. Puțin după aceea, sănătatea Papei Iuliu al III-lea se șubrezi serios, iar pe 23 martie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de-al doilea este textul semantic, și anume textul pe care îndrumătorul îl propune exercitantului, pe potriva situației concrete a acestuia: „Exercițiile de acest fel trebuie adaptate la starea persoanelor care vor să facă exerciții spirituale, și anume la vârstă, studii, înzestrări”5. Exercitantul este la rândul său autorul celui de-al treilea text, format din rugăciunile, dialogurile, meditațiile, contemplațiile și imaginile (de aici provine și numele de text alegoric) înfiripate în timpul exercițiilor făcute. În sfârșit, Barthes menționează și un patrulea text
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sau mai mic, să-i poată da exerciții spirituale folositoare și pe potriva nevoii unui suflet astfel mișcat. 18. A optsprezecea. Exercițiile de acest fel trebuie adaptate la starea persoanelor care vor să facă exerciții spirituale, și anume la vârstă, studii, înzestrări; ca nu cumva să-i fie date cuiva neinstruit și firav lucruri pe care nu ar putea să le poarte fără greutate sau de pe urma cărora nu ar putea trage foloase. Tot așa, trebuie să i se dea fiecăruia după cum ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Maiestății dumnezeiești; al doilea șfolosț este că, fiind astfel separat și neavând mintea împrăștiată la multe lucruri, ci îngrijindu-se mai curând de un singur lucru, și anume de slujirea Creatorului său și de folosul sufletului său, se folosește de înzestrările sale firești mai liber, pentru a căuta cu sârguință ceea ce dorește atât de mult; al treilea: cu cât sufletul nostru se separă mai mult în singurătate, cu atât devine mai în stare să se apropie și să ajungă la Creatorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sufletul; și dorind aceasta, alege drept mijloc o viață sau stare în interiorul Bisericii, pentru a fi ajutată în slujirea Domnului său și în mântuirea sufletului. Numesc timp liniștit, atunci când sufletul nu este mișcat de felurite spirite și se folosește de înzestrările sale firești liber și în liniște 2. 178. Dacă în primul sau în al doilea timp nu se face șvreoț alegere, se vor urma două moduri pentru a o face în acest al treilea timp. PRIMUL MOD DE A FACE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cunosc lăuntric tot binele primit, pentru ca eu, recunoscând-l întru totul, să pot să iubesc și să slujesc în toate Maiestatea Sa dumnezeiască 1. 234. Primul punct este să-mi aduc aminte de binefacerile primite prin creație, mântuire și prin înzestrările personale, cântărind cu multă afecțiune cât de mult a făcut Dumnezeu, Domnul nostru, pentru mine și cât de mult mi-a dăruit din ceea ce are, și mai departe, cât de mult dorește același Domn să mi se dăruiască, atât cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Bârnova, 1 tunel la Cristești-Pașcani, 2 noi triaje de cale ferată: Suceava - 43 linii și Cristești - 36 linii, 2 ateliere de zonă - Suceava și Roman; dezvoltarea depourilor Iași, Pașcani, Bacău, Suceava, precum și modernizarea a 5 triaje de cale ferată cu înzestrare de cocoașă și frâne automate de cale. S-a preocupat și a dezvoltat rețeaua medicală CFR: Spitalul CFR Iași, policlinică nouă la Suceava, plus 15 circumscripții medicale: Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Dornești, Rădăuți, Dolhasca, Pașcani, Roman, Bacău, Piatra Neamț
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
sau Ross? Octav Angheluță e <<o pasare rară>> chiar dacă îl considerăm în cadrul artei mondiale - dar cred că pasărea e atat de puternic elocventa, atât de puternic pilduitoare, încât cu ea poate începe și la noi o nouă primăvară. Cu o înzestrare însemnată de desenator, de portretist, cu evidente și remarcabile daruri pe tărâmul artei compoziției, cu o voință de înnoire ce poate fi dată de exemplu, Octav Angheluță ne apare astăzi că o fericită împletire de maturitate și de tinerețe sufletească
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
vină cu haine și încălțăminte de acasă. Un document oficial din 24 august 1938 constata că majoritatea veneau încălțați cu opinci, mulți nu aveau nici un fel de încălțăminte și numai 10% posedau încălțăminte cu care se putea executa instrucția. Ministrul Înzestrării Armatei scria în memoriile sale dr.Marinescu vine să-mi spună detestabila situațiune în care se găsește Serviciul sanitar al armatei...vizitez atelierul central de confecții al armatei. O impresie de jale...mașini vechi, murdărie, lipsă totală de organizare. La
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
12 scaune de brad. De la fosta Gardă a Frontului și apoi a Partidului Națiunii s-a primit: 5 situații de fonduri strânse și distribuite; inventarul arhivei Gărzii; 3 recipise al Băncii Naționale cu 8900 lei; 4500 lei, 2400 lei, pentru înzestrarea armatei, numerar 6221 lei; mașină de scris Continental seria R192374 asupra căreia mai datorește 4000 lei d lui maior Nistor Sabin. Îmbrăcăminte: 13 pantaloni postav albastru, 41 pieptare de doc, 13 bonete, 13 cămăși albastre doc, 13 cravate doc albastru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Cel care a încercat, într-un chip atît de urît, să semene discordie între mine și nenea Jean, ar putea mîine să facă la fel între tine și nenea Jean, dar mai ales între mine și tine. Individul are toată înzestrarea și e capabil de orice. Nici afectiv, nici intelectualicește eu n-am nici un drept să mă amestec în relațiile tale cu el, dar prudența noastră trebuie să fie trează. Cînd o sumedenie de oameni, literați și neliterați, mi-au vorbit
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
p 3B -Dr. Mircea Eugen Berlescu - necrolog - Buletinul Asociației Balint, vol.5., nr.17, martie 2003 p.27 BODOR, GHEORGHE (1929-2002) MUZEOGRAF Muzeograf specialist în etnografie și folclor, prof. Gheorghe Bodor și-a adus o contribuție esențială în organizarea și înzestrarea Muzeului Etnografic al Moldovei, înscriindu-se printre etnografii de seamă ai Moldovei și ai țării. Sa născut la 23 mai 1929, în comuna Iuda din fostul județ Năsăud, unde a terminat școala primară. Între anii 19401944 a cunoscut rigorile asprului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
prof. dr. Gheorghe Frasin a contribuit la afirmarea și promovarea a numeroase cadre didactice, fiind apropiat sufletește, ca un adevărat părinte, atât de cadrele didactice, cât și de studenții facultății. Activitatea sa a însemnat o muncă asiduă vizând pregătirea profesională, înzestrarea Laboratorului de Anatomie umană, profilarea disciplinei de Anatomie pe interrelațiile dintre sistemul stomatognat și celelalte organe și sisteme ale corpului uman. În prodigioasa sa activitate științifică a elaborat peste 20 de cursuri pentru studenții Facultății de Medicină Stomatologică și Medicină
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916 în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în orașul Orhei, remarcânduse încă de pe atunci, printr-o multiplă înzestrare intelectuală și artistică - desen, muzică, literatură. Studiile universitare le-a făcut la Facultatea de Litere din Iași, obținând, în 1939, licența în limba și literatura franceză, cu mențiunea „cum laude”. Timp de câțiva ani a funcționat ca profesoară în orașele
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de Cartografie - Topografie, dar și alte cursuri, precum: Istoria Geografiei și Cartografiei economico geografică. Din anul 1971-1972 a predat și cursul de Topografie la Secția de Geologie a Universității A.I.Cuza Iași. S-a preocupat de asigurarea bazei materiale și înzestrarea disciplinelor predate cu aparatura necesară. În urma demersurilor întreprinse de prof.dr. Victor Sficlea, Secția de Geografie a Universității A.I.Cuza Iași și-a organizat un laborator de Cartografie - Topografie și un altul de Fotogrametriefotointerpretare geografică, utilate modern. Ultimul laborator, înființat în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Teodor Bălan, col.(r) Ion Pântece și maistrul militar Ion Mândruța, condamnați, cu suspendare, în 1997 Faptul că la comanda armatei se găsea gen. Nicolae Spiroiu - un agreat, pe atunci, al PDSR - iar gen.mr. Florentin Popa de la "Direcția de Înzestrare a Armatei" (implicat în afacerea "Motorola" și a achiziționării unor tancuri rusești, depășite, la prețuri umflate) se află și el în grațiile regimului Iliescu, a făcut ca afacerea "Țigareta 1" să fie repede mușamalizata. Gen. Florentin Popa a declarat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
publică, în afară de cel acordat de către numeroșii funcționari ce primeau lefuri de la stat. Mai grav a fost faptul că monarhul a încurajat multe afaceri murdare, participând și dânsul și camarila de devotați, la jefuirea avuțiilor țării. Patronând o campanie gălăgioasă de înzestrare a armatei, și regele și acoliții săi au jefuit fără scrupule fondurile adunate din contribuțiile cetățenilor patrioți, care se gândeau la întărirea armatei pentru a fi capabilă să apere țara de dușmanii ce râvneau să ne cotropească. Totuși viața trebuia
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de Armată, un om foarte aspru, dar corect. Făcea alergie la mustăcioși. A venit într-o zi la mine la cazarmă la Pantelimon, înainte de a mă muta la Divizie, deci după Revoluție, și ofițer de serviciu era căpitanul Melnic, șeful înzestrării cu armament, care i-a dat raportul. Voinea i-a spus: Pleacă de aici cu mustața ta, du-te și ți-o taie!" Am mers apoi să inventariem depozitul de muniție, că băgam muniția înapoi. Șef de depozit era unul
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
foarte buni, dar sunt și scursuri din astea. S. B.: Pe Stănculescu îl știați? M. M.: Da. Foarte bine. Un om de un caracter și o verticalitate exemplare. Îmi pare grozav de rău în legătură cu ceea ce a pățit. El era pe Înzestrare. S. B.: Îi vedeți cumva o culpă? M. M.: El e țapul ispășitor. Doar că nu s-a raliat cu ei. S. B.: Cu ei, cine? M. M.: Cu cei care vor fi descoperiți de către procurori sau istorici. Cineva a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
lipsește contextul adecvat, cel al tiraniei. Coriolan este prea mare în raport cu niște evenimente nesemnificative, cu un context politic care nu-i poate oferi o scenă istorică pe măsura vocației sale revoluționare. Deficitul nu ține de absența disponi- bilității și a înzestrărilor eroice, ci în defazajul acestuia față de context, sau chiar în absența contextului potrivit. Însă acest tip de grandoare căreia îi este refuzat contextul adecvat, în măsură să o întrețină basculează numaidecât în grotesc. Hybrisul nu ține doar de inoportuna investiție
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916, în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în orașul Orhei, remarcându-se încă de pe atunci, printro multiplă înzestrare intelectuală și artistică - desen, muzică, literatură. Studiile universitare le-a făcut la Facultatea de Litere din Iași, obținând, în 1939, licența în limba și literatura franceză, cu mențiunea „cum laudae”. Timp de câțiva ani, a funcționat ca profesoară în orașele
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]