KorAP: Find »[drukola/base=adept & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...85 86 87 ...302 >

7,542 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

ei susțineau că același val de migrație, motivată de aspirațiile către dragoste romantică, aventură și bunuri materiale, influențase semnificativ creșterea dramatică a prostituției după primul război mondial 69. Perspectiva expusă mai sus trădează Însă o prejudecată de clasă, pe care adepții eugeniei o cultivau, paradoxal, exprimându-și În același timp disprețul față de viziunea nerealistă a feministelor din clasa de mijloc despre problemele femeilor de la sate. Citatul de mai sus ilustrează și o instrumentalizare a intereselor acestor femei, din partea promotorilor reformelor eugeniste

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și mai puține aveau acces la astfel texte literare. Experiențele povestite, transmise pe cale orală, contribuiau cu siguranță la menținerea anumitor mituri despre viața la oraș, Însă impactul lor s-ar putea să nu fi fost atât de pozitiv pe cât credeau adepții eugeniei. De fapt, imaginile orașului erau atât de departe de universul În care tinerele femei crescuseră și atât de străine de identitatea personală și de așteptările sociale, Încât este mai probabil ca efectul lor să fi fost acela de a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În cadrul școlii, printre care se numărau personalități proeminente ale elitei intelectuale române. Astfel de nume erau Mircea Vulcănescu (economie), Henri Stahl (sociologie), Francis Rainer (anatomie), Sabin Manuilă (demografie), Gheorghe Banu (puericultură) și Eugeniu Botez (drept civil). Unii dintre ei erau adepți convinși ai eugeniei. Iuliu Moldovan și Dimitrie Gusti erau membri ai conducerii școlii 79. Unii dintre profesorii mai tineri fuseseră beneficiari ai unor burse de prestigiu. De exemplu, Xenia Costa-Foru obținuse o bursă Rockefeller pentru a urma cursuri de sociologie

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
talentele Înnăscute și capacitățile intelectuale naturale, precum și apartenența de clasă, etnică și de gen, ci și pentru faptul că au Încercat să schimbe structura de ansamblu și conținutul mesajului fundamental pe care trebuia să Îl transmită educația În general. Scopul adepților eugeniei era, foarte simplu, acela de a „biologiza” Întregul sistem de educație. În cuvintele unui promotor al reformelor eugeniste, „Studiul biologiei și igienei ar trebui să fie un studiu fundamental și important În programul școlilor normale”81. Atingerea unui astfel

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
biologie se predau numai În liceu, iar materialul de studiu includea mai degrabă subiecte de botanică, zoologie și anatomie decât teme de igienă personală, sănătate publică și ereditate umană. Obiectivul eugeniștilor era, astfel, foarte ambițios, dar explicabil În logica dorinței adepților eugeniei de a familiariza studenții cu o paradigmă științifică ce reprezenta o școală de gândire a cărei autoritate era deja recunoscută În Germania, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și numeroase alte țări. Conținutul manualelor elaborate de eugeniști, precum și maniera În care aceștia

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
cărei autoritate era deja recunoscută În Germania, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și numeroase alte țări. Conținutul manualelor elaborate de eugeniști, precum și maniera În care aceștia propuneau să fie predate dezvăluie Însă o privilegiere clară a teoriilor eugeniste, În detrimentul oricăror alte perspective. Adepții eugeniei susțineau necesitatea de a introduce noțiuni de biologie În școli, Însă ceea ce Încercau de fapt era să prezinte superioritatea unei singure viziuni particulare a biologiei: determinismul ereditar. Un exemplu ilustrativ În acest sens este un manual de igienă pentru

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Socială din Cluj, condus de Moldovan, au introdus cursuri de specializare În medicină preventivă și programe experimentale care Încurajau dezvoltarea cercetării și a practicii medicale la sate. În 1929, numirea lui Moldovan ca Secretar General al Ministerului Sănătății a oferit adepților eugeniei oportunitatea de a pune În aplicare reforma educației medicale, În cadrul unui proiect de reformare a sănătății publice În ansamblu, scris și promovat cu succes de Moldovan Însuși. Legea Moldovan (1930) definește și instituie categoria de „medic igienist” (igienist) printre

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a transforma structurile educaționale. În schimb, a Înlocuit această viziune cu o „soluția” mai simplă și mai rapidă a excluderii studenților evrei „disgenici”. În această viziune extremistă, românii erau considerați, fără Îndoială, superiori datorită caracteristicilor lor biologice. Moldovan și alți adepți ai eugeniei nu erau de acord cu acest punct de vedere. Într-o notă sumară, dar semnificativă care a apărut În subsolul unui articol profund antisemit semnat de Iordache Făcăoaru În Buletin Eugenic și Biopolitic, În 1943, conducerea editorială a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
legislative și instituționale inițiate de eugeniști au avut consecințe neașteptate și neintenționate după 1944, când regimul comunist a preluat cu forța aceste instituții, ale căror funcții au fost apoi extinse și, treptat, modificate. În rândurile care urmează voi discuta demersurile adepților eugeniei de reformare a sistemului de sănătate Între 1918 și 1948 și voi evidenția legătura lor strânsă cu programele de reformă sanitară ale PNȚ. Relațiile dintre regimul Antonescu și mișcarea eugenistă sunt mult mai puțin clare. Regimul din timpul războiului

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
puțin clare. Regimul din timpul războiului a renunțat la programele preventive, concepute să asiste populația „eugenic integră”. În același timp Însă, politicile acestui regim față de evrei și minoritățile etnice În general sugerează existența unor legături cu pozițiile agresiv-restrictive ale unor adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru, Herseni și chiar Sabin Manuilă. Membrii mișcării eugeniste nu au criticat niciodată politicile rasiste ale regimului din timpul războiului, din motive evidente: fusese instaurată cenzura și este probabil ca eugeniștii să Îl fi susținut pe

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
regimului din timpul războiului, din motive evidente: fusese instaurată cenzura și este probabil ca eugeniștii să Îl fi susținut pe Antonescu din loialitatea creată de situația războiului, dar și din teama de Înfrângere În fața Uniunii Sovietice. Cu toate acestea, unii adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru și Herseni, au fost susținători convinși ai regimului din timpul războiului și În special ai orientării sale fasciste. Chiar Înainte de Încheierea conflictului militar Însă, unii autori eugeniști, printre care Moldovan, au criticat guvernul din timpul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
le-au creat În cadrul Astrei. Această formulă de finanțare nu era Însă stabilă, pentru că situația financiară a organizației era ea Însăși nesigură la mijlocul anilor ’20. Cea mai importantă contribuție a Astrei la promovarea obiectivelor sanitare propuse de Moldovan și alți adepți ai eugeniei a constat În publicarea unei serii de broșuri ieftine și articole În Calendarul, unde erau descrise Într-o manieră simplificată cauzele diferitelor boli, printre care tuberculoza, și cele mai eficiente metode de prevenire a apariției și răspândirii lor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Ygrec” revenea la propunerea sa inițială de introducere a certificatelor prenupțiale și la discutarea legalizării avortului, „din punctul de vedere al igienei raselor”42. Problema consilierii prenupțiale a rămas pe agenda publică până În anii ’30, mai ales datorită eforturilor unor adepți ai eugeniei, ce au publicat numeroase articole În care susțineau „nevoia imperativă” de a adopta o legislație care să limiteze capacitatea indivizilor de a decide asupra propriilor parteneri maritali 43. Deși În trecut căsătoria fusese doar minimal supusă controlului public

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În cadrul populației urbane din Transilvania. Înainte de 1918, orașele din această regiune fuseseră locuite În majoritate de maghiari și germani. Eugeniștii considerau că populația de etnie română trebuie să recupereze dezavantajul numeric, pentru a putea să asigure viitorul comunității etnice. Astfel, adepții ideilor eugeniste au folosit o retorică negativă a crizei, pentru a descuraja românii să ia În căsătorie neromâni, În special soți sau soții de etnie maghiară 45. În argumentele care explicitau efectele disgenice ale unor căsătorii de acest fel, eugeniștii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
să trezească simpatie față de problemele femeilor victime ale lipsei asistenței medicale, și nu doar față de națiune ca Întreg. Doctorul „Ygrec” nu era singurul participant la disputa aprinsă privind interzicerea avortului care era preocupat de respectarea drepturilor femeilor. Chiar unii dintre adepții cei mai convinși ai eugeniei Îi Împărtășeau opiniile. Sabin Manuilă, de exemplu, a publicat În 1936 un articol de fond În care sublinia necesitatea de a negocia un modus vivendi Între dorința statului de a reversa tendința de scădere a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Întregul proces Într-o manieră responsabilă față de sănătatea pacientelor și, mai important, față de viitorul națiunii. Manuilă ignora complet problema unor eventuale abuzuri ale autorității Încredințate medicilor În reglementarea avortului, comise de unii practicieni cu scopul obținerii unor avantaje materiale. Alți adepți ai eugeniei au atacat fără echivoc avortul, pe care Îl considerau o forță periculoasă, distructivă pentru societate, pentru că Încuraja lipsa de responsabilitate față de prioritățile de sănătate comune și dădea prioritate interesului egoist al individului față de cele ale națiunii 55. Ioan

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
potențiale probleme ale copiilor, Înainte de a decide să Își mărească familia. O măsură mult mai radicală pe care o propunea Manliu era cea a sterilizării acelor femei ale căror patologii ereditare erau considerate periculoase pentru sănătatea națiunii 56. Numeroși alți adepți ai eugeniei au Încercat să decidă Între alternativa de a le permite medicilor să folosească măsuri coercitive, În principal sterilizarea, și cea În care medicii puteau apela doar la măsuri corective precum avortul (nu forțat, ci doar ca opțiune legală

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
cuplurilor În care unul din părinți suferea de o afecțiune psihică gravă sau a cazurilor În care era sigur că viitorul copil va suferi de o deficiență mintală 58. Legea nu definea foarte clar Înțelesul sintagmei afecțiune psihică gravă. Mulți adepți ai eugeniei și alți promotori de reforme, În special juriști, Își exprimau chiar și În aceste condiții Îngrijorarea cu privire la modalitățile În care legislația nou-adoptată le permitea În continuare femeilor să aibă un nivel de control ridicat asupra propriilor corpuri. Astfel

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
preciza Însă că, dacă rata nașterilor era segregată după mediu, urban și rural, atunci se putea observa că mediul rural susținea Întreaga creștere, cu o pondere de 93,8% din „surplusul natural”60. Statistici de acest fel Îi Îngrijorau pe adepții eugeniei, care vedeau În ratele diferențiale ale fertilității dovada existenței fenomenului de „sinucidere a rasei” printre elitele sociale 61. Din acest motiv, mișcarea eugenistă din România Împărtășea opinia mișcărilor similare din țările Europei Occidentale și din Statele Unite, ce interpretau scăderea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
perverșii, prizonierii instituțiilor de corecție, dependenții de droguri, prostituatele și vagabonzii de meserie”65. Admirația lui Făcăoaru pentru politicile eugenice din domeniul sănătății publice elaborate de al Treilea Reich i-a adus mai târziu recunoașterea din partea Gărzii de Fier. Alți adepți ai ideilor eugeniste Își căutau punctele de referință În locații geografice mai vaste, comparând legislația aproape integral eugenică din Germania cu măsuri similare din Statele Unite, Franța, Italia, Belgia, Ungaria, Austria, Iugoslavia, Grecia și Uniunea Sovietică. Chiar dacă Germania părea să se

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
românesc ca un element etnic și moral, a caruia determinare se face numai prin discriminarea, pe criteriile legale - de spirit si origină - a noțiunei de „evreu.” 79. Nu poate fi demonstrată existența unor legături directe Între cercetările și lucrările celor mai mulți adepți români ai eugeniei (În afară de Făcăoaru, Ioan Vasilescu-Buciumi și Herseni) și cadrul conceptual ce Întemeia această legislație, pentru care antisemitismul era, În mod clar, un element central pentru definirea românității. Sursa de inspirație a legislației se găsea mai degrabă În Legile

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ce Însoțea ceea ce legionarii prezentaseră ca fiind o viziune complet nouă despre sănătatea publică reitera, de fapt, multe dintre argumentele și măsurile specifice pe care eugeniștii le promovau de mai bine de un deceniu. Cu toate acestea, Moldovan și alți adepți ai eugeniei bine cunoscuți În epocă (Banu, Marinescu, Iuliu Hațiegan) erau cu obstinație absenți din discuțiile despre reforma sanitară. În loc de o colaborare cu specialiștii din România, purtătorii de cuvânt ai mișcării legionare invocau direct „sursa”, adică programele similare aplicate de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
al Treilea Reich, Începând cu 193383. Doi susținători proeminenți ai eugeniei, din cercul lui Moldovan, Făcăoaru și Voina, au exprimat o legătură directă Între politicile de sănătate publică promovate de mișcarea eugenistă din România și obiectivele guvernului legionar. Majoritatea celorlalți adepți ai eugeniei Însă, printre care și bine cunoscuții Moldovan, Banu și Hațiegan, nu se identificau cu obiectivele noului regim. Regimul Antonescu (1940-1944) a adoptat o serie de legi care au modificat foarte multe aspecte ale modului În care eugeniștii concepuseră

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de eugeniști condus de Moldovan s-a retras din nou În sfera preocupărilor sale regionale transilvănene, prin activitățile desfășurate În cadrul Institutului de Igienă Socială și al Astrei, ambele localizate la Sibiu pe perioada războiului. În același timp, Banu și alți adepți ai eugeniei din București și-au continuat eforturile limitate În cadrul Institutului de Igienă Socială și al Centrului de Sănătate din București. În sfârșit, În 1943 a fost adoptată o nouă Lege a sănătății publice, prin care se reimplementau o serie

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
deschisă. Mai pot fi adăugate Însă câteva alte observații referitoare la legătura dintre Holocaust și mișcarea eugenistă. Chiar dacă printre medicii militari din Transnistria nominalizați În studiul lui Ioanid sau În cel al lui Ancel nu se regăsește numele nici unuia dintre adepții eugeniei, este justificat să presupunem că Sabin Manuilă, Făcăoaru sau Moldovan știau de existența epidemiei 100. Făcăoaru lucra În acea perioadă la un studiu antropometric În Transnistria și mai târziu i-a raportat rezultatele cercetării direct lui Manuilă. Ambii au

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]