7,853 matches
-
1900 a lui Gh. Ghibănescu) Ronald Lee, rom din Canada, a conservat tradiția asta în scris în cartea Das duma Romanes la pagina 218: Rom bi shibako nai Rrom- A Rom without tongue is not a Rom (i.e. a un țigan care nu știe români nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
din Canada, a conservat tradiția asta în scris în cartea Das duma Romanes la pagina 218: Rom bi shibako nai Rrom- A Rom without tongue is not a Rom (i.e. a un țigan care nu știe români nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
astea: Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului. Un om care a luat asupra sa greșelile altora. Un om care a oferit o alternativă. Un om, despre care, din păcate, nu au auzit și consătenii femeilor care și-au vândut copiii țiganilor din Sintești. Un om pe care trebuie să îl ajutăm. Multe ar fi de spus. Prefer să nu mai „dau și eu din gură” și să arăt faptele: Părintele Nicolae Tănase, căsătorit și tată a șase copii, este preot într-
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
din hoț se trage de hoț se teme, trăind toată viața sub mii de lacăte înfricoșându-se și de umbra sa. De cealaltă parte foștii breslași, stăpâni pe uneltele de muncă, plug, bou, ciocan, război de țesut sau coasă. Țăran, țigan, meseriaș de oraș sau simplu ucenic viitoare calfă, se întovărășesc în muncă folosind în comun rarele și scumpele unelte, dau cezarului ce-i al cezarului plătind cu tragere de inimă impozite sau dreptul stăpânitorilor funciari. Banul economisit este incestit și
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
cu acest soi de oameni, n-am stat eu în bancă, ani de-a rândul, cu Neluț al lui Ilie Țiganu’? Eram chiar prieten cu el, dar cel care mă jignise era mai negricios la față decât pri- etenul meu țigan. Și unde mai pui că eram și rude: Hobzoaica, bunică-mea, era cumnată cu mama lui Noneț, acesta venindu-mi mie unchi și maică-mii - verișor primar. Noneț era, bine- în¬țe¬les, sănătos și mai zdravăn decât mine: ju-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
o oră. Pipernicit și tuciuriu din cap până-n picioare. Nici Leila nu îl agrează, îl latră de cum îi intră în sfera vizuală. - Să trăiești șefu ! Unde execut lucrarea? întreabă cu aerul omului umplut de simțul datoriei. Am dat-o naibii ,țigan emancipat ! A cam uitat de păsărească ! - Uite ,din podișcă până-n stâlp. Nu chiar lângă el,că o să cadă și vine peste tine ! încerc să îl avertizez. - I-auzi,al dracu ! Păi trebuie să-mi dai și spor de accident,mâncați
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
e frică să nu înceapă ploaia. - Auzi șefule ,păi dumneata poți să pornești mașina asta fără să-i dai benzină ? îmi zice ,arătându-mi cu subînțeles Loganul ,care se odihnește în curte, bucurându-se și el de soare și vacanță. Țiganul ,tot țigan , îți cere de la obraz să fie sigur că te simți. - Păi nu e cam cald? Dacă te înmoi și nu mai ai chef de muncă ? - N-ai frică, am motorul pe injecție directă.Adu o ceașcă și-n
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
să nu înceapă ploaia. - Auzi șefule ,păi dumneata poți să pornești mașina asta fără să-i dai benzină ? îmi zice ,arătându-mi cu subînțeles Loganul ,care se odihnește în curte, bucurându-se și el de soare și vacanță. Țiganul ,tot țigan , îți cere de la obraz să fie sigur că te simți. - Păi nu e cam cald? Dacă te înmoi și nu mai ai chef de muncă ? - N-ai frică, am motorul pe injecție directă.Adu o ceașcă și-n două ore
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
altă explicație mi-este rușine să o recunosc. Mai trece cu politica o oră.Alt timp pierdut degeaba. Mă uit pe geam și nu-l zăresc.Unde-o fi dispărut? Într-un minut sunt la buza gropii din fundul căreia, țiganul doarme cu sforăieli,visând probabil, la lucruri extrem de naturale.Ca și răcoarea dinăuntru.Până la urmă , cine sapă groapa altuia, cade singur în ea. Dar chiar în groapa mea ?! - Alo ! Cum naiba l-o fi chemând ,că din cauza lucrării ce nu
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
i-ar fi spus: „Să trăiești Episcoape!”; Fâca (Măruța Coman) - femeie slabă și foarte brunetă, care mergea iute-iute pe drum și vorbea repezit, printre dinți; Flocea (Gheorghe Brănescu) - purta barbă lungă și avea foarte mult păr pe piept, era fierar-potcovar (țigan românizat) și obișnuia să lucreze gol până la brâu și plin de funingine de la foale; Găzaru (Laie Teșcuț) - în tinerețe fusese negustor ambu¬lant de gaz; Ghița Primita (Ghița Hereșanu, Ghița lu’ Dudeș) - umbla noaptea (se pare că era somnambulă) și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
și la televizor... Ia spune, că am o bănuială, de care fată vorbeai tu? Mișu n-a răspuns. Ochii-i străluceau de satisfacție și mintea-i procesa planuri peste planuri. „Aha, nu mai are pile! Nu-mi este frică de țiganii ăilalți. Barcan era periculos, dar... dacă face pușcărie, nu mai are putere. Și-au luat ăia mâna de pe capu’ lui. Merg direct peste ea, dumnezeii mă-sii de țigancă. Abia aștept!.”, a hotărât el în câteva fracțiuni de secundă, după
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
de niște englezi cu trenul, pentru a-l ucide prin înfigerea unui țăruș în inimă, din Anglia a plecat la Varna, apoi a ajuns la Galați pe mare, iar de acolo a plecat înapoi în Transilvania cu o căruță de țigani. ''Meta Tempesta'' s-a filmat la Galați, mai precis la ruinele de la Tirighina, un film în care se preciza eronat că acele tunele au fost construite de germani pentru a proteja populația în al doilea război mondial, iar drumul ce
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
comod, livresc, îmbibându-ne cu acel exotism plin cu bube-dulci și nestemate veritabile. Cartea lui Samson Iancu este o radiografie pe un segment social complex dublată de un talent nativ și putere aproape hinoptică de-a atrage cititorul pe text. Țiganii! O seminție fascinantă prin colorit de foc de tabără, libertatea cuțitului care spintecă în carnea iubitei, galopul cailor sălbăticiți în galopuri ... totul este trecut prin metamorfoza cumpenei de milenii și redat în tușe sigure, într-un portret colectiv de un
SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366704_a_368033]
-
se lovește de civilizația opulentă a Europei de la începutul Mileniului Trei. Poate fi, de ce nu, și un document de epocă. Căutăm să plecăm în vacanță în lumi vechi, în locuri ca și inexistente, dar nu știm prea multe nici despre țiganii, care au rupt frânghia frontierelor fizice și culturale. În cartea ,,Țiganii, aurul și diamantele,, Samson Iancu ne aruncă în ,,groapa cu lei,, a contemporaneității. Recunosc, nu am citit niciodată pană acum o carte scrisă în mare parte în jargon, o
SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366704_a_368033]
-
Poate fi, de ce nu, și un document de epocă. Căutăm să plecăm în vacanță în lumi vechi, în locuri ca și inexistente, dar nu știm prea multe nici despre țiganii, care au rupt frânghia frontierelor fizice și culturale. În cartea ,,Țiganii, aurul și diamantele,, Samson Iancu ne aruncă în ,,groapa cu lei,, a contemporaneității. Recunosc, nu am citit niciodată pană acum o carte scrisă în mare parte în jargon, o carte prin care să mi se deschidă breșă clară către o
SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366704_a_368033]
-
de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica maternă, care avea o voce plăcută, duioasă când începea să cânte pe la clăci doine sau balade vechi. Pe Bibicu îl plăcea, chiar dacă era țigan și mereu murdar, pentru că îi simțea strălucirea din ochi când o privea. Parcă i se lumina fața. Nu înțelegea ea atunci ce se întâmplă cu el, dar știa că în preajma lui se simțea bine, mai ales când îi atingea părul
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
se întâmplă cu el, dar știa că în preajma lui se simțea bine, mai ales când îi atingea părul cu pieptenul din os. După ce i-au tăiat cosițele, nu s-a mai dus la casa bunicii să se mai joace cu țiganii. Îi considera vinovați de necazul ei și de pierderea pletelor, de care era așa de mândră și îndrăgostită. Timpul a început să se scurgă ireversibil. Mai era puțin și terminau clasa a opta. După serbarea de sfârșit de an, se
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
și copite. Venea din cimitir Ca o momâie ... Ce să vezi? Putoarea cu brățară Era muiere doar pe din-afară Că pe sub poale Avea, ca omul, de toate, și două pistoale. Grație aceluiași magnetism poetic pe care-l exercită și ei, țiganii, sunt reconsiderați. Obârșia bulibașei, Regele Burtea, se pierde în abisul timpului și al universului: El a venit cu șirul lui de care Și armăsari din zarea cea mare. Călătoria migratoare a șetrarilor parcă plutește în norii legendei. Convoaiele lor străbat
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
a șetrarilor parcă plutește în norii legendei. Convoaiele lor străbat timpul și spațiul ca în apocalipsă: Cârduri, gloate, popoare De piscuri s-au mișcat din spinări Și-n picioare, Ca niște uriași de piatră Au ascultat câinii cum latră. Lache, țiganul, se pricepe să facă dintr-un ban, doi, dintr-o materie iformă „icre de aur în linguri și pe cârlige” „Din copaie/ A tras cu mâna de-a dreptul/ O vâlvătaie/ Care i-a luminat fața și pieptul.” Pensionarii temniței
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
Vă dorim succes la punerea lor în aplicare! Pentru final, aveți un mesaj pe care doriți să-l adresați românilor din diaspora? Mihaela MIHAI: Românii din străinătate sunt o populație foarte pestriță, cu probleme și cu moduri de viață extreme: țigani, paria, cerșetori, dar și muncitori, aventurieri și, mai ales elite. Distanțat de destinul său și de destinul României, fiecare își cere dreptul la o viață mai bună, liberă. În tragedia românilor care s-au rupt de țară, suferă și cei
INTERVIU CU MIHAELA MIHAI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365745_a_367074]
-
Dobrin ne surprinde cu o altă apariție editorială: Să crezi în vise.Nu este greu de înțeles, după titlurile cărților sale, că Maria Dobrin este un veșnic romantic și că romanele sale se înscriu în categoria celor de dragoste.... XV. ȚIGANII, AURUL ȘI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS, de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1227 din 11 mai 2014. Facem filme cu și despre ei pe care le vizionăm cu sufletul la gură, le ascultăm muzica și chiar
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
să iubim și să fim iubiți cu aceeași pasiune cum o fac ei, dar le punem în cârcă toate fărdelegile care ne înconjoară și îi arătăm cu degetul, acuzându-i de murdărirea imaginii noastre în ochii lumii europene. Aceștia sunt țiganii în viziunea noastră, chiar dacă de cele mai multe ori expunem doar partea jegoasă a cămășii cu care îi îmbrăcăm. Nu știm cum au ajuns să poarte cămăși „Made în România”, când ei sunt risipiți de la est la vest în toată Europa aceasta
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
să iubim și să fim iubiți cu aceeași pasiune cum o fac ei, dar le punem în cârcă toate fărdelegile care ne înconjoară și îi arătăm cu degetul, acuzându-i de murdărirea imaginii noastre în ochii lumii europene.Aceștia sunt țiganii în viziunea noastră, chiar dacă de cele mai multe ori expunem doar partea jegoasă a cămășii cu care îi îmbrăcăm.Nu știm cum au ajuns să poarte cămăși „Made în România”, când ei sunt risipiți de la est la vest în toată Europa aceasta
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
odată cu frumusețea, nu se mai căsătorește-deși femeile din sat o sfătuiesc să facă acest pas- se resemnează, spunând: “Fiecare om are un destin al lui.” “Catalina, fir de iarbă” este povestea unei fete care este răpită de la părinți de niște țigani căldărari când avea un an și jumătate. Crescută în șatră, deprinde obiceiurile țigănești inclusiv pe acela de a da în cărți, inclusiv descântecul atunci când le amestecă. Trecând printr-un sat și fiind foarte cald afară, poposește la o casă de
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
un hint: e fix că în melodia aia, „Muro Chavo”, cântată de roackerul ăla cu barbă...” Etimologul Alexandru Ciorănescu prin academicianul Marius Sală îți răspunde domnule Gelu Duminică pe site-ul : https://blogulblog.wordpress.com/z-postari-pe-alte-teme-lingvistice/etimologia-unor-cuvinte-tiganesti-din-romana/ puradel - copil de țigan phúrdel - respira (3 sg) La naștere se strigă „Phurdel!”, adică sufla, respira, e viu. (Pamfil) Adică valahii auzind pe romi că strigă „PHURDEL”-„respira!”, si văzînd și copilul, au legat cumva cuvîntul indian/rom PHURDEL de ideea de „prunc”, si
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]