14,361 matches
-
bugetar structural pentru a analiza sustenabilitatea finanțelor publice. În acest capitol merg mai departe și propun un indicator îmbunătățit (updatat) al indicatorului sold bugetar structural, cu o relevanță informațională superioară pentru decidenții de politici macroeconomice, mai ales în perioada de absorbție. După ce trec în revistă aspectele metodologice legate de folosirea indicatorului CAAB (soldul bugetar structural corectat cu absorbția) estimez valorile acestei variabile pentru România. În finalul capitolului, utilizând analiza comparativă a evoluției soldului bugetar structural și a soldului bugetar structural corectat
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
indicator îmbunătățit (updatat) al indicatorului sold bugetar structural, cu o relevanță informațională superioară pentru decidenții de politici macroeconomice, mai ales în perioada de absorbție. După ce trec în revistă aspectele metodologice legate de folosirea indicatorului CAAB (soldul bugetar structural corectat cu absorbția) estimez valorile acestei variabile pentru România. În finalul capitolului, utilizând analiza comparativă a evoluției soldului bugetar structural și a soldului bugetar structural corectat cu absorbția, detaliez consecințele macroeconomice ale implementării noului indicator propus. În ultima perioadă s-a demonstrat că
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
trec în revistă aspectele metodologice legate de folosirea indicatorului CAAB (soldul bugetar structural corectat cu absorbția) estimez valorile acestei variabile pentru România. În finalul capitolului, utilizând analiza comparativă a evoluției soldului bugetar structural și a soldului bugetar structural corectat cu absorbția, detaliez consecințele macroeconomice ale implementării noului indicator propus. În ultima perioadă s-a demonstrat că pentru a evalua corect poziția fiscală a unei țări în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice nu este de ajuns nici măcar indicatorul sold bugetar structural, indicator care se
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Jaeger și Klemm (2007) și Lendvai et al. (2011) vom demonstra că indicatorul sold bugetar structural trebuie îmbunătățit, pentru a lua în considerare și devierea soldului contului curent de la nivelul său sustenabil, mai ales în faza ciclului economic caracterizată de absorbție ridicată. Vom detalia acest fenomen pentru cazul României evidențiind diferența dintre analiza soldului bugetar structural (cyclically-adjusted budget balance - CAB) și soldul bugetar structural corectat cu absorbția (cyclically and absorption-adjusted budget balance - CAAB). 2.1. Relevanța utilizării CAAB ca instrument de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
contului curent de la nivelul său sustenabil, mai ales în faza ciclului economic caracterizată de absorbție ridicată. Vom detalia acest fenomen pentru cazul României evidențiind diferența dintre analiza soldului bugetar structural (cyclically-adjusted budget balance - CAB) și soldul bugetar structural corectat cu absorbția (cyclically and absorption-adjusted budget balance - CAAB). 2.1. Relevanța utilizării CAAB ca instrument de analiză a sustenabilității publice România, Bulgaria și țările baltice au experimentat în perioada 2007-2008 poziții ale economiei caracterizate prin problema deficitelor gemene (twin deficits) - deficite bugetare
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fluxuri de capitaluri Politică fiscală prociclică 2009-2010 -4,2 -8,3 Intrări ridicate de fluxuri de capitaluri Consolidare fiscală predominant bazată pe reducerea cheltuielilor Sursa: BNR, 2012. România, Bulgaria și țările baltice s-au confruntat cu problema unei explozii a absorbției interne, proces care a cauzat o triplă îngrijorare. Prima a fost determinată de volatilitatea ridicată a surselor de finanțare a creșterii economice. Deîndată ce intrările de fluxuri de capitaluri externe s-au redus (ca urmare a incertitudinii determinate de criza
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscale și a sustenabilității finanțelor publice decât soldul bugetar efectiv. Însă la rândul lui indicatorul sold bugetar structural pune serioase probleme de relevanță metodologică și de utilitate informațională pentru decidenții de politici macroeconomice atunci când există perioade de creștere explozivă a absorbției (absorption booms - creștere explozivă a cererii agregate interne). Jaeger și Klemm (2007), Lendvai et al. (2011) și alții discută problema construcției unui indicator care să măsoare corect sustenabilitatea fiscală luând în considerare legătura dintre dezechilibrele din contul curent și evaluarea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
indicator care să măsoare corect sustenabilitatea fiscală luând în considerare legătura dintre dezechilibrele din contul curent și evaluarea poziției fiscal-bugetare structurale. Mai precis, un indicator care să evalueze poziția fiscală luând în considerare deopotrivă output gap-ul și perioadele de absorbție explozivă. Evenimentele de tip absorption boom sunt definite de Lendvai et al. (2011) ca fiind „perioade în care ponderea absorbției în PIB crește cu mai mult de 5 procente de-a lungul unei perioade de 5 ani și depășește un
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
structurale. Mai precis, un indicator care să evalueze poziția fiscală luând în considerare deopotrivă output gap-ul și perioadele de absorbție explozivă. Evenimentele de tip absorption boom sunt definite de Lendvai et al. (2011) ca fiind „perioade în care ponderea absorbției în PIB crește cu mai mult de 5 procente de-a lungul unei perioade de 5 ani și depășește un nivel de peste 100%”. Pe baza datelor din AMECO, autorii menționați au arătat că episoade de absorption boom au avut loc
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
perioada de absorption boom ne indică o creștere spectaculoasă de la 1,36% din PIB în 2006 la 5,28% din PIB în 2008 și la 7,20% din PIB în 2009. În anii ce au urmat imediat după perioada de absorbție 2010 regăsim un deficit bugetar structural mai mic, de 6,20% din PIB, în 2011 de 3,89% din PIB, iar în 2012 estimarea arată o scădere puternică a acestuia, până la 1,93% din PIB. În plus, putem observa că
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
din PIB, în 2011 de 3,89% din PIB, iar în 2012 estimarea arată o scădere puternică a acestuia, până la 1,93% din PIB. În plus, putem observa că ponderea veniturilor în PIB nu a crescut semnificativ în perioada de absorbție cu toate că ponderea impozitelor indirecte în PIB s-a majorat. Pentru țara noastră, tabloul oferit de evoluția CAB nu este unul sugestiv pentru a caracteriza evoluția sustenabilității finanțelor publice. Literatura în domeniu indică următoarea evoluție ca fiind comună: creșterea cererii agregate
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
indirecte, ca urmare a creșterii consumului - numim acest proces absorption boom. După această perioadă, a urmat absorption bust, când tendința s-a inversat, pe fondul scăderii puternice a cererii agregate și a consumului. Reducerea abruptă a CAB după perioada de absorbție a apărut ca urmare a căderii puternice a ponderii veniturilor din impozite și taxe indirecte în PIB. Se constată astfel necesitatea îmbunătățirii metodologiei indicatorului CAB în perioadele caracterizate de absorption boom. După metodologia fundamentată de Jaeger și Klemm (2007) și
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Klemm (2007) și îmbunătățită de Lendvai et al. (2011), voi încerca să estimez și să analizez evoluția indicatorului CAAB pentru România, adică să elimin din soldul bugetar actual atât influențele automate determinate de output gap, cât și influențele determinate de absorbție asupra soldului bugetar efectiv. Voi proceda în acest demers parcurgând mai multe etape. În prima etapă, se va arăta arăta modul în care se poate îmbunătăți abordarea convențională (calculul soldului bugetar structural CAB) prin calculul CAAB - luarea în considerare a
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
efectiv. Voi proceda în acest demers parcurgând mai multe etape. În prima etapă, se va arăta arăta modul în care se poate îmbunătăți abordarea convențională (calculul soldului bugetar structural CAB) prin calculul CAAB - luarea în considerare a influențelor exercitate de absorbție asupra soldului bugetar efectiv. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În fapt, absorption gap reprezintă diferența dintre absorbția actuală și cea „potențială”. Chinn și Prasad (2003) și mai târziu Lee et al. (2008) definesc absorbția „potențială” ca absorbția întâlnită
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
care se poate îmbunătăți abordarea convențională (calculul soldului bugetar structural CAB) prin calculul CAAB - luarea în considerare a influențelor exercitate de absorbție asupra soldului bugetar efectiv. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În fapt, absorption gap reprezintă diferența dintre absorbția actuală și cea „potențială”. Chinn și Prasad (2003) și mai târziu Lee et al. (2008) definesc absorbția „potențială” ca absorbția întâlnită în condițiile în care outputul se află la nivelul potențial iar contul curent este corelat cu fundamentele macroeconomice (cu
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a influențelor exercitate de absorbție asupra soldului bugetar efectiv. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În fapt, absorption gap reprezintă diferența dintre absorbția actuală și cea „potențială”. Chinn și Prasad (2003) și mai târziu Lee et al. (2008) definesc absorbția „potențială” ca absorbția întâlnită în condițiile în care outputul se află la nivelul potențial iar contul curent este corelat cu fundamentele macroeconomice (cu alte cuvinte current account norms așa cum sunt definite de autorii citați - „valori ale contului curent consistente cu
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de absorbție asupra soldului bugetar efectiv. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În fapt, absorption gap reprezintă diferența dintre absorbția actuală și cea „potențială”. Chinn și Prasad (2003) și mai târziu Lee et al. (2008) definesc absorbția „potențială” ca absorbția întâlnită în condițiile în care outputul se află la nivelul potențial iar contul curent este corelat cu fundamentele macroeconomice (cu alte cuvinte current account norms așa cum sunt definite de autorii citați - „valori ale contului curent consistente cu determinantele pe termen
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cerințelor tot mai stricte de capitalizare impuse de reglementările prudențiale postcriză și a nevoii de însănătoșire a bilanțurilor băncilor mamă determinate de creșterea ponderii creditelor neperformante. Rahman (2010) a estimat empiric prociclicitatea veniturilor în raport cu output gap-ul și, respectiv, cu absorbția internă (ajustând rezultatele obținute în funcție de eficiența colectării). Argumentul principal al acestei cercetări a fost acela de a vedea dacă mărirea de venituri bugetare din perioada 2003-2007 în țările nou membre ale UE a fost tranzitorie. Altfel spus, care este măsura
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
dacă mărirea de venituri bugetare din perioada 2003-2007 în țările nou membre ale UE a fost tranzitorie. Altfel spus, care este măsura în care această creștere a veniturilor bugetare a fost determinată de un output mai mare sau de o absorbție internă mai mare. Autorul menționat mai sus a estimat „legătura dintre venituri și output pe baza a trei relații diferite: senzitivitatea veniturilor reale în raport de outputul real; senzitivitatea veniturilor reale în raport de output gap și senzitivitatea ponderii veniturilor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
veniturilor reale în raport de output gap și senzitivitatea ponderii veniturilor nominale în PIB în raport de output gap” (Rahman, 2010). Rezultatele obținute arată că „prociclicitatea veniturilor bugetare în perioada 2003-2007 a fost determinată într-o pondere mai mare de absorbția internă decât România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare de output gap”. Argumentul principal este acela că „ponderea veniturilor în PIB arată o relație statistică semnificativ pozitivă în raport de output gap în timp ce relația dintre ponderea veniturilor în PIB și
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
prociclicitatea cheltuielilor bugetare în raport de output analog celor trei relații evidențiate mai sus cu privire la relația dintre veniturile bugetare și output. Rezultatele cercetării au relevat „un grad ridicat de prociclicitate al cheltuielilor bugetare atât în raport cu output gap, cât și în raport cu absorbția internă, acest proces fiind vizibil mai ales în situația cheltuielilor de capital”. Punând cap la cap cele două tendințe privind prociclicitatea veniturilor și a cheltuielilor bugetare putem înțelege încă una dintre cauzele fundamentale pentru care România nu a avut suficient
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
creștere a veniturilor necorelate cu creșterea productivității/creșterea economică presupune creșterea rigidității cheltuielilor - din nou, mai puțini bani pentru investiții cu efecte de multiplicare/creare de locuri de muncă, mai puține resurse pentru cofinanțarea fondurilor europene și deci o slabă absorbție a acestora și investiții mai mici în motoare de creștere endogenă - educație, sănătate, infrastructură, cercetare dezvoltare, clustere de competitivitate etc. și, ca urmare, ritmuri mai mici de creștere economică pe o perioadă lungă de timp. Al patrulea risc care s-
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
putem calcula și ajustarea structurală a deficitului bugetar în anul curent, astfel ajustarea structurală în anul curent = bt - bt-1 - a(gt - g*) = = (1 - e) (b* - bt-1). Și mai mult, având în vedere specificul țărilor emergente/în dezvoltare în perioadele de absorbție puternică, regula fiscală AGBBR poate fi încărcată cu un element de ajustare legat de dezechilibrul extern (dezechilibrul de cont curent). În cazul României, am explicat în capitolul 2 în detaliu necesitatea luării în considerare a dezechilibrului de cont curent și
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ajustare legat de dezechilibrul extern (dezechilibrul de cont curent). În cazul României, am explicat în capitolul 2 în detaliu necesitatea luării în considerare a dezechilibrului de cont curent și impactul acestuia asupra sustenabilității finanțelor publice, mai ales în perioadele de absorbție. În situația prezentă a României, date fiind condițiile de finanțare, coeficientul e trebuie păstrat la un nivel moderat (în condițiile în care în ultimii trei ani România a avut o viteză de ajustare fiscală destul de ridicată). Totuși, fără România spre
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
toate pentru reducerea risipei în domeniul sanitar. Este strict necesară și extinderea schemelor de asigurări private de sănătate. Concluzii și recomandări Asigurarea unui spațiu fiscal de susținere a unei creșteri economice sustenabile presupune creșterea structurală a veniturilor bugetare. Pentru creșterea absorbției de fonduri europene, propun: negocierea cu Comisia Europeană a realocării fondurilor structurale și de coeziune pentru România; estimarea realistă a gradului de absorbție a fondurilor europene până în 2015; sumele rămase să intre într-un Fond de Relansare Economică, alături de sumele
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]