65,481 matches
-
carne las eu să învie, cea cu păcate de la 20 de ani sau cea fără de păcate de la 80? Îmi vine în minte o întâmplare hazlie. Tatăl poetului Flurin Camathias și-a amputat un deget tăind lemne. S-a dus repede acasă, l-a pus într-o cutie și l-a îngropat. El credea încă în învierea trupului și nu voia să renunțe la un deget. Abia după aceea s-a legat la rană. Ești scriitorul romanș cu cele mai multe lucrări traduse în
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
se întoarce prin ele în literatura română mai bogată sufletește și cu o știință renovată a versului." În chip de prefață la grupajul de "critice" este publicată o convorbire a lui Al. Cistelecan cu scriitoarea stabilită în Suedia dar revenită acasă în ultimul deceniu prin prezența constantă în librării și în paginile publicațiilor literare. Răspunsurile Gabrielei Melinescu, fără umbră de vanitate sau poză, sînt conforme cu personajul rar întruchipat de ea în lumea literară românească: sinceră, altruistă, profundă, cu simțul umorului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
dar și invers, voind să fii prea popular în exprimare cu parteneri cultivați. Nu există rețete generale și infailibile. Comunicarea corectă (în toate sensurile) e reglată exclusiv de bunul simț al vorbitorului. Și acesta depinde de cei șase-șapte ani de acasă și de cei opt, doisprezece sau mai mulți de școală.
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
să-și țină pixul în mînă, provocîndu-i dureri atroce. Comunicam telefonic și cînd mă suna mă ținea din lucru cel puțin o oră. Așa bolnav cum era, întreținea relații cu multă lume (mai ales tinerii condeieri, pe care îi primea acasă în vizite prelungite) și, adesea, constatam că izolatul meu prieten era unul dintre cei mai informați oameni din București. Ceea ce era, evident, o performanță. Îl vizitam, periodic, acasă, în lungi taifasuri și, cînd și cînd, vara, îl scoteam cu mașina
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
relații cu multă lume (mai ales tinerii condeieri, pe care îi primea acasă în vizite prelungite) și, adesea, constatam că izolatul meu prieten era unul dintre cei mai informați oameni din București. Ceea ce era, evident, o performanță. Îl vizitam, periodic, acasă, în lungi taifasuri și, cînd și cînd, vara, îl scoteam cu mașina mea într-o călătorie spre Țăndăreii natali, unde opream în fața porții spitalului, zărindu-se bustul în bronz al tatălui său, întemeietor și conducător, cîteva decenii bune, al acelui
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
occidental, seducția aparenței, a imaginilor frumoase, care fac ca nici moartea să nu mai fie autentică, ci doar o reclamă în culori la sicrie de lux, își pierde orice eficacitate într-un loc unde inadecvarea la real este la ea acasă, istoria oficială nici măcar un mit ce merită efortul unei demitizări, ci doar o farsă, iar oamenii se percep unii pe alții mediat, fie prin prisma propriilor interese, fie printr-un ecran de calculator care îi videază de orice esență și
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
De obicei, la acele partiuri totul se servea laolaltă pe niște farfurii imense de plastic sau carton. Ceea ce îl făcuse pe un prieten francez și pe soția sa, profesori la universitatea locală, să ne invite într-o seară la ei acasă, la o cină pe drept cuvînt europeană, oferită cu tot tipicul și cu o mulțime de sosuri și de farfurii și de tacîmuri. De atunci, îmi rămăsese în gînd comparația dintre FOOD, hrană, pur și simplu, și mîncarea preparată cu
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
de farfurii și de tacîmuri. De atunci, îmi rămăsese în gînd comparația dintre FOOD, hrană, pur și simplu, și mîncarea preparată cu dichis în înțelesul în care îl știm și noi... În anul 1981, de exemplu, aveam să ne amuzăm acasă, la București, la marele poet Ștefan Augustin Doinaș, în timp ce marea balerină Irinel Liciu, gătind simplu, dar copios, spunea rîzînd spirituală: uite hrană,... na-vă hrană! * * * Totuși, în 1976, nu eram o țară americană sau asiatică în care oamenii să moară
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
să vedem, zece ani după revoluție, cum un intelectual fugit în Occident din infernul ceaușist gândește opozițiile doctrinare în același mod precar și manifest în care le "gândea" comunismul. Ne vine să ne întrebăm de ce n-a rămas dl Gheorghiu acasă. Poate pentru că național comunismul ceaușist îi tulbura reflexele staliniste. Ar fi unica explicație. în loc să discute aceste lucruri de pe o poziție democratică și liberală, iată-l în continuare prizonierul aceleași vechi mentalități simpliste, care nu vede între cele două extreme - comunismul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
lui, prin traduceri, inevitabil defazate și în tiraje după posibilitățile restrînse ale editurilor. Și în plus, e doar un deceniu de cînd numele lui Andrei Codrescu (însoțit de cîteva ori și de minunata persoană care îl poartă) s-a întors acasă (față de "mai bătrînii" originari din România universal cunoscuți, precum Tzara, Celan, Fodane, Eliade, Ionesco, Cioran ș.c.l.). Va veni și vremea cînd despre Andrei Codrescu ("nobelizabil" cu șanse reale) se vor scrie teze academice și se vor organiza colocvii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
gazetar cît mai drept și corect, cu simpatii, ca orice cetățean, dar fără partizanatul acerb, vehement. Am crezut sincer, și ca mine au crezut, probabil, mulți gazetari, că primii șapte ani de după 1989 ar putea fi "cei șapte ani de-acasă", în care cei ce doresc să decidă destinele acestei țări au învățat măcar ceea ce trebuie să știe un copil cînd merge pentru prima dată la școală: să se poarte. Sfîntă naivitate: nici pînă astăzi nu au fost însușite aceste elementare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
importanți din întreaga istorie românească a genului, și nici o exagerare nu se ascunde în această afirmație atît de tranșantă, absent aproape cu desăvîrșire în ultimii douăzeci de ani din orizontul culturii noastre, George Apostu merita un alt tip de întoarcere acasă, un alt spațiu de expunere și un alt cadru al receptării. Expoziția de la Muzeul municipiului, mai degrabă un inventar naiv de lucrări decît o expoziție propriu-zisă, este expresia pură și nefericită a întîlnirii dintre două exteriorități: sentimentalismul familiei, pe de
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
pusă să traverseze cadrul, oarbă și mînată de un cîine. Iar Angela's Ashes, ecranizat (inutil) de Alan Parker după un best-seller omonim scris de Frank McCourt, a ars la foc mic odiseea cenușie a unei familii de irlandezi întorși acasă după eșecul expediției americane, consumînd-o totodată pe Emily Watson în rolul unei mașini de făcut și îngropat propriii copii... Sunt două exemple în care Realitatea (din nou, ea!) nu a mai servit la nimic: nici tușele autobiografice ale lui Figgis
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
Cu tot aerul lor desuet asemenea ceremonialuri de inițiere au o importanță de netăgăduit și familiaritatea pe care o induc nu cred că e un lucru rău. Mai ales la începutul unei antologii asemenea gesturi sînt parcă mai la ele acasă decît într-o carte de sine stătătoare, fie ea și o introducere, pasajele respective cîștigă, cred, prin transfer. Alta este după mine problema cu acest tip de portrete. Hrănindu-se din același tip de întorsături retorice, folosind aceeași rețetă de
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
piatră, fără cel mai mic confort, departe de cele mai elementare norme de igiena și de civilizație. Așa ceva nu trebuie perpetuat; bătrâni care mor dintr-o simplă răceală pentru că nu au acces la un medic, canceroși care își dau duhul acasă în chinuri înfiorătoate, bărbați alcoolici, neveste bătute și alungate de acasă în mijlocul nopții. Ce ar trebui făcut e greu de spus. Nu sunt în măsură să dau soluții, mai ales ca ajutoarele care vin pentru îmbunătățirea infrastructurilor intră în buzunarul
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
norme de igiena și de civilizație. Așa ceva nu trebuie perpetuat; bătrâni care mor dintr-o simplă răceală pentru că nu au acces la un medic, canceroși care își dau duhul acasă în chinuri înfiorătoate, bărbați alcoolici, neveste bătute și alungate de acasă în mijlocul nopții. Ce ar trebui făcut e greu de spus. Nu sunt în măsură să dau soluții, mai ales ca ajutoarele care vin pentru îmbunătățirea infrastructurilor intră în buzunarul primarilor. Pentru satul românesc, ceasul s-a oprit undeva înainte de Al
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
le împiedică a denunța înfățișarea prozaică, id est denaturată, a lîncedei vieți cotidiene, văduvite de orice orizont. Ridicîndu-se împotriva accepției meschine, birocratice ori strict cazaniere a existenței, poetul nu ezită a-și presupune o postură salutară: "Du-te și tu acasă, te-așteaptă ai tăi, în insula de var/ și de cîrpe, lasă terfeloagele să ardă, cenușa lor/ e praful pe care-l vor șterge forfetarele instituțiilor de cultură/ în care își sfîrșesc viața funcționarii trecuți prin sita unui/ ochi închis
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
Geo Vasile îi consacră un studiu cu va urma, intitulat Poezia reciclării hazardului (în paranteză fie spus, marele nostru poet, care va împlini la vară 85 de ani, singurul contemporan cu valoare universală recunoscută, e mai prețuit în străinătate decît acasă. Cîndva ne va fi rușine de asta.). Numele lui Ștefan Agopian e prezent în mai multe articole din sumar și deasupra unui interviu - toate demonstrînd aprecierea specială și binemeritată de care se bucură originalul prozator în redacția revistei din Constanța
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
subiect interesant: el a început, după studii solide, o evoluție promițătoare de cântăreț în orașul natal, Cluj, remarcându-se de timpuriu; premiile, numeroase, la marile concursuri internaționale i-au deschis porțile unor teatre importante din Europa, dar a revenit mereu acasă. Impulsionat de ideea că opera este în egală măsură muzică și spectacol, cântăreț-actor el însuși, Pântea se lansează cu succes și în regia de operă, punând în scenă spectacole notabile. În 1981 este numit director al Operei Române din Cluj
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
Constantin Țoiu V., - să-i spunem Virgil, - este poet și nu știe multe. E și omonimia de vină care, aici, la Roma, îl face tot timpul să îndrăznească, să atace, să ridice vocea, ca și cum "ar fi la el acasă." Și, într-un fel, este. Roma, - spusei, - mă face trist. Mă întristează. Și aceasta numai din cauza grandorii defuncte; și de vină mai e și gîndul că în acest loc moartea și-a găsit culcușul ei cel mai ilustru, sau ideal
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
scriitor din lume - obiectiv - sînt, în acest sens, un plasament trainic pentru echitate și adevăr, în lumea întreagă... Au fost și momente comice. Dintre care voi povesti cîteva. De pildă, oamenii de afaceri care sponsorizau Programul ne invitau la ei acasă, pe rînd, organizînd partiuri de cîte o sută, o sută cincizeci, două, trei, sau în cazuri foarte rare, 4, 5 sute de dolari, ceea ce indica cifra de afaceri a fiecărui sponsor. Pe vremea aceea fumam havane importate la noi din
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
pe acea inițială apreciere de natură estetică. Ceea ce nu era frumos nu putea fi bun! Și invers! Eram - și probabil am rămas - un "kalokagathon"-ist impenitent! Mai târziu, după 1985, când am început să cunosc viața literară bucureșteană, impresia de acasă mi s-a consolidat: scriitorii buni erau în general și oameni de onoare, în timp ce leprele ce parazitau restaurantul scriitorilor erau, tot în general, niște rebuturi estetice. Când "grupul Barbu" s-a adresat lui Ceaușescu pentru a cere să se înființeze
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
destinele. Vara, în vacanță, a descoperit-o la mînăstirea Văratec, ea fiind nepoata econoamei mînăstirii și fiica ei de suflet. S-au cunoscut (s-au recunoscut) și s-au îndrăgostit. Dar Antonina știa să se păstreze distantă, chiar după ce, invitată acasă la Doru, i-a cunoscut familia și, fără să și-o spuie, s-a pecetluit legămîntul. Relația, de strictă prietenie (după modelul John Stuart Mill - d-na Taylor) ar fi durat multă vreme, pentru că Antonina nu dorea o căsătorie înaintea
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
de ani. Pentru că am fost o epică... Cărțile mele sînt groase, n-am știut niciodată cît de groase pot fi... Eu nici de tipărirea lor nu prea mă îngrijeam, lăsam manuscrisul la editură și gata. Ba mă căutau și pe acasă editorii... Țin minte cu Vlașinii, prima din serie, mă pomenesc că editorul îmi face o vizită, manuscrisul era acceptat și lăudat nu însă și finalul cu haiduci, nu prea mergea după capul lor... Mi-a cerut să-l schimb dar
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
britanic să facă cel mai cehovian film american produs vreodată! Șam Mendes - care, acum, montează și o comedie muzicală la New York, Wise Guys - nu se sfiește să declare: Cînd toate astea o să se termine, mi-ar plăcea să mă întorc acasă"... Toate astea însemnînd, probabil, si Oscarurile de la sfîrșitul lui martie. După douăzeci de ani de la cîștigătorul Ordinary People (Oameni obișnuiți, debutul regizoral al lui Robert Redford), Oscarurile 2000 ar putea fi cucerite, din nou, de un film al oamenilor obișnuiți
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]