10,571 matches
-
susținând edificiul cultural: "sub logica declarată a instituțiilor, nu trebuie să vedem la lucru un imaginar politic, care, departe de a nu juca decât un rol de parazit, contribuie la activarea, la regularizarea, chiar la realizarea formelor și scopurilor politicii? Țesătura de elemente raționale și neraționale constituie poate trama ireductibilă a reprezentărilor și credințelor politice, care se revelează, după un studiu, nici bună nici rea în sine, la drept vorbind neutră sau, și mai bine, ambivalentă, capabilă să producă efecte opuse
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
rând, un animal inteligent. Deși încă mic, formele lui armonioase îl făceau să semene cu o sculptură clasică, cioplită în piatră cu mare măiestrie. Uitându-se câteodata la el, Anuca rămânea ca vrăjită. În mușchii picioarelor lui zvelte simțea parcă țesătura subțire a nervilor. Când îl netezea pe spate cu mâna, părul catifelat, parcă, îi fremăta sub palme o lumină clară și palpabilă. Îi plăcea totul la căprior, dar mai ales aerul lui semeț și de măreție... maiestos. Căpriorul avea ochii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Capitolul 32" E ra o zi de poveste. Chiar la ora șase dimineața, soarele strălucea puternic pe un cer atât de albastru încât pe Darcey o dureau ochii uitându-se la el. Florile sălbatice și gardurile vii erau ca o țesătură din petice în nuanțe diferite de verde, iar parfumurile primăvăratice de iarbă proaspăt cosită și trandafiri cățărători îmbălsămau aerul. Minette, care se trezea întotdeauna devreme dimineața, lua micul dejun în bucătărie, cu ușa din spate deschisă ca să lase un vânticel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
vadă Jocurile. Din experiența mea, nu s-a mai pomenit o asemenea delicatețe din partea autorităților. M-am dus acasă cu mașina proprie - un Hanomag vechi de culoare neagră - și m-am schimbat În ultimul meu costum bun, făcut dintr-o țesătură din flanel gri-deschis, care m-a costat 120 de mărci când l-am cumpărat acum trei ani și care e de o calitate ce se Întâlnește din ce În ce mai rar În țara asta; ca și untul, cafeaua și săpunul, noile țesături din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
o țesătură din flanel gri-deschis, care m-a costat 120 de mărci când l-am cumpărat acum trei ani și care e de o calitate ce se Întâlnește din ce În ce mai rar În țara asta; ca și untul, cafeaua și săpunul, noile țesături din lână sunt cel mai adesea din Înlocuitori de proastă calitate. Noul material este destul de folositor, de acord, numai că nu e prea rezistent la purtat și e cât se poate de ineficient când vine vorba să te ferească de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
primitoare, poate (avea un posterior consistent), dar Întâmplător prefer femeile așa. Părul ei era roșcat, cu o tentă de gri În părți și În vârful capului, și era strâns la spate Într-un nod. Purta un costum gri dintr-o țesătură simplă, o bluză albă care-i acoperea gâtul și o pălărie neagră cu boruri bretone Întoarse În sus de jur Împrejurul capului. — Bună dimineața, i-am răspuns cât de amabil am putut În mahmureala mea care semăna cu mieunatul jalnic al unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Am deschis ușa larg și m-am pomenit cu țeava unui Parabellum Împungându-mă În stomac. — Treci Înapoi Înăuntru, zise omul cu pistolul. M-am retras, ridicându-mi instinctiv mâinile. Era Îmbrăcat cu o haină bavareză cu croială sport, din țesătură de un albastru-deschis, și purta o cravată de culoare galben-aprins. Pe fața lui tânără, palidă, se vedea o cicatrice, dar era superficială și părea neinfectată, probabil și-a făcuse singur cu lama de ras În speranța că ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
mâinii În care ținea arma și am descoperit că brațul lui se agita În direcția mea cu mult mai multă putere decât prevăzusem eu. L-am simțit cum mă apucă de gulerul halatului și-l răsucește, după care am auzit țesătura sfâșiindu-se. — Rahat, asta chiar e prea mult, am spus eu și am Împins arma spre el, reușind să apăs țeava pe sternul lui. Pentru că mă lăsam cu toată greutatea, speram să-i rup vreo coastă, numai că În loc de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de ori mai mare. Bărbatul În vârstă de la care cumpăra nu era decis dacă să accepte sau nu ceea ce mai mult ca sigur era o ofertă derizorie, și arătă cu o mână tremurândă spre brățara care zăcea pe bucata de țesătură În care o Înfășurase. — Dar priviți aici, zise bătrânul, aveți În vitrină una exact ca asta a mea, la un preț de trei ori mai mare decât cel pe care mi-l oferiți mie. Umerașu’ strânse din buze și Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
care le înălțau spre zeul astru, Quetzalcoatl. Îmi imaginez și scena întîlnirii lui Cortes cu Moctezuma petrecută într-o dimineață de noiembrie. Conchistadorul coborând de pe cal. Și împăratul aztecilor coborând din lectica de aur, în vreme ce slujitorii așterneau în calea lui țesături de bumbac, iar mulțimea se prosterna la pământ. Aceeași mulțime care, câteva luni mai târziu, când Moctezuma, prizonier al lui Cortes, a ieșit pe zidurile palatului să liniștească revolta împotriva spaniolilor, l-a lovit cu pietre și l-a rănit
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
în fața fostei mele case, a vieții mele anterioare. Mă vedeam, în fulgerări ca de brici înfipt în carne, dând drumul unei bile de sticlă pe mozaicul podelei, sărind stângaci în căsuțe strâmbe de șotron, ștergîndu-mi palmele de creta colorată pe țesătura aspră a rochiței... uitîndu-mă, la fereastră, pe pozele unei cărți cu dragoni... Nu-mi mai aminteam însă în nici un fel însuși apartamentul, nu știam cum erau orientate camerele, ce mobile aveau părinții mei pe atunci, deși fragmente nebuloase, amestecând anii
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
colțul acela pe care-l măresc la adevărata lui dimensiune în raport cu privitorul, o hiper-realitate, cu mult mai misterioasă decât suprarealitatea imaginată, lucrurile reale cărora le modificăm perspectiva și dimensiunile, ne sperie nu ceea ce nu se poate percepe în nici un fel, țesătura deasă a cearceafului, umbra discretă în spatele lui, soarele abia ghicit în albul florilor de prun și-n albul din cearceaf, clama de lemn fixând pe frânghie cearceaful și totul într-o tehnică realistă, am deja în minte tabloul, Cu cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
odată de mult o carte scrisă pe boabe de rouă, în zborul fluturilor cu aripi de petale. Și uite așa, strângând petale de lumină, foșnet de frunze și fire de argint din ape, autorii adună pagină cu pagină, într-o țesătură de poveste. Așa a apărut cartea. Într-o zi, pe când abia învățam să citesc, mama mi-a cumpărat o carte nouă-„Fram ursul polar” de Cezar Petrescu. Am atins-o cu emoție, mirosea încă a tipăritură proaspătă. Câți oameni au
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
excesivă. „Vreme de secole“, scrisese el, „bărbați și femei au îmbrăcat cu toții toga restricta, nimic altceva decât toga, de dimineața până seara...“ Astfel, după înfrângerea Cleopatrei și a lui Marcus Antonius, mulți aprobaseră legile somptuare ale lui Augustus, care interziceau țesăturile scumpe de peste mări. Augustus, friguros, afectat de tuse și de răceli cronice, purta pe timpul iernii lenjerie de lână și, peste ea, trei-patru tunici grosolane, țesute în casă de femeile din familie, înainte să-și pună purpura imperială și să înfrunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care se îngrămădeau în tribună, declară: — Înțelept, Tiberius a interzis fără milă toate ciudățeniile acestea. De multă vreme nu-l mai pomenise cineva pe Tiberius, și cei aflați în apropiere deveniră atenți. El continuă: — Nimeni nu se gândește că toate țesăturile și parfumurile acestea trimit corăbii pline de bani spre niște popoare străine și dușmane. Un mic grup de senatori se adună în jurul lui, deoarece comentariile sale, întotdeauna tragice, erau sarea și piperul bârfelor. Însă fiul unui senator sever îi răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Antinoe, cu cele zece mii de morminte ale lui intacte în nisip, am putut să ne facem o vagă idee cu privire la eleganța care îi cucerise pe romani în vremea tânărului împărat. O idee vagă și, probabil, limitată, fiindcă marea majoritate a țesăturilor găsite la Antinoe aparțin perioadei de decadență. Mărturii ne oferă și puținele reprezentări în marmură care nu au fost distruse, cum este fascinanta sculptură, aflată astăzi la Muzeul din Villa Albani de la Roma, în sobrul veșmânt de pontifex maximus. Materialul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cum este fascinanta sculptură, aflată astăzi la Muzeul din Villa Albani de la Roma, în sobrul veșmânt de pontifex maximus. Materialul care îi acoperă capul este, după cum se poate vedea din drapaje, foarte subțire și fin, în mod evident diferit de țesăturile de lână din reprezentările altor împărați din epoca respectivă. Drapajul ce cade de o parte și de alta a capului și pe piept a fost calculat de mâna unui croitor priceput: nu ciufulește părul și nu ascunde chipul. Materialul coboară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în ură. Astfel, de foarte multe ori, pentru a avea o poveste istorică autentică trebuie să luptăm cu caracterul incomplet sau cu parti-pris-urile mărturiilor scrise. Însă descoperirile arheologice - edificii, inscripții, monede, morminte, ostraka, obiecte de marmură și bronz, fresce, bijuterii, țesături, monumente... - se ivesc din trecut, glasuri ale unor mărturii incoruptibile. Familia Julia-Claudia schemă v. original pp. 488-489 ............. linia familiei Julia ---------linia familiei Claudia condamnări și / sau moarte violentă Arborele genealogic reprezentat aici a fost simplificat și nu menționează personajele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
uitați. A nu uita, a-ți reaminti tot ce a fost, cum s-au Întâmplat faptele; a reaminti corpul cuvântului, a acelui cuvânt În care trăiai (În care te exprimai) atunci; doar acesta rămâne viu, trăiește rostit sau scris În țesătura textului tău, de unde va fi actualizat prin lectură. Atunci, celălalt, corpul adevărat (și viu) al persoanei care ai fost, care erai, care ești, a trecut, s-a topit, nu mai este, nu mai poate fi refăcut, reînviat; doar cuvântul material
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cealaltă pe sub poponeț, În aceeași stare de abandon matern. Botul lui se află sub sânul femeii (al doamnei), aproape În aceeași poziție ca și aceea a copilului; adulmecă fin (se vede după furnicăturile nărilor) laptele de care-l desparte doar țesătura parfumată a bluzei și a sutienului. Am vrut să alerg după ea și s-o Întreb dacă În mod intenționat Își compusese aceeași figură cu a țigăncii, dar mi-am amintit de replica primită de la aceasta și m-am oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
siamo sposati tutto ciò mi esaltava; ma adesso... sette figli ho avuto con lei, sette; e non ho mai visto il suo ombelico. E giusto questo?“. Chiar așa; e just? (marți) O fotografie e mai autentică decât originalul viu; În țesătura imaginii statice se rețin câteva elemente instantanee din mine, „cel care sunt“ acum și care am devenit cu iuțeala fulgerului deja „eram“, chiar În momentul când mașina fotografică a funcționat. Așa „eram“ acum două zile, Îți spui după ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
erau destul de murdare. Cele negre erau din lână. - Mel, ce părere ai de fibrele negre? Cooper se așeză pe un taburet și începu să examineze cu atenție fotografiile: - Imaginile nu sunt prea clare. Dar cred că sunt fibre de la o țesătură foarte densă și probabil în diagonală. - Îmbrăcăminte? - Nu pot fi sigur până nu văd o porțiune mai mare din material. Dar și eu aș zice că e îmbrăcăminte. Rhyme citi în continuare și află că singura fibră de culoare roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
e îmbrăcăminte. Rhyme citi în continuare și află că singura fibră de culoare roșie găsită era satin. - Bine, gata, spuse el închizând ochii, încercând să recapituleze tot ce aflase. Îl întrebă apoi pe Cooper: - Ai ceva noțiuni despre îmbrăcăminte și țesături? - Nu prea multe. Dar dacă îmi permiți să te citez, Lincoln, întrebarea nu este „Ce știi despre ceva?”, ci „Știi de unde poți obține informații despre acel ceva?”. Și răspunsul la această din urmă întrebare este „Da, știu”. Crima de la Școala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
speria. — Jamie, nu acum, repetă tatăl lui, adăugînd cu umor: Ai putea chiar să declanșezi războiul. — Cum așa? GÎndul acesta Îl intrigă pe Jim. Coborî aeroplanul din dreptul geamului. Un soldat Își trecea baioneta puștii prin fața parbrizului, de parcă tăia o țesătură invizibilă. Jim știa că după aceea se va apleca prin geamul pasagerului, umplînd interiorul Packard-ului cu respirația lui obosită și cu acel miros amenințător pe care Îl aveau toți soldații japonezi. Atunci toată lumea stătea neclintită, deoarece pînă și cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
dărîmăturilor, pe podeaua sălii de Întrunire, strigînd spre balcon. Fugise tot drumul de la Blocul D, iar plămînii Îi hîrÎiau În piept. Anii de la Lunghua Îl făcuseră să pară mai Înalt, dar oasele lui mari erau ținute laolaltă doar de o țesătură de tendoane. Deasupra bărbii roșcate, singurul lui ochi sănătos văzuse creștetul capului lui Jim, alb de praf, de parcă raidul aerian l-ar fi Îmbătrînit. — Jim, am nevoie de tine la spital. Sergentul Nagata zice că poți rămîne cu mine În timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]