2,175 matches
-
de populație; (c) despre prezența în aditivii sau aromele specificate a unor materii care nu sunt prezente în aditivi sau arome echivalente existente și care suscită o rezervă de ordin etic; (d) în conformitate cu art. 4 alin.(2), despre prezența unui aditiv sau unei arome care constă în sau care conține un organism genetic modificat după tehnicile de modificare genetică a căror listă ne-exhaustivă figurează în anexa I A, partea 1, la Directiva 90/220/CEE. Articolul 3 Aditivii sau aromele
jrc4632as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89798_a_90585]
-
stare inițială formula 17 la o stare finală formula 24 este independent de stările intermediare (curba formula 25) și există o funcție formula 26 astfel încât formula 27 Funcția este o "funcție de stare" a sistemului care se numește "energie internă". Ea este definită până la o constantă aditivă, care poate fi fixată alegând ca origine o stare de referință pornind de la care orice stare a sistemului să poată fi obținută printr-o transformare adiabatică. Într-o transformare "diatermică" (neadiabatică) lucrul mecanic depinde, în general, de stările intermediare, iar
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
Clausius (18) devine unde integrala în spațiul variabilelor de stare se calculează de-a lungul unei curbe închise formula 12 care conține numai stări de echilibru. Rezultă atunci din teorema de integrabilitate că există o funcție de stare, definită până la o constantă aditivă, numită "entropie" și notată tradițional cu formula 82 a cărei diferențială totală este iar integrala acesteia de la o stare inițială formula 17 la o stare finală formula 24 este independentă de drumul urmat formula 12 și reprezintă variația funcției între starea inițială și starea
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
absolut (valoare pe care nu o poate atinge), entropia va tinde către o valoare finită sau către formula 138 Dacă tinde către o valoare finită, aceasta este independentă de celelalte variabile de stare și, întrucât entropia este definită până la o constantă aditivă, ea poate fi aleasă zero prin convenție. Afirmația că acesta este cazul, pentru orice sistem, constituie "principiul al treilea al termodinamicii": Rezultă de aici comportarea câtorva mărimi termodinamice atunci când temperatura tinde către zero absolut:
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
un definit pe corpul în al grupului vectorilor. Atunci, înmulțirea cu un scalar "a"v este definită ca . Există o serie de consecințe directe ale axiomelor spațiilor vectoriale. Unele dintre ele rezultă din aplicarea teoriei elementare a grupurilor la grupului aditiv al vectorilor: de exemplu, vectorul nul din și elementul invers al oricărui vector sunt unice. Alte proprietăți rezultă din legea distributivității, de exemplu "a"v este egal cu 0 dacă și numai dacă "a" este egal cu 0 sau v
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
acestea, spațiile vectoriale "în sine" nu oferă un cadru de abordare a chestiunii—cruciale pentru analiză—dacă un șir de funcții converge către o altă funcție. De asemenea, algebră liniară nu este adaptată pentru a trata șiruri infinite, deoarece operația aditivă permite adunarea numai a unui număr finit de termeni. Prin urmare, nevoile impun considerarea unor structuri suplimentare. Unui spațiu vectorial i se poate da o relație de ordine parțială ≤, în care unii vectori pot fi comparați. De exemplu, spațiul "n
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
amide (). Sunt mulți solvenți organici importanți care conțin oxigen, printre care: acetona, metanolul, etanolul, izopropanolul, furanul, THF-ul, eterul dietilic, dioxanul, acetatul de etil, DMF-ul, DMSO-ul, acidul acetic și acidul formic. Acetona () și fenolul () sunt utilizați ca materiale aditive la sinteza diferitelor substanțe. Alți compuși organici importanți care conțin oxigen sunt: glicerol, formaldehidă, glutaraldehidă, acid citric, anhidridă acetică, și acetamidă. Epoxizii sunt eteri în care atomul de oxigen face parte dintr-un nucleu de trei atomi. Oxigenul reacționează spontan
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
a dezvoltat vechea civilizație și cultură elenă (peninsula balcanică, coasta apuseană a Asiei Mici, insulele Mării Egee și mai târziu coloniile din sudul Italiei și Siciliei) au apărut și au coexistat mai multe sisteme de numerație, toate fiind de tipul "zecimal aditiv nepozițional". Până la introducerea numerației arabe (sec XV d.Hr.), vechii greci nu au avut "simboluri" dedicate "special" cifrelor, așa cum au avut alte civilizații. Ei au folosit în locul acestora (în două moduri diferite) "literele alfabetului", fiind creditați pentru două invenții în
Numerația greacă () [Corola-website/Science/297443_a_298772]
-
grecilor. În mod curios, în multe documente se regăsesc simboluri pe care mulți le consideră a fi "simbolul vidului" : zero. Încă de la sfârșitul perioadei arhaice (700 î.Hr. - 550 î.Hr.), vechii greci utilizau alături de "sistemul de numerație alfabetic", un sistem zecimal aditiv nepozițional de concepție proprie, având aceleași caracteristici cu sistemul de numerație hieroglific cretan : exista câte un semn special pentru unitate și pentru primele patru puteri ale bazei de numerație (10). Vechii greci foloseau o serie de simboluri numerice (cunoscute azi
Numerația greacă () [Corola-website/Science/297443_a_298772]
-
95 î.Hr. când a fost înlocuit de către "sistemul alfabetic". Caracterele acrofonice ("atice" și "non-atice") constituie subiectul unei recente propuneri de unicod făcute de a T.G.L. ("Thesaurus Linguae Graecae"). Sistemul acrofonic atic, apărut în vechea Atenă, era un "sistem zecimal hibrid" ("aditiv" și parțial "multiplicativ"). El folosea numai 6 simboluri care par a fi "cinci litere din alfabetul grec" alese după "inițiala" numelui grecesc al cifrei respective (excepție face cifra 1 care este reprezentată printr-o simplă linie verticală „│</font color>”, la
Numerația greacă () [Corola-website/Science/297443_a_298772]
-
Este interesant de notat că acest sistem este strict zecimal cu excepția cifrei Γ</font color> (5), care provine probabil dintr-un alt sistem grec de numerația, mai vechi, în baza cinci. Pentru reprezentarea numerelor, cifrele atice sunt combinate după "principiul aditiv" și parțial după cel "multiplicativ". Nici un simbol nu se repetă mai mult de patru ori. Sunt două căi de a combina cele șase simboluri pentru a reprezenta numerele. Primul este că una din cifrele Δ</font color>, H</font color
Numerația greacă () [Corola-website/Science/297443_a_298772]
-
Crimeea de azi), în Teba, în Karistos (insula Evia), în Epidaurus, Argos și Nemeea (estul peninsulei Peleponez), în Orchomenus, Tesphia, Argive, ș.a. În sec. VI î.Hr., în orașul-cetate Miletus din provincia antică Ionia, se dezvoltă un sistem de numerație zecimal aditiv nepozițional bazat pe 27 de semne: cele 24 de caractere ale alfabetului Ionian plus încă trei caractere arhaice provenite fie dintr-un alfabetul grec anterior, fie împrumutate dintr-un alfabet al altui popor: "digamma", "koppa" și "sampi". În mod uzual
Numerația greacă () [Corola-website/Science/297443_a_298772]
-
digamma"), 90 ( "goppa") și 900 ("sampi"). Pentru a se putea cunoaște valoarea reprezentată de un număr, sistemul "alfabetic" folosea (suplimentar față de cele 27 de caractere) și alte semne complementare ("simboluri, indici inferiori sau superiori, etc."). Sistemul "alfabetic" operează conform "principiului aditiv", valorile numerice ale fiecărei litere dintr-un număr sunt adunată împreună pentru a forma un total (de ex. 241 se scrie σμα</font color> (200 + 40 + 1) iar 109 se scrie ρθ</font color> (100 + 9). Cifrele erau scrise de
Numerația greacă () [Corola-website/Science/297443_a_298772]
-
componentele lui formula 40: Aceste formula 25 ecuații pot fi inversate pentru a găsi coordonatele generalizate originale formula 24 ca funcții de constantele formula 48 și formula 49, astfel putând rezolva problema originală. Ecuația Hamilton-Jacobi este foarte folositoare când poate fi rezolvată via variabilelor separabile aditive, care identifică direct constantele de mișcare. De exemplu, timpul t poate fi separat dacă Hamiltonianul nu depinde explicit de timp. Î acest caz, derivata funcție de timp formula 50 trebuie să fie o constantă, notată cu formula 51, dând soluția: în care, funcția
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
Separabilitatea funcției formula 3 depinde de Hamiltonian și de modul în care sunt alese coordonatele generalizate. Pentru coordonate ortogonale și Hamiltonian care nu depinde de timp și este pătratic pentru impulsurile generalizate, formula 3 este complet separabilă dacă energia potențială este separabilă aditiv pentru fiecare coordonată, caz în care, termenul energiei potențiale pentru fiecare coordonată este multiplicat corespunzător printr-un factor dependent de coordonate în termenul impulsului Hamiltonianului (condiția Staeckel). Pentru a ilustra acest lucru, în secțiunea următoare sunt date câteva exemple în
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
antihipertensiv; Digoxină - crește concentrația plasmatică a acesteia și riscul efectelor toxice; Ciclosporină, sărurile de aur, medicamente nefrotoxice - crește concentrația plasmatică a acestora și a efectelor nefrotoxice; Zidovudina - risc crescut de toxicitate hematologică; Medicamente care provoacă reacții de fotosensibilizare - apar efecte aditive de fotosensibilizare. Tulburări gastro-intestinale: greață, vărsături, diaree, epigastralgii, rareori ulcerații gastro-intestinale, sângerari digestive, tulburări gustative. Tulburări ale sistemului imunitar: erupții cutanate, prurit, eritem multiform, dermatită exfoliativă, sindrom Stevens - Johnson, necroliză toxică epidermică (rareori), astm, edem Quinque, șoc anafilactic (rareori). Tulburări
Ketorolac () [Corola-website/Science/319080_a_320409]
-
compania lansând peste 30 de produse noi, marea majoritate cu beneficii unice pe piața de profil, fiind adaptate la condițiile climatice din România. O categorie de produse prin care Fabryo Corporation se diferențiază este gama savana cu Teflon Surface Protector, aditiv introdus inițial în compoziția vopselelor superlavabile și, ca urmare a succesului înregistrat, ulterior în cea a lacurilor și emailurilor. Fabryo Corporation are propriul sistem de colorare SCS (savana color safari) cu un paletar propriu de peste 1.000 de nuanțe de
Fabryo Corporation () [Corola-website/Science/315617_a_316946]
-
2013 Marcel Barbut a luat decizia de a cumpăra un mic producător de mortare uscate sau polistiren în apropiere de Viena. AdePlast preia operațiunile Schomburg în august 2013 .Prin această mutare pe tablă de șah intra pe piată materialelor speciale :aditivi betoane,hidroizolații și epoxidice.Este un răspuns la mutarea Sika care a preluat de la Deutek fabrică de adezivi din Căpuș,județul Cluj.Poate concura cu Ceresit.Mapei și alți producători de materiale speciale. Pe următorii 5 ani AdePlast deține licența
AdePlast SA () [Corola-website/Science/315638_a_316967]
-
asociată perechii .formula 44 Comutativitatea unei operații algebrice definită pe o mulțime finită se poate testa imediat examinând tabla sa Cayley: comutativitate ce înseamnă formula 50,pentru orice i,j.Adică tabla sa Cayley este simetrică față de diagonala principală. 1° În notația aditivă (+) elementul neutru se notează cu 0 și se numește element nul, iar simetricul unui element x se notează cu -x și se numește opusul lui x. De exemplu, adunarea pe mulțimea formula 51 este asociativă, comutativă și are elementul neutru 0
Lege de compoziție () [Corola-website/Science/320173_a_321502]
-
a descoperit că acesta putea roti planul luminii polarizate. Louis Pasteur a continuat cercetările asupra chiralității acidului tartric, cercetând în 1847 forma cristalelor tartratului de sodiu și amoniu. Pasteur a produs primul acid levotartric pur. Acidul tartric este folosit precum aditiv alimentar (E334), antioxidant, regulator de pH și sechestrant. În gravimetrie este folosită o soluție de acid tartric pentru a precipita ionii de calciu, potasiu, magneziu, stronțiu, scandiu și tantal. Cei doi enantiomeri ai acidului tartric (L-(+) și D-(-)), pot de
Acid tartric () [Corola-website/Science/320675_a_322004]
-
Glutamatul monosodic (MSG) este o sare sodică din acidul glutamic, un aminoacid non-esențial apărut natural. Este folosit ca aditiv alimentar și este de obicei vândut ca potențiator de gust. Acesta are codul HS 29224220 și codul E621. în comerț se mai folosește sub denumirea de Ajinomoto, Vetsin, Accent și Tasting Powder. El provine din fermentație bacteriană. MSG este obținut
Glutamat monosodic () [Corola-website/Science/321661_a_322990]
-
posibilități în spatele simptomelor pe care acești subiecți le avuseră incluzând: alcool de la gătitul cu vin, conținutul de sodiu sau condimentarea cu MSG. În ciuda acestor sugestii, atenția s-a îndreptat spre MSG și simptomele care apăreau au fost asociate cu acest aditiv alimentar. Un raport provenit de la Federația Societății Americane pentru Biologie Experimentala (FASEB) alcătuit in 1995 spre folosul Administrației Americane a Alimentelor si Medicamentelor (FDA) a concluzionat că MSG poate fi consumat în siguranță la cantități obișnuite.
Glutamat monosodic () [Corola-website/Science/321661_a_322990]
-
3/4. Nu există o corespondența directă între numărul de jos și cât de rapid este ritmul. Un metru 2/4 indică un ritm mai rapid decât 3/8, pentru că are un timp accentuat la fiecare 1/4. Un metru aditiv apare atunci când numărul de bătăi pe măsură este relativ mare dar nu se împarte la 3 (de exemplu 8). În acest caz, metrul este separat în metri 2/8 și 3/8, de exemplu un metru 8/8 devine (3
Metru (muzică) () [Corola-website/Science/315427_a_316756]
-
a ritmului a fost strâns legată de cea a duratei notelor în notația masurată. Din motive practice, ritmul este cel mai clar în muzica de dans. Exemplele sunt pentru dansuri din suita barocului. Există două feluri de ritm: ``diviziv” și ``aditiv”. În ritmul diviziv, cel adoptat în final în vest, elementul fundamental este măsura. Aceasta se datorează faptului că, în polifonie, este neceasară sincronizarea în timp a diferitelor voci sau instrumente, sincronizare care are loc la fiecare măsură (în monodie măsura
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
dificil de tăiat exact în 5 sau în 7 părți egale. În același fel o durată este relativ simplu de împărțit egal în 2 și 3 sau în multipli de 2 și 3. Ritmul diviziv este notat cu metru. Ritmul aditiv se obține prin adăugarea de combinații diferite de timpi accentuați și neaccentuați. Un exemplu de ritm aditiv este 323, unde 2= și 3= . Ritmul aditiv arată ca un mosaic, frecvent întâlnit în spațiul ortodox și islamic, și excelent pentru variațiile
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]