9,793 matches
-
risc geometrici, genetici, procesele inflamatorii și imunologice etc, idei care au contribuit la capacitatea de a prezice riscul dincolo de ceea ce ne oferă factorii de risc tradiționali. Cum arăta în 1997 Attilo Maseri, “este mai ușor de a studia detaliile paradigmelor acceptate decât de a dezvolta noi ipoteze la fel cum este mai ușor să faci harta feței 10 Factorul de risc geometric vizibile a lunii decât de a-i explora fața ascunsă (“Inflammation, atherosclerosis and ischemic events”) . Factorii de risc sunt
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
timp (val în aorta ascendentă apoi reducerea sub jumătate din amplitudine pentru restul ciclului) asigurând instabilitatea fluxului; sângele este un fluid non-newtonian (suspensie de corpuri mici, deformabile, în concentrație de 40-50%). Pentru a modela în practică aceste elemente complexe trebuiesc acceptate o serie de abstractizări referitoare la caracteristicile arteriale - fig. 7.2. ei reali (Petriș A. Analiza computerizată a În literatură, informațiile inițiale asupra câmpurilor de velocitate sanguine provin din studii în vitro în care s-au utilizat bifurcații simetrice în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
filozofice: acestea nu au soluție, ci istorie. Capitolul 2 Turgheniev și paternitatea sa presupusă Pentru a îndrepta un defect, omul preferă calității antagoniste defectul său simetric. Într-o reconstrucție istorică a nihilismului trebuie verificate mai întâi originile. Potrivit opiniei comun acceptate, cei doi fondatori și mari teoreticieni ai nihilismului au fost Dostoievski și Nietzsche. La aceștia conduc filonul literar, respectiv cel propriu-zis filozofic al mișcării. Termenul, cu toate acestea, fusese deja creat. Dar când și de cine? Cel care i-a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Saussure, între 25 și 18 ani, Compayre considera că adolescența începe la 11-12 ani la fete și 14-15 ani la băieți și variază la diferite popoare și indivizi. Bassard și Boll plasează adolescența între 12 și 20 de ani (interval acceptat și în dicționarele de specialitate). Autorii englezi plasează adolescența între 13 și 19 ani, J. Piaget între 15 și 18 ani, Gesell între 10 îi 16 ani. O altă categorie de autori includ în tinerețe două vârste: pubertatea (14-17 ani
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
negativ asupra elevilor, a conduitei acestora. Dacă elevii sunt adolescenți, responsabilitatea profesorului este cu atât mai mare. II.8.2 Însoțire, nu tutelare Din cauza pronunțatei tendințe de afirmare a personalității, adolescența este vârsta la care educația este cel mai greu acceptată. Pentru „acceptarea” ei adolescenții au nevoie să găsească educatori pe măsura așteptărilor lor: „să impresioneze printr-un larg orizont de cunoștințe și o conduită ireproșabilă nu numai în școală, dar și în familie și în societate, să fie entuziaști, sinceri
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
inclusiv prin faptul că le zâmbește mai puțin; atunci când este întrebat de către elevii slabi le dă răspunsuri scurte, care conțin puține informații; acceptă și utilizează mai rar ideile lor. Aceste forme de comportament diferențiat din partea profesorilor față de elevii slabi trebuie acceptate ținând cont de câteva precizări, însă: 1. Aceste comportamente nu se observă în toate sălile de clasă. există profesori care dezvoltă expectanțe potrivite fată de cei mai mulți dintre elevii lor. 2. Unele dintre aceste diferențe se pot datora elevilor mai mult
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sprijinul funcției educative a familiei și a școlii respectă următoarele principii: acceptarea și comunicarea eficientă, care presupune ca fiecare părinte să fie acceptat și considerat partener în învățare; confidențialitate; respectul individualității - presupune ca fiecare părinte să fie respectat și înțeles, acceptat așa cum este; sinceritate; recunoașterea propriilor limite - cere ca învățătorul să apeleze la specialiști; negocierea soluțiilor și respectarea deciziilor beneficiarului; nediscriminarea - respectul identității culturale, etnice, religioase a părintelui; acordarea unor servicii integrate - apelul la profesioniști diferiți în anumite momente. Școala ca
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
dezvoltări fizice și a capacității motrice. * competențe interpersonale, interculturale, sociale și civice cunoștințe: noțiuni despre starea de sănătate și despre igiena practicării exercițiilor fizice, forme de practicare a exercițiilor fizice și a sporturilor În timpul liber, individual și În familie, comportamente acceptate și interzise În diferite discipline sportive, instituțiile specifice domeniului, olimpism, Charta olimpică; abilități: inițierea și Întreținerea de relații interumane prin intermediul practicării exercițiilor fizice și a sportului, integrarea În colectivități variate, autocontrolul reacțiilor pe parcursul activităților sportive, În vederea eliminării oricărei forme de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
propriu de deprinderi motrice de bază, aplicativ-utilitare și sportive elementare și dezvoltarea calităților motrice aferente 4. Practicarea independentă a exercițiilor fizice, a jocurilor și a diferitelor sporturi 5. Manifestarea spiritului de echipă și de Întrecere, În funcție de un sistem de reguli acceptate Programa școlară pentru clasele I-II a fost revizuită și aprobată prin Ordin al Ministrului Educației nr. 4686/05.08.2003 (Anexa 5) și referitor la jocul de handbal, prevede următoarele: În cadrul Deprinderilor motrice sportive elementare se regăsesc și cele
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
masă pe plan local sau la un nivel superior, fiecare unitate școlară Își pregătește o echipă reprezentativă. Formarea loturilor școlii se realizează pe baza observațiilor conturate de profesorul de educație fizică În cadrul lecțiilor și a activităților sportive. O definiție unanim acceptată a selecției este aceea că ea reprezintă „o activitate sistematică a specialiștilor, desfășurată pe baza unor criterii biologice și psihologice În direcția depistării copiilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea diferitelor ramuri de sport” (Dragnea, Mate Teodorescu, 2002, p. 111). Există
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
furnizat o mai bună înțelegere a gradului în care legăturile dintre școli, familii și comunități sporesc nivelul cunoștințelor, evoluția socială și emoțională, starea de satisfacție a elevilor. Așa cum J. Epstein notează (1995), teoria curentă despre parteneriatele școală-familie-comunitate modifică înțelesurile larg acceptate referitoare la influența pe care fiecare din aceste instituții o are asupra copiilor și tinerilor. Ea precizează că a fost o idee comună influența secvențială a familiei, școlii și comunității asupra creșterii și dezvoltării copilului. Familia era considerată responsabilă pentru
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
anumite condiții, a unui număr de aserțiuni teoretice. Opoziția povestire / non povestire, însușită de curând, pare a fi admisă de majoritatea subiecților vorbitori (nu mă pronunț asupra caracterului universal al acestei distincții, în pofida numeroaselor observații receptate din diversele spații culturale). Acceptată sau nu de către lingviști, așa cum se reflectă în ideile lui T. A. Van Dijk din citatul de debut (în termeni de competență lingvistică lărgită), clasificarea textelor face parte din activitățile cognitive spontane ale subiecților: "Orice activitate intelectuală îl va determina
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
permițând procesarea unor elemente la care individul nu are acces. Concepțiile filosofice despre imaginație o descriu pe aceasta ca fiind "facultatea mentală care include toate ideile referitoare la ceva nou, în opoziție cu tot ce era cunoscut până atunci, sau acceptat"97. La fel ca și imaginea, imaginația implică întotdeauna un anumit tip de intenționalitate, întrucât atunci când individul își imaginează, se raportează de fiecare dată la un obiect, imaginația fiind direcționată către acesta, chiar dacă el există sau nu în lumea reală
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
să gândească simbolic lumea. Din acest motiv, Merlin Donald afirmă că "oamenii au dezvoltat limbajul din nevoia de a-și îmbunătăți aparatul conceptual și nu invers"254. Miturile oferă cadrul, personajele și scenariile prin care lumea poate fi înțeleasă și acceptată. În acest sens, atunci când recurge la povești mitice, omul își organizează gândurile despre realitatea care-l înconjoară și care, de cele mai multe ori, îl domină. Dacă s-ar admite faptul că miturile sunt exclusiv creațiile de la începuturile umanității, atunci omul din
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ca o percepție a acestor calități sau o reprezentare a lor"386. Deși perspectiva lui Leerssen este tributară literaturii comparate, autorul discută despre fenomene care exced spațiul acestei discipline, punctând faptul că există stereotipuri și convenții care evocă idei general acceptate, intrate în simțul comun 387. După aceeași logică putem considera că este structurată identitatea, alteritatea și reprezentările stereotipale despre acestea, care conduc către adevărate structuri care predefinesc procesul auto-imaginii și a imaginii celuilalt. Dacă se pune problema unor elemente moștenite
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ființă personală. Are o personalitate foarte bine defi nit ă. Dragostea și căldura care emană din această ființă spre pers oan a pe moarte sunt cu mult deasupra cuvintelor, iar acea persoană se simte complet înconjurată și cuprinsă de aceasta, acceptată și protejată de această ființă. ... Primul lucru pe care mi l a spus a fost acela că m -a întrebat dacă eram gata să mor, sau ce am făcut cu viața me a încât voiam să mă arăt lui. - Vocea
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
formulate de părinți; familia partener la luarea deciziilor în cadrul organizațiilor școlare. În același sens, J.Comeau și A.Salomon (apud E. Stănciulescu, 1997 175) identifică patru tipuri de școală: școala ierarhică, autoritară, care oferă posibilități minimale de cooperare (colaborarea este acceptată atâta timp cât familia reprezintă un mijloc de realizare și întărire a obiectivelor educaționale, iar orice intervenție parentală în procesul de instrucție este exclusă); la polul opus, școala participativă consideră părintele și elevul ca resurse importante în procesul educativ; școala comunitară care
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educației au adoptat Hotărârea de la Cracovia și Proiectul de recomandări comune pentru educația pentru cetățenie democratică ăCracow Resolution and the Draft Common Guidelines for Democratic Citizenship Education). Documentul redefinește cetățenia democratică adăugând un nou set de dimensiuni conceptului de cetățenie acceptat anterior și reinterpretează modalitățile prin care aceasta ar trebui învățată și predată. Cetățenia democratică a fost înțeleasă, în special, ca având mai multe dimensiuni - inclusiv politică, juridică, socială și economică. Astfel, a fost acceptată oficial ideea că cetățenia democratică trebuie
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
și prezintă valoare pentru elevi doar atunci cînd procesul de evaluare este bine planificat și elevii sunt informați despre beneficiile „calificării” respective. Factorii motivaționali extrinseci joacă un rol inestimabil în comportamentul elevilor numai în cazurile cînd profiturile externe sunt dorite, acceptate și valorificate de aceștia. XVIII.2. Stiluri de învățare Stilul de învățare este definit ca un set de caracteristici individuale ale modalităților de răspuns la situațiile de învățare și prelucrare a informațiilor. De-a lungul anilor, oamenii dezvoltă un stil
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
animatorul verifică lista ideilor, le clasifică și apoi sunt studiate de către experți, fiind reținute cele mai viabile. Dacă numărul lor este de aproximativ 1015% din totalul celor obținute se poate considera că a fost o ședință de succes. Lista ideilor acceptate este multiplicată și distribuită fiecărui participant, iar un exemplar este reținut de Banca de idei a grupului. Tentative de perfecționare a metodei aparțin lui M. D. Dunnette și colab. (1963), care recomandau o strategie mixtă în care situația de grup
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și reușită (realizată în circumstanțe spațio-temporale, de finalitate, motivație și probabilitate crescută a reușitei). • După natura obiectivelor educaționale prioritare, cu corespondență într-o structură dominantă a psihismului uman, se pot stabili variate clasificări ale tipurilor/ formelor învățării. Cea mai utilizată, acceptată și examinată taxonomie este cea care distinge între învățarea cognitivă, învățarea motrică și cea socioafectivă (vezi taxonomiile educaționale Bloom, 1956, 1976; Potolea, 1989). • După natura conținutului dominant, vom înregistra tot atâtea tipuri/forme ale învățării câte posibile conținuturi disciplinare (academice
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
alt model, mai perfecționat și mai complex, ce Ține seama de o serie mai completă de elemente caracteristice ale sistemului fizic studiat, dar și de neconcordanța cu realitatea. Teoria dezvoltată pentru noul model este iarăși confruntată cu datele experimentale și acceptată doar în măsura în care explică suficient de corect aceste date. În general, teoria mai perfecționată constituie o extindere și o complicare a celei anterioare. Prin mai multe astfel de etape se elaborează o suită de modele și teorii, tot mai perfecționate și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cum se va implementa acest document (nu cum s-a implementat Procesul de la Bologna). (UE va scoate în evidență micimea noastră exact cîtă este". "Cotidianul", 8 decembrie 2006). Procesul de la Bologna nu va fi benefic învățământului românesc? Vor fi, astfel, acceptate standarde valabile oriunde în Europa! Liviu Antonesei: Mai întâi, trebuie spus că sistemul Bologna copie într-un fel sistemul american, care cuprinde un colegiu de studii oarecum generale într-un anumit domeniu, urmat de masterat, singurul care te specializează. Cu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
animale, avere, întâmplări, vârsta morților etc. Se mai păstrau la fiecare casă între 1948 1954. Crestătura pe răboj era sfântă și se făcea, cu martori, de staroste sau cel mai bătrân din sat, cu mulți martori, el având și palmacul acceptat, adică măsura oficială, din distanța de la unghia degetului mic, la cel mare îndoit cu o falangă. Se utiliza și cotul pentru măsurători, dar stânjenul se fixa cu palmacul, fiecare păstrându-și și „haragul” ca unitate de măsură pentru cearta cu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și altora prin exemplul lor. Tot la fel, și miniștrii să-i primească pe cei care, după ce au ieșit din Ordin, se reîntorc în el, și să-i elimine în anumite cazuri, conform hotărârii capitulului vostru general, pe cei deja acceptați. 2. Deși sus-numita Regulă stabilește ca toți clericii să recite oficiul divin conform ritualului sfintei Biserici Romane, cu excepția psalmilor și de aceea pot să aibă breviare, totuși când participă la oficiul divin recitat în comun, nu sunt obligați să-l
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]