3,690 matches
-
alegerile nu au putut fi descrise ca fiind libere și corecte - Milošević controlând mare parte din media și însuși sistemul electoral - există un mic semn de întrebare referitor la susținerea în masă de care avea parte în acel timp în Șerbia. Ascensiunea la putere a lui Milošević a fost cauza creșterii și răspândirii naționalismului în toate formele de conducere ale republicilor Iugoslaviei urmate de căderea conducerii comuniste în estul Europei. În 1990, slovenii au ales un guvern naționalist sub conducerea lui
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
la începutul anulului 1991, cu instituțiile federale într-un impas total între forțele pro și anti Milošević. Incriminarea lui Milošević presupuăa într-o alocuțiune televizată pe 16 martie 1991, în care Milošević a declarat că Iugoslavia a fost terminată și Șerbia nu va mai fi mult timp legată de deciziile Conducerii Federale. Această speculație s-a dovedit a fi falsă când o transcriere a discursului a fost expusă la procesul lui Milošević din 25 ianuarie 2006. În iune 1991, Slovenia și
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
deplină autonomie a națiilor a fost propusă încă din 1989, si Milošević fusese un oponent timpuriu al unor asemenea mișcări. O parte din răspunsul dat referitor la cererea de independență a Sloveniei a reprezentat continuă creștere a dominației autoritare în Șerbia. Milošević a încercat să organizeze un „Miting al Adevărului” în capitala Sloveniei, Ljubljana, pentru a discuta situația din Kosovo, dar această propunere a fost refuzată de Kucan. Mai tarziu Milošević a urmat o politică mai pragmatică, si nu s-a
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
de Iugoslavia. A spus că nu ne va opri, si ca ceilalți n-au înțeles despre ce a fost vorba. Dar a mai spus că nu poate lăsa și Croația să se desprindă de Iugoslavia, pentru că s-a delimitat de Șerbia prin sânge”. La acest punct, Milošević a sustinut cererile populației sârbe din alte state să stea în Iugoslavia, bazându-se pe așa-zisele premise că o mare parte a populației sârbe din Croația (580.000) și Bosnia (1.36 milioane
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
populației sârbe din Croația (580.000) și Bosnia (1.36 milioane) au dreptul să stea în Iugoslavia dacă vor, discutând referitor la Constituția Iugoslaviei care le dă dreptul de auto-determinare a nației (sârbi, croați, etc. că un tot), nu republici (Șerbia, Croația, Bosnia, etc.). Înțelegerea că Slovenia se baza pe autodeterminarea populației, ca Slovenia a fost omogena etnic și nu se opunea desprinderii acesteia de țară. Sârbii croați au început campania pentru o deplină autonomie a Croației în 1990, imediat după
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
Fikret Abdick. În această perioadă sute de mii au fost obligați să-și părăsească casele, și alte câteva mii au fost uciși, în masacre precum cele de la Srebrenica și Bratunac. Încă o dată anchetatorii crimelor de război au afirmat că statul Șerbia este o „bandă de criminali” în care Milošević era liderul. Cu toate astea nu a fost găsită nici o dovadă că Milošević a fost implicat în Srebrenica; chiar există dovezi că ar fi supărat de această acțiune. Aceste fapte au îngreunat
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
a fost implicat în Srebrenica; chiar există dovezi că ar fi supărat de această acțiune. Aceste fapte au îngreunat muncă procurorilor de a-l învinui pentru genocid. În 1995, războiul interminabil dintre Croația și Bosnia a devenit o povară pentru Șerbia. Țară a cunoscut o inflație puternică și o scădere dramatică a nivelului de trai, din cauza colapsului economic și a efectelor sancțiunilor internaționale. Milošević a crezut că poate forță croații și sârbii bosniaci să negocieze, dar au refuzat brutal liderii naționaliști
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
sunt pe cont propriu. Războiul din Croația s-a încheiat în august 1995, cănd operațiunile armate întreprinse au răsturnat Republică Sârbă Krajina. Aproape toată populația de origine sârbă a fost alungata în cadrul acestui proces, aceasta refugiindu-se în Bosnia sau Șerbia. O lună mai tarziu, sârbii bosniaci au fost aduși în pragul colapsului militar de către forțele NATO în urmă operațiunilor aeriene și ofensivei de la sol. Încă o dată, sute de mii de sârbi au luat calea exodului. Milošević a negociat Înțelegerea Dayton
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
albanezi din Kosovo au rămas fără case. Conflictul a culminat în 1999, când peste jumătate din populația albaneză s-a refugiat și câteva sute au murit. După încheierea conflictului, majoritatea populației sârbe din Kosovo și Romă, s-a refugiat în Șerbia, temându-se sau experimentând persecutarea albanezilor care căutau răzbunarea, adăugându-se mării populații care era deja refugiata. Între timp, Milošević nu a mai fost cosiderat drept unul dintre stâlpii păcii. Pe data de 27 mai 1999 el a fost închis
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
de independență ale Croației și Bosniei-Herțegovina. El a recunoscut că a vândut arme sârbilor bosniaci, dar a mai afirmat că a sistat furnizarea de arme când s-a dovedit că acestea erau folosite în masacre. Totodată, el neagă faptul că Șerbia ar fi fost vreodată în război. În timpul războaielor din Slovenia, Croația și Bosnia, Milošević a fost doar președintele Șerbiei, nu și al Iugoslaviei, și afirmă că guvernul său a fost implicat în mod indirect, prin suportul sârbilor din Croația și
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
că a sistat furnizarea de arme când s-a dovedit că acestea erau folosite în masacre. Totodată, el neagă faptul că Șerbia ar fi fost vreodată în război. În timpul războaielor din Slovenia, Croația și Bosnia, Milošević a fost doar președintele Șerbiei, nu și al Iugoslaviei, și afirmă că guvernul său a fost implicat în mod indirect, prin suportul sârbilor din Croația și Bosnia. Mulți sunt însă sceptici la această remarcă, dar și la intențiile acțiunilor sale. Biograful Lebor, crede că Milošević
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
și la independență. De asemenea, susținea faptul că organizația KLA este de factură neonazista care voia purificarea etnică în Kosovo, iar după independența provinciei va ajunge în mâinile acestora. El se referea deseori la Kosovo drept o parte esențială a Șerbiei datorită istoriei sale, numeroaselor biserici și culturii. Despre masacrul albanezilor din Kosovo în 1998, Milošević neagă că ar fi dat ordine. Consideră că ar fi fost doar niște evenimente sporadice în zonele rurale din vestul provinciei, comise de paramilitari și
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
Consiliul Național al Minorității Naționale Române (CNMNR) din Șerbia, cu sediul la Novi Sad, este un organ juridic de realizare a autonomiei române în domeniul culturii, învățământului, informării și a uzului oficial al limbii române. CNMNR îi reprezintă pe toți românii din Republică Șerbia, indiferent de denumirile care li
Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia () [Corola-website/Science/300837_a_302166]
-
Minorității Naționale Române (CNMNR) din Șerbia, cu sediul la Novi Sad, este un organ juridic de realizare a autonomiei române în domeniul culturii, învățământului, informării și a uzului oficial al limbii române. CNMNR îi reprezintă pe toți românii din Republică Șerbia, indiferent de denumirile care li se atribuie (români, rumâni sau vlahi). Prin denumirea de "Consiliul Național al Românilor și Valahilor din Șerbia", folosită preponderent în limba sârbă, se dorește reunirea celor două rubrici menținute artificial la recensământul populației din 2002
Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia () [Corola-website/Science/300837_a_302166]
-
culturii, învățământului, informării și a uzului oficial al limbii române. CNMNR îi reprezintă pe toți românii din Republică Șerbia, indiferent de denumirile care li se atribuie (români, rumâni sau vlahi). Prin denumirea de "Consiliul Național al Românilor și Valahilor din Șerbia", folosită preponderent în limba sârbă, se dorește reunirea celor două rubrici menținute artificial la recensământul populației din 2002. (cf. Declarația de la Belgrad) Consiliul este format din 21 de membri. Membrii forului au ales următoarea conducere a C.N.R.: Daniel Petrovici din
Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia () [Corola-website/Science/300837_a_302166]
-
nou CNMNR, la care au participat 255 de electori. S-a candidat pe două liste: pe prima, numită „lista A”, au candidat foștii membri ai Consiliului Național; pe a doua, „lista B”, s-au găsit membri ai Comunității Românilor din Șerbia (Voivodina), ai Alianței Românilor din Voivodina și ai Mișcării Democrate a Românilor din Șerbia (Timoc). Lista B a obținut 11 locuri în consiliu, iar foștii membri 10 locuri. Partidul Democrat al Românilor din Șerbia (Timoc) a anunțat cu câteva zile
Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia () [Corola-website/Science/300837_a_302166]
-
liste: pe prima, numită „lista A”, au candidat foștii membri ai Consiliului Național; pe a doua, „lista B”, s-au găsit membri ai Comunității Românilor din Șerbia (Voivodina), ai Alianței Românilor din Voivodina și ai Mișcării Democrate a Românilor din Șerbia (Timoc). Lista B a obținut 11 locuri în consiliu, iar foștii membri 10 locuri. Partidul Democrat al Românilor din Șerbia (Timoc) a anunțat cu câteva zile înainte ca nu va participa la adunarea de la Vârșeț, în Voivodina, pentru că denumirea în
Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia () [Corola-website/Science/300837_a_302166]
-
găsit membri ai Comunității Românilor din Șerbia (Voivodina), ai Alianței Românilor din Voivodina și ai Mișcării Democrate a Românilor din Șerbia (Timoc). Lista B a obținut 11 locuri în consiliu, iar foștii membri 10 locuri. Partidul Democrat al Românilor din Șerbia (Timoc) a anunțat cu câteva zile înainte ca nu va participa la adunarea de la Vârșeț, în Voivodina, pentru că denumirea în limba sârbă a consiliului îi deranja. CNMNR își desfășoară activitatea prin patru departamente ("Departamentul pentru informații", "Departamentul pentru învățământ", "Departamentul
Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia () [Corola-website/Science/300837_a_302166]
-
își desfășoară activitatea prin patru departamente ("Departamentul pentru informații", "Departamentul pentru învățământ", "Departamentul pentru cultura" și "Departamentul pentru uzul oficial al limbii"). Consiliul are birouri la Cladova, Vârșeț, Uzdin și Torac. Reprezentanții principalelor partide, asociații și organizații ale românilor din Șerbia (Comunitatea Românilor din Șerbia, Partidul Democrat al Românilor din Șerbia, Alianța Românilor din Voivodina, Mișcarea Democrată a Românilor din Șerbia din Timoc și Asociația pentru cultura vlahilor-românilor "Ariadnae Filum") au semnat și emis la 10 mai 2004 "Declarația de la Belgrad
Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia () [Corola-website/Science/300837_a_302166]
-
patru departamente ("Departamentul pentru informații", "Departamentul pentru învățământ", "Departamentul pentru cultura" și "Departamentul pentru uzul oficial al limbii"). Consiliul are birouri la Cladova, Vârșeț, Uzdin și Torac. Reprezentanții principalelor partide, asociații și organizații ale românilor din Șerbia (Comunitatea Românilor din Șerbia, Partidul Democrat al Românilor din Șerbia, Alianța Românilor din Voivodina, Mișcarea Democrată a Românilor din Șerbia din Timoc și Asociația pentru cultura vlahilor-românilor "Ariadnae Filum") au semnat și emis la 10 mai 2004 "Declarația de la Belgrad", prin care și-au
Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia () [Corola-website/Science/300837_a_302166]
-
pentru învățământ", "Departamentul pentru cultura" și "Departamentul pentru uzul oficial al limbii"). Consiliul are birouri la Cladova, Vârșeț, Uzdin și Torac. Reprezentanții principalelor partide, asociații și organizații ale românilor din Șerbia (Comunitatea Românilor din Șerbia, Partidul Democrat al Românilor din Șerbia, Alianța Românilor din Voivodina, Mișcarea Democrată a Românilor din Șerbia din Timoc și Asociația pentru cultura vlahilor-românilor "Ariadnae Filum") au semnat și emis la 10 mai 2004 "Declarația de la Belgrad", prin care și-au exprimat dorința de a înființa un
Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia () [Corola-website/Science/300837_a_302166]
-
al limbii"). Consiliul are birouri la Cladova, Vârșeț, Uzdin și Torac. Reprezentanții principalelor partide, asociații și organizații ale românilor din Șerbia (Comunitatea Românilor din Șerbia, Partidul Democrat al Românilor din Șerbia, Alianța Românilor din Voivodina, Mișcarea Democrată a Românilor din Șerbia din Timoc și Asociația pentru cultura vlahilor-românilor "Ariadnae Filum") au semnat și emis la 10 mai 2004 "Declarația de la Belgrad", prin care și-au exprimat dorința de a înființa un consiliu național comun pentru minoritatea română de la nord și sud
Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia () [Corola-website/Science/300837_a_302166]
-
(CRS) este o organizație din Voivodina (Șerbia) care luptă pentru drepturile comunităților de români din Șerbia. Președintele ei este Daniel Magdu. În momentul de față CRS este singura asociație de interes obștesc a românilor din Șerbia, constituită conform legislației sârbe, pentru apărarea și protejarea intereselor naționale ale
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
(CRS) este o organizație din Voivodina (Șerbia) care luptă pentru drepturile comunităților de români din Șerbia. Președintele ei este Daniel Magdu. În momentul de față CRS este singura asociație de interes obștesc a românilor din Șerbia, constituită conform legislației sârbe, pentru apărarea și protejarea intereselor naționale ale românilor în domeniile învățământului, culturii, informării, cultelor, uzului oficial
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
(CRS) este o organizație din Voivodina (Șerbia) care luptă pentru drepturile comunităților de români din Șerbia. Președintele ei este Daniel Magdu. În momentul de față CRS este singura asociație de interes obștesc a românilor din Șerbia, constituită conform legislației sârbe, pentru apărarea și protejarea intereselor naționale ale românilor în domeniile învățământului, culturii, informării, cultelor, uzului oficial al limbii, economiei etc. CRS a fost fondată la 25 noiembrie 1990 sub numele "Comunitatea Românilor din Iugoslavia" și a
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]