3,072 matches
-
în genere) și argumentare (aceasta din urmă fiind, de fapt, o ipostază a raționamentului, anume raționament dialectic). Mai întâi vor fi ilustrate constituirile discursive complexe pe temeiul structurii logice originare pornind de la câteva reconstrucții filosofice care în mod explicit au țintit către statutul de "analitică" sau "dialectică". Apoi, prin operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului, vor fi reconstruite sistematic înseși "condițiile de constituire" ale analiticii (și raționamentului) și ale dialecticii (și argumentării). Structurarea și restructurarea discursului (oricărui tip de discurs
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceasta, ele rămân la statutul inițial, acela de domenii ale logicii-organon -, vor căpăta statutul unor modele de discurs, mai bine-zis, funcționând în sensul pre-ordonării (pre-normării) spațiului de discurs în care se vor încadra toate demersurile teoretice (contemplative), speculative, aporetice, care țintesc acreditarea sau măcar acceptarea, în zona semnificativă a înțelegerii "lucrurilor", a cunoașterii acestora etc. Aristotel pune pe seama celor două modele și funcții "locale", particulare. De exemplu, în privința rolului topicii (dialecticii) pentru filosofie, el susține că "dacă suntem în stare să
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ele operații "logice", au un sens mult mai larg; ele sunt, de fapt, tipuri de analitică și de dialectică, nu de raționamente (demonstrație, argumentare, analogie etc.). Operarea lor nu este posibilă decât pornind de la întreaga bogăție a dictaturii judicativului și țintind către ceea-ce-este aceasta: către timp. Reducția are chiar acest sens de restrângere regresivă a sensurilor elementelor dictaturii judicativului, până se ajunge la timp. Reconstrucția mai degrabă postulează originaritatea timpului, pentru a reface, pe acest temei, structura dictaturii judicativului în toată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atare a cunoștinței veritabile. 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere Ideea de corectitudine reprezintă, cum știm deja, unul dintre temeiurile logicii organon. Ea pare a avea, mai întâi, o justificare pragmatică, întrucât Aristotel țintea să construiască un instrument cu ajutorul căruia să respingă raționamentele sofiștilor. Acestea vor fi socotite incorecte, iar faptul acesta constituie un motiv puternic pentru a le respinge. Dar corectitudinea, bazată pe reguli, are semnificație și în construcția ca atare a silogismelor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se poate să nu fie făcut. O cale lăturalnică ne-ar conduce către pierderea țintei. Aceasta din urmă apare, în contextul amintit, în mod generic (construcția silogismului după reguli formale și generale), așa cum s-a precizat mai sus; dar Aristotel țintește și către o "formă" logică determinată ca "mod silogistic" (în structura logică proprie acestuia sunt precizate tipurile judecăților de predicație din premise și tipul concluziei). Între silogismul corect, constituit pur și simplu după legi formale și generale, și modul silogistic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
procedeu "analitic". Dar de ce este atât de semnificativ actul acestei scoateri la iveală a unui temei pentru proiectul unei ontologii fundamentale, pe care și-l propune filosoful german? Și de ce trebuie să fie atât de atent cu el interpretul care țintește dincolo de rolul lui de a susține demersul ontologic propriu-zis, interesat fiind de rostul unei "analitici", în genere? Și, în urmarea acestor două întrebări: de ce vorbește Heidegger, încă de la debutul demersului său, despre un fapt neobișnuit, care nu ține în mod
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictaturii judicativului, termen prim, așadar nesurvenit din/prin altceva, printr-o anumită "mișcare", cum trebuie să se întâmple cu ființarea propriu-zisă, care, astfel, nu poate fi termen prim? Este o cale firească aceea a timpului întru ființare? Toate aceste întrebări țintesc către fenomenul în-ființării, care, potrivit etapelor consumate din reducția judicativă, are drept "agent" timpul. Dar este suficient acesta pentru în-ființare, atâta vreme cât, odată în-ființând, devine el însuși ființarea determinată printr-un act de în-ființare sau de constituire? Nu cumva timpul agent
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adică tocmai în locul ce este sau măcar pare a fi "natural" pentru ele. În acest demers, integrat reducției judicative, trebuie să pornim de la constituția logică cea mai "durabilă", adică de la subiect. De altminteri, am pornit deja, fiindcă precizările metodologice, care țintesc întâi spre "forma" unui discurs și apoi spre ceea ce aceasta poate cuprinde, sunt nici nu s-ar putea altfel "logice", în primul rând. În privința subiectului, potrivit reducției care a scos la iveală în-ființarea (constituirea) acestuia ca o "poziție" logică, spre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doar în unitatea lor. Cf. Günter Patzig, Silogistica aristotelică; I, 2. 55 Cf. Topica, 100 a 100 b. 56 Cf. Ibidem, 101 b. 57 A se vedea, în acest sens, și Aristotel, De anima, Cartea a III-a. 58 Aristotel țintește către asemenea sensuri, de exemplu atunci când vorbește despre "intelectul activ" (De anima etc.), folosind o analogie cu "natura", susținând că acesta apare ca un fel de topos al formelor de cunoaștere, așa cum natura este "rezervorul" (sau potențialul) de genuri, de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
spusele mele. Noi am pus la temelia existenței noastre morala creștină. O morală care s-a cizelat timp de două mii de ani. Sigur că da. Cu mici sincope, morala creștină a avut o evoluție în general ascendentă și continuă să țintească perfecțiunea. Are un sistem de autocurățire extrem de bine pus la punct. Micile abateri de la morala creștină pot fi îndreptate cu ușurință și ceea ce este esențial este faptul că se lasă ușa deschisă celor căzuți în păcat. Profesorul avea un mic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care se amuzau copios. Oponentul, adică cel cu halba în cap, sare ca un resort și țipă spre cei care au asistat la cumplita scenă: Ați văzut? Sînteți martori cu toții! Pușcăria o să-l mănînce! Se întoarce spre mine și mă țintește cu arătătorul. Și tu o s-o pățești. Ai instigat la violență. Îmi pare rău, dar... Nici un dar. L-ai excitat cu "Trăiască Regele". Ați văzut cu toții cum a turnat gaz pe foc? Martorii se amuză în continuare și sînt puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Senzația că cineva îmi suflă în ceafă devine din ce în ce mai puternică. Am scormonit din nou cu privirea tot ce mă înconjoară. Încet-încet, ca prin ceață, am început să întrezăresc un chip...Doar un chip...Lumina unor ochi azurii, blajini și înțelepți, țintea insistent spre mine. Apoi, izvorât ca din altă lume, chipul a prins a căpăta contur. Din barba albă ca neaua a răsărit o față zâmbitoare, brăzdată de vremuri. Deasupra frunții înalte, caer coliliu...Am rămas înmărmurit. N-am îndrăznit să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
prin două puncte, e unică. Unul e trecutul, care nu mai poate fi schimbat, celălalt prezentul, care e cum e sau cum putem să-l facem. Am trăit milenii - câte? Bine că nici nu putem ști - sub ramurile bradului; acela țintește cerul - la propriu - și-l susține ca arbore cosmic. Cerul, adică devenirea viitoare. Dacă putem, hai mai bine să ne cățărăm În el. Ram cu ram, Într’o devenire numai a noastră, ceea ce Înseamnă un câștig chiar și pentru lume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
precum concurența. Arma e biochimia, dar trăgaciul e În mâna rațiunii, aceea care a alunecat până acum prea ușor, bine unsă de interesul egoist și de ignoranța care o lega la ochi, astfel Încât glontele ajunge oriunde, numai acolo unde e țintit nu. Înainte de a apăsa trăgaciul trebuie să știm care e rolul fiecăruia În această lume, căci fiecare are unul, iar acela e În folosul Întregului, nu În acela al unei oarecare specii din cadrul lui. Chiar dacă dumnezeu - cum să-l rostesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unor depuneri. Care Împiedică curgerea firească, iar depunere peste depunere, ioc curgere. Ce ai simțit tu aseară. - Nu văd unde vrei să ajungi. Dacă chestia cu artera o Înțeleg, ai În vedere colesterolul și În final aterioscleroza, nu văd unde țintești cu artera de circulație, strada. - Păi, Moti, acolo fiecare se prelinge În direcția lui, căutând să scape la lărgimea casei ori serviciului. Dar se Împiedică de „depuneri“, de unii care stau, nefiresc, În șuvoi: cerșetorii. Pe marginea ori În mijlocul trotuarului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cupole miraculoase, cea a apei, dar și cea a văzduhului, încât adesea ele, depărtate fiind, se unesc prin fire nevăzute, ca atunci când cerul și pământul sunt unite prin ninsoare. Privită prin ochii copilăriei, de jos, din marginea ferestrei, cu ochii țintiți înspre înalturi, ninsoarea îi dă poetului senzația că urcă la cer, însă îi dă și o accentuată stare de vertij. Numai că poezia este reprezentarea și exprimarea vieții. Ea comunică faptul trăit și înfățișează realitatea exterioară a vieții 127. Așadar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe spate... gândindu-se la decorația care-l aștepta, și avansarea în grad. Răbdarea lui Baltă atinsese prea-plinul... Ecoul hohotului gutural, al maiorului, nu se stinse, bine, înghițit de pădure, că-i urmă un trosnet scurt și surd de pistolet. Țintit drept între sprâncene, comandantul trupelor de securitate din Munții Neamțului, se prăbuși ca fulgerat.. cu ochii sticloși, plini de mirare, îndreptați spre Căpitanul Baltă.. Câteva clipe, toți securiștii încremeniră ca niște statui, cu armele întinse înainte. Întâlnindu-i privirea, toți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pentru o clipă, o fărâmă din măreția sa. Te întrebai adesea, de unde provenea fascinația ce o răspândea în jurul său, profesorul Bogos... de unde ?!.. Cu timpul am înțeles. Așa era profesorul Bogos, dirigintele nostru... așa erau profesorii noștri de la Seminar.... .. Cu privirea țintită în ușa sălii „T 18”, mă pomenii că una din cele mai vechi amintiri de la Seminar, poate chiar prima, mă purtă cu iuțeala gândului în ziua admiterii în clasa întâia. Eram o mulțime de copii, ca un stol de vrăbiuțe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
delfinilor ce sucombă inexplicabil dimineața pe țărm. Peisaj cu ochi Observ peisajul, îl descriu și, în timp ce fac lucrul ăsta, am și eu, la rândul meu, senzația stranie că sunt observat intens de același peisaj. Simultan, mi se pare că mă țintesc și mă privesc, lacom, mii de ochi. Aceștia pun stăpânire, treptat pe trupul meu și pe toate simțurile mele, pentru ca eu să văd realul doar prin intermediul lor și să-l transpun în descriere, exact așa cum îl percep ei. Acești ochi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și, după mai multe mutări de silabe, ieșeau, fără nici o intenție, niște forme sonore extraordinare care se adaptau perfect cerinței unui conținut posibil. Mi-amintesc că, la Sulmona, jocurile noastre de copii conțineau aceeași lipsă de coerență. Încercarea noastră ludică țintea să descopere niște expresii în care puteau să intre sunetele cele mai bizare ce formau cuvinte greu de pronunțat, monstruozități lingvistice de neînțeles. Cu cât nu se mai înțelegea nimic, cu atât ne distram mai mult. Câștiga cel care știa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
o neincasare a taxelor, urmată de o revenire la actuala legislație, ar însemna un semnal catastrofal. . Deficitul bugetar consolidat va fi limitat la maximum 3% din PIB, acesta reprezentând maximum de deficit ce poate fi finanțat neinflationist. . Reforma fiscală va ținti relansarea creșterii economice, printr-o relaxare a ratelor de impozitare, având ca suport lărgirea bazei de impozitare și îmbunătățirea modului de colectare a impozitelor și taxelor. . Vor avea loc simplificarea construcției bugetare și alinierea ei la practicile europene, prin desființarea
HOTĂRÂRE nr. 57 din 21 decembrie 1999 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126341_a_127670]
-
Henri Le Porte [12], pe o serie de 44 de pacienți din 114 cu revărsate maligne pericardice, analizează sensibilitatea și specificitatea examenului citologic, examenului histopatologic pe piese de pericard, recoltat subxifoidian: fereastră pericardică, biopsie sub control palpator și vizual și țintit prin pericardoscopie. Autorul publică următoarele rezultate: •citologie (pericardocenteză) - 75% sensibilitate; •biopsie (fereastră pericardică) - 65% sensibilitate; •citologie + biopsie - 75% sensibilitate; •biopsie (control vizual) - 93% sensibilitate; •pericardoscopie - 97% sensibilitate. Un rezultat histopatologic fals negativ, se poate întâlni și după pericardoscopie, datorită zonelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
decât fenestrarea propriu-zisă. Pericardoscopia Un obiectiv important în pericarditele maligne îl reprezintă stabilirea diagnosticului etiologic al revărsatului. Examinarea citologică a lichidului și examenul histopatologic pe fragment de pericard recoltat topografic (subxifoidian) nu au sensibilitate maximă. De aici a derivat biopsia țintită prin pericardoscopie, care a fost realizată de Santos Frezer în anul 1977 (citat de H.L. Porte) [12]. Pentru practicarea pericardoscopiei bolnavul trebuie să fie sub anestezie generală, ceea ce reprezintă un dezavantaj. Metoda se poate aplica doar pe bolnavii stabili hemodinamic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
de studii, locul întâi la concursul ,,cel mai bun colectiv de elevi din țară". Eram, așadar, cei mai bine clasați în ierarhia pedagogiei ce-și propunea să formeze oameni ,,de caracter": harnici, disciplinați, sinceri, modești și... dezinteresați material. Școala aceasta țintea însă și la exclusivismul producerii unor buni învățători. Prin eludarea misiunii esențiale a pedagogului de-a ajuta educatul să atingă nivelul său maxim de performanță, suportam o discriminare. Dar aceasta e doar o reinterpretare a amintirilor din perspectiva unei relatări
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
literatura română. Și în aceste locuri care adunau speranțele literare ale tinerei generații, am fost totdeauna mai multe fete decât băieți. Astfel au trecut cei cinci ani de liceu, priviți de mine ca un drum mai ocolit către învățământul superior. Ținteam, din nou, un obiectiv dificil, facultatea de drept. S-a întâmplat că, sub incidența unor recente reglementări, candidaților la facultățile de drept, filozofie și istorie li se cereau, la înscriere, recomandări ale direcțiunii școlii și organizației comuniste de tineret. O
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]