2,210 matches
-
adaugă influența artei hinduso-egiptene, precum și cea a picturii lui Gauguin, care la rândul său sintetizase elementele mai multor stiluri, fapt care conduce la o nouă definiție decorativă în arta sa, așa cum remarcă și Serafina Bruckner: Într-adevăr, încă din epoca țigăncilor și a contemplativilor, întâlnim figuri realizate dintr-un amestec de elemente ale artei hinduso-egiptene și a celei bizantine, cu evocări ale picturii alexandrine. Sub influența acestei picturi, ea ajunge la stilizarea draperiilor cu pliuri lungi, încadrate de linii luminoase, făcând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Literatură și artă română. În fulguranta ei apariție, revista Ileana configurează mai clar fenomenul secesionist în artele plastice, încadrat de o pronunțată sensibilitate decadento-simbolistă, marcată definitoriu în jurul anului 1900 și cu reverberații până în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Capitolul X X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck Țigăncile constituie una dintre temele picturii românești care redescoperea pe filieră romantică aportul de exotism adus de țigani, prin obiceiurile lor ancestrale, în amestec cu folclorul românesc. Răzvan și Vidra (1867), drama romantică de inspirație istorică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fulguranta ei apariție, revista Ileana configurează mai clar fenomenul secesionist în artele plastice, încadrat de o pronunțată sensibilitate decadento-simbolistă, marcată definitoriu în jurul anului 1900 și cu reverberații până în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Capitolul X X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck Țigăncile constituie una dintre temele picturii românești care redescoperea pe filieră romantică aportul de exotism adus de țigani, prin obiceiurile lor ancestrale, în amestec cu folclorul românesc. Răzvan și Vidra (1867), drama romantică de inspirație istorică a lui Bogdan Petriceicu Hașdeu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
era lăsat în urmă. De altfel, "poemationul eroi comico-satiric" al lui Ion Budai-Deleanu este descoperit prea târziu pentru a avea consecințe imediate în plan literar. În pictură apar mai puțin țigani sau scene ale vieții lor itinerante, ci, mai mult țigănci elementul feminin fiind bine pus în valoare. Tema devenea o constantă a picturii românești, (începând cu Nicolae Grigorescu și Theodor Aman și avea să prindă ceva și din sensibilitatea sfârșitului de secol sau a Secession-ului la Ștefan Luchian, Nicolae
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o va scoate din pitorescul senzual sau naturalist, pentru a o integra unui exotism spiritualizat de factură gauguiniană. Tudor Arghezi remarca chiar prolificitatea temei: Se petrece, de câțiva ani încoace, în pictura noastră, un fel de dezrobire, și a țigăncilor"516. În vara anului 1904, Cecilia Cuțescu-Storck are ocazia să vadă câteva desene de Rodin, cu siluetele dansatoarelor cambodgiene. Înainte de pictura de inspirație tahitiană a lui Gauguin, aceasta este principala sursă a atracției pictoriței către universul enigmatic al lumii orientale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
singur putea descifra enigma dinamismului și staticului (s.n.) acestei lumi îndepărtate"518. Cei doi termeni "tehnici" se vor transforma în titlurile a două tablouri care înregistrează hieratismul de asană încifrată, de hieroglifă posturală. De fapt, Cecilia Cuțescu-Storck folosește modelele de țigănci, exact ca Rodin. Descrierea Ceciliei Cuțescu-Storck evocă femeia-floare de la tropice, pe care o exaltă literatura decadentă, feminitate încărcată de mister și fascin, dar și cu virtualități punitive. Dar ceea ce o atrage cel mai mult în hieratismul mișcărilor este melanjul dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a altor seminții din Extremul Orient, prin intermediul "orientalilor" autohtoni, țiganii. Cecilia Cuțescu-Storck scoate tema de sub incidența pitorescului, pentru a o încărca simbolist de semnificații. Alegerea modelelor este mai puțin importantă pentru artistă, cât felul în care înțelege să le utilizeze. Țigăncile sunt lăsate să se plimbe în voia lor prin atelier, să se familiarizeze cu locul și să-și regăsească naturalețea în mijlocul unui mediu străin, la fel de exotic pentru ele, pe cât de exotice sunt aceste prezențe într-un spațiu închis. Cecilia Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
hindus, în felul picturii lui Gauguin din etapa sa tahitiană, departe de modelul romantic, respirând prin decor dolce farniente-le voluptuos de harem. Atitudinea pictorului se apropie în cazul ei de cea a unui sacerdot care participă la misterii. "Aceste țigănci îmi păreau în timpul lucrului zeități exotice, în fața cărora oficiam. Coloritul lor brun oriental, pe fond luminos, le delimitau sculptural, sau le făceau să pară un arabesc decorativ închis, pe fond deschis. Deseori, pe neașteptate, descriau în aer mișcări euritmice și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a mitului țiganilor ca populație intinerantă, cu propriile sale obiceiuri, cu un gust pronunțat al libertății și a căror viață afectivă este marcată de o pasiune adesea violentă. În plus, așa cum observă și Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck nu mai prezintă țigăncile cu senzualitatea cutumiară, cu profesiile tradiționale, în cadrul vieții lor lipsite de constrângerile lumii moderne. Subiectul este izolat și eliberat de contigențele care-l înscriu ca subiect istoric, ca model romantic sau ca tribut adus modei. Țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck pot fi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cuțescu-Storck nu mai prezintă țigăncile cu senzualitatea cutumiară, cu profesiile tradiționale, în cadrul vieții lor lipsite de constrângerile lumii moderne. Subiectul este izolat și eliberat de contigențele care-l înscriu ca subiect istoric, ca model romantic sau ca tribut adus modei. Țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck pot fi de oriunde, pictorița încearcă să creeze adesea pentru ele un cadru exotic, pictura sa are legătură cu o căutare a originilor, a surselor unei vitalități misterioase, a unei frumuseți arhaice care rezidă în mudrele sau hieroglifele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de oriunde, pictorița încearcă să creeze adesea pentru ele un cadru exotic, pictura sa are legătură cu o căutare a originilor, a surselor unei vitalități misterioase, a unei frumuseți arhaice care rezidă în mudrele sau hieroglifele propriei lor gesticulații 521. Țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck sunt purtătoarele unui limbaj magic, al semnelor surprinse în atitudini rituale de idoli păgâni, care suscită întrebări fundamentele, precum cele care dau titlul enigmatic capodoperei lui Gauguin,: De unde venim? Cine suntem? Unde mergem?, tablou expus la Paris, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
capodoperei lui Gauguin,: De unde venim? Cine suntem? Unde mergem?, tablou expus la Paris, în 1898. De asemenea, pictura Ceciliei Cuțescu-Storck este lipsită de dulcegăria sau pitorescul convențional cu care este tratată de obicei în pictura romantică sau academică, Orientala. Universul țigăncilor ei este orientalizat, fondul autohton este adesea dizolvat printr-o scenografie care păstrează datele minimale ale unui decor exotic, tulpinile pline de sevă ale arborilor sau frunzele de culori ireale, albastru-bej, care au dobândit aspectul unui țesut animal. Alteori, Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fondul autohton este adesea dizolvat printr-o scenografie care păstrează datele minimale ale unui decor exotic, tulpinile pline de sevă ale arborilor sau frunzele de culori ireale, albastru-bej, care au dobândit aspectul unui țesut animal. Alteori, Cecilia Cuțescu-Storck își situează țigăncile într-un cadru aproape abstract, pe un soi de scenă-estradă ale cărei contururi subliniază insularitatea personajului, extras oricărei contingențe. Pictorița nu-și transformă țigăncile în măștile grotești ale unui carnaval exotic, din pictura ei lipsesc elementele clar trasate ale unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de culori ireale, albastru-bej, care au dobândit aspectul unui țesut animal. Alteori, Cecilia Cuțescu-Storck își situează țigăncile într-un cadru aproape abstract, pe un soi de scenă-estradă ale cărei contururi subliniază insularitatea personajului, extras oricărei contingențe. Pictorița nu-și transformă țigăncile în măștile grotești ale unui carnaval exotic, din pictura ei lipsesc elementele clar trasate ale unei mitologii recognoscibile prin figuri tutelare de idoli sau prin apelul la o teratologie enciclopedică. Cecilia Cuțescu-Storck nu intenționează nicio clipă o abordare etnologică a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abordare etnologică a unei culturi îndepărtate, așa cum nu o face nici Gauguin, deși în pictura acestuia, aflată sub semnul sincretismului, nu lipsește substratul mitologiei polineziene și cultului Maori, instrumentate simbolic de o manieră cu totul particulară. În opinia Serafinei Brukner, țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck se află sub pecetea tainei, oficiind misterii. "Acum ne vom opri însă în fața unor țigănci cu desăvârșire străine de celelalte, țigănci ce nu deșteaptă gama fenomenelor erotice și senzuale, ce nu apar ca o suită comică a figurilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sub semnul sincretismului, nu lipsește substratul mitologiei polineziene și cultului Maori, instrumentate simbolic de o manieră cu totul particulară. În opinia Serafinei Brukner, țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck se află sub pecetea tainei, oficiind misterii. "Acum ne vom opri însă în fața unor țigănci cu desăvârșire străine de celelalte, țigănci ce nu deșteaptă gama fenomenelor erotice și senzuale, ce nu apar ca o suită comică a figurilor de carnaval, ci poartă în ele reflexul unor mistere, pe care ne este parcă teamă să le
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mitologiei polineziene și cultului Maori, instrumentate simbolic de o manieră cu totul particulară. În opinia Serafinei Brukner, țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck se află sub pecetea tainei, oficiind misterii. "Acum ne vom opri însă în fața unor țigănci cu desăvârșire străine de celelalte, țigănci ce nu deșteaptă gama fenomenelor erotice și senzuale, ce nu apar ca o suită comică a figurilor de carnaval, ci poartă în ele reflexul unor mistere, pe care ne este parcă teamă să le dezvăluim"522. Altfel, tentația originilor și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artista era la curent cu scrierile teozofice ale lui Madame Blavatski și colonelului Olcott sau dacă citise opurile lui Eliphas Lévi, Edouard Schuré, Joséphin Péladan sau Stanislas de Guaita etc., însă intențiile sale sunt destul de clar precizate. Aspectul ceremonial al țigăncilor ei, extras parcă unei arii cultuale pe care Serafina Brukner o înscrie în spațiul civilizației hinduse sau egiptene, este dublat de spiritualizarea acestora în detrimentul senzualității. "Cecilia Storck, cu țigăncile ei, rătăcește în lumi nebănuite, smulgându-le parcă din valea Gangelui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
etc., însă intențiile sale sunt destul de clar precizate. Aspectul ceremonial al țigăncilor ei, extras parcă unei arii cultuale pe care Serafina Brukner o înscrie în spațiul civilizației hinduse sau egiptene, este dublat de spiritualizarea acestora în detrimentul senzualității. "Cecilia Storck, cu țigăncile ei, rătăcește în lumi nebănuite, smulgându-le parcă din valea Gangelui. În adevăr, aceste contururi feminine, aceste țigănci pline de interiorizare, par pierdute între flori de lotus, în fața unui templu antic, ca și cum ar celebra un cult plin de mister. Am
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care Serafina Brukner o înscrie în spațiul civilizației hinduse sau egiptene, este dublat de spiritualizarea acestora în detrimentul senzualității. "Cecilia Storck, cu țigăncile ei, rătăcește în lumi nebănuite, smulgându-le parcă din valea Gangelui. În adevăr, aceste contururi feminine, aceste țigănci pline de interiorizare, par pierdute între flori de lotus, în fața unui templu antic, ca și cum ar celebra un cult plin de mister. Am putea spune că țigăncile artistei noastre, prin linia lor suplă și grațioasă, prin sobrietatea, puritatea și profunzimea lor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lumi nebănuite, smulgându-le parcă din valea Gangelui. În adevăr, aceste contururi feminine, aceste țigănci pline de interiorizare, par pierdute între flori de lotus, în fața unui templu antic, ca și cum ar celebra un cult plin de mister. Am putea spune că țigăncile artistei noastre, prin linia lor suplă și grațioasă, prin sobrietatea, puritatea și profunzimea lor de gândire, cheamă o lume arhaică, scoasă de sub metopele unui templu. Ele par răsărite din misterul secolelor, ducând taina criptelor și a templelor egiptene și hinduse
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din misterul secolelor, ducând taina criptelor și a templelor egiptene și hinduse, înălțându-se ca un imn închinat permanenței feminine"524. Léon Thévenin sesizează într-o serie de picturi decorative și influența picturii bizantine, care conferă, de asemenea, hieratism picturii. "[...] Țigăncile, cele mai multe statice, febricitate de nostalgia și pasiunea Orientului. [...] felul în care ele se înscriu pe un fond neutru amintește decorațiunea bisericilor bizantine, totul trăind un ritm nou"525. Cecilia Cuțescu-Storck mărturisește atracția pe care o exercită asupra ei arta primitivilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
primitivi: În acesta din urmă, am evocat o atmosferă exotică în care ființele umane și-ar trăi viața lor liberă, naturală, în peisagiu, ca și stâncile, ca și arborii sau animalele din mediul înconjurător"526. Tabloul care poartă chiar titlul Țigancă, (ulei pe pânză, 0,705 x 0,700 cm, nedatat 1908-1913, inventar 7510/69570) oferă datele esențiale a manierei în care Cecilia Cuțescu-Storck abordează tema. Pictorița inserează portretul de femeie în rama unui decor de vegetație tropicală, luxuriantă, cu albastruri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
0,700 cm, nedatat 1908-1913, inventar 7510/69570) oferă datele esențiale a manierei în care Cecilia Cuțescu-Storck abordează tema. Pictorița inserează portretul de femeie în rama unui decor de vegetație tropicală, luxuriantă, cu albastruri intense, un spațiu floral dens, grăsos. Țiganca Ceciliei ține o ceașcă cu flori în mână, la încheietură are o brățară roșie cu galben. Chipul indică un fel de noblețe veche, îndepărtată. Asemeni tuturor țigăncilor pictate de Cecilia Cuțescu-Storck, și aceasta dobândește un fel de demnitate hieratică, țigăncile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decor de vegetație tropicală, luxuriantă, cu albastruri intense, un spațiu floral dens, grăsos. Țiganca Ceciliei ține o ceașcă cu flori în mână, la încheietură are o brățară roșie cu galben. Chipul indică un fel de noblețe veche, îndepărtată. Asemeni tuturor țigăncilor pictate de Cecilia Cuțescu-Storck, și aceasta dobândește un fel de demnitate hieratică, țigăncile ei nu mai vând flori, au încetat să mai fie florărese ca la Vermont, Grigorescu sau Luchian, iar decorul străin le proiectează într-un spațiu exotic, atemporal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]