55,287 matches
-
din învățați limba franceză fără profesor - nu e de colea...". La tema A fi sau a nu fi loial se potrivește o observație a lui Cristian Ghinea: "NASA a dezmințit categoric că ar fi făcut experimente sexuale în spațiu, așa cum afirmase un ziarist francez într-o carte numită Ultima misiune (...). Putem dormi liniștiți de acum știind că acolo, sus, nimeni nu se iubește". Din recentul număr Tradiții în tranziție o fină expertiză a psihologiei românului făcută de Tita Chiper: "La emisiunea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
secol. Maria Foarță încearcă să recupereze sensul de bază al acestei sintagme clișeizate. Surprinde tocmai seriozitatea cu care este tratată "muzica poeziei". Autoarea alcătuiește un scurt istoric al locurilor comune generate de-a lungul timpului de însoțirea celor două muze, afirmînd în același timp necesitatea unei lecturi speciale a poeziei bazate tocmai pe interacțiunea dintre cele două arte. Stadiul afirmațiilor fără acoperire (exemplu: "muzicalitatea poeziei") trebuie depășit - orice calificativ de acest tip nu are nici o relevanță fără demonstrația adecvată. Pentru Maria
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
de fire, Stolojan îl atacă pe actualul președinte, părînd a lansa un mesaj împăciuitor în direcția d-lor Iliescu și Meleșcanu. Dar, pe de altă parte, dl Stolojan vorbește de lupta împotriva corupției. Aici se întîlnește cu actualul președinte care afirmă că va continua această luptă pînă la încheierea mandatului său. Mesajele lansate de dl Stolojan imediat ce și-a lansat candidatura nu-mi fac impresia că ar aparține unui tehnocrat care n-are habar de ceea ce se întîmplă în viața politică
Drumul spre Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16869_a_18194]
-
accente ridicole: "Niciodată[...] "bătrânii" nu s-au simțit mai amenințați, fiindcă tinerii intră în jocul simbolic al luptei cu niște arme pe care generația vârstnică nu le cunoaște. Și sunt și mulți - deschiderea are avantajele sale -, cohorte lacome să se afirme. Status quo-ul pare imposibil de păstrat. Sunt și tinereți răzbunate, întîrziate. Optzeciștii, obișnuiți cu gherila urbană și cu spiritul de corp, își refac în fel și chip ideile și idealurile pe care nu le-au putut împlini la vreme, din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
cărții pune probleme: "refacerea, din fărâmele textului, a unui profil al autorului" - critică literară sau psihologie ? Primul capitol transgresează grațios ambele domenii, abandonând cititorul în derivă; confuzia ia proporții abia odată cu al doilea capitol care subminează premisele celui dintâi: se afirmă că "în scrisori e bufonul Gary, în Jurnal e autenticul Sîrbu", că există diferite imagini ale scriptorului și totuși elemente din ambele se coroborează pentru a încropi concluzia autoarei. E ca și cum pentru a alcătui un anume portret, ea ar prelua
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
ar ridica la cca. 100 de milioane) - naziștii după criterii de rasă, comuniștii după acelea de clasă. Vassili Grossman, citat mai înainte, coautor împreună cu Ilya Ehrenburg al Cărții Negre asupra crimelor naziste în URSS, nu ezită să facă analogii: "Naziștii afirmau despre evrei că nu sînt ființe umane. Lenin și Stalin au spus și ei aceleași lucruri: chiaburii nu sînt ființe umane". Sînt cunoscute astăzi directivele personale ale lui Lenin împotriva acestor "bogătani" și "lipitori ale satului": "trebuie spînzurați, și spînzurați
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
un erou (Călin Adam) mereu abulic, sfîșiat de tristeți nevindecabile, obosit de viață și halucinat pînă la demență efectivă. Cred că G. Călinescu, firește în Istoria literaturii... din 1941, nu a surprins cum se cuvine formula sufletească a personajului, cînd afirmă: "O anume incoerență voită și o acceptare nepăsătoare a absurdului, în scopul de a da impresia unei înregistrări autentice a vieții interioare învăluie paginile cărții într-o aparență de ermetism. Noul tînăr suferă de un rău al veacului ce nu
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
paginile cărții într-o aparență de ermetism. Noul tînăr suferă de un rău al veacului ce nu mai provine din blazare ci, dimpotrivă, dintr-o prea mare vitalitate care dă naștere la neliniști, la întrebări asupra modalității de a se afirma". Socotesc că mai bine a apreciat romanul lui Fîntîneru, criticul Ov.S. Crohmălniceanu în exegeza sa despre literatura interbelică. Aici se spune că "mai degrabă avem de a face, în cazul de față, cu simptomele unei dezorganizări clinice, care nu va
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
trăsăturile, variabile de la caz la caz, ale psihologiei acestuia și nu ale textului, mîntuit de harul estetic, care, producînd un analogon al cosmosului, reverberează puterea Creatorului suprem. Credința, consideră pe bună dreptate Dan Stanca, nu e un lucru comod: "A afirma credința într-un mod direct și simplificator coincide pînă la urmă cu anularea credinței". Pentru a evita o asemenea primejdie, soluția optimă o constituie tranziția de la credința în Dumnezeu la credința în misterul lui Dumnezeu. Deși aparent deosebirea e doar
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
operații de chirurgie istorică. La celălalt capăt se găsesc practicile sectar-magice, care produc iluzia unei relații rapide, "practice" cu transcendentul, a unei mîntuiri pe bandă rulantă: În fond, divinitatea nu are nevoie de credința noastră ca adeziune. Este derizoriu să afirmi "cred în Dumnezeu", ca și cum ai jura fidelitate partidului. Credința în Dumnezeu fiind credință în misterul lui Dumnezeu, presupune cunoaștere, așa cum cunoașterea în accepția ei cea mai înaltă înseamnă tăcere și contemplație prin apa tăcerii. În felul acesta se succed lumini
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
Alții: nu poți fi creștin nerenunțînd la viață. Sau viață fără Hristos, sau creștinism fără viață. Nu putem accepta nici prima, nici a doua variantă. Noi vrem ca viața să fie în Hristos și Hristos în viață". Parafrazîndu-l, am putea afirma: noi vrem ca arta să fie în Hristos și Hristos în artă. Fără a avea în vedere o artă tezistă, ci una bucurîndu-se de libertatea deplină a spiritului creator, oglindă a libertății absolute, pe care, după cum ne învață teologii, o
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
nu este o "istorie", o poveste despre circ sau despre România, ci o poveste despre oameni în primul rînd. R.B.: Ideea că toți suntem străini în această lume a fost tratată într-un eseu, de Julia Kristeva, dar dumneavoastră ați afirmat aici în fața publicului că preferați ignoranța fiindcă ea deschide larg porțile talentului. Despre aceasta, mai tîrziu. ...Spuneați că ați trăit și în Spania o vreme. Experiența aceasta și-a lăsat amprente asupra dumneavoastră? A.V.: Am stat în Spania niște
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
dumneavoastră contact cu literatura? Ați mărturisit la talk-show-ul "Bulevard Bio" că atunci cînd stați de vorbă cu prietenii de aici, ei spun că nu comunicați, ci pur și simplu "povestiți". Credeți că acest har de a povesti despre care ați afirmat că și mama dumneavoastră îl are, v-a fost de ajutor? A.V.: Cred că el mă ajută. Și tata era așa, îi plăcea să zică lucruri care nu erau adevărate (rîde). Povești, istorii... Mama este și ea așa. Ei
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
cunosc, dar cred că și fantezia unei persoane este autobiografică. Pot să văd lucrurile cu inima, cu ochii... și de aceea cred că ceea ce scriu este autobiografie... R.B.: Dar și cultură fiindcă vedeți - acuma v-am prins asupra faptului. Ați afirmat aici, în public, că vă plac suprarealiștii și dadaiștii, care de altfel s-au și întîlnit la cafeneaua "Voltaire" din Zürich, cînd și-au prezentat manifestul. A.V. (Rîde cu poftă): Da, îmi plac foarte mult! R.B.: Deși ați trăit
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
dar ea... (mimează gestul cuiva care trage de hățuri)... R.B.: Ea trage înapoi... A.V.: Da, ea trage înapoi. R.B.: Mama este o figură centrală a romanului în care însă apar și ființe metafizice: îngeri, Dumnezeu, o lume inefabilă. Ați afirmat într-un interviu publicat în presa germană că vă imaginați paradisul și sub forma plăcerii de a mînca. De altfel și în acest roman acordați alimentelor o importanță deosebită. A.V.: Mama mi-a făcut mereu de mîncare, mîncare românească
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
delimitări. Important e relevarea aici drept modele ale marelui nostru istoric (și ca modele formative) pe Leopold Ranke, Lamprecht (care i-a și fost profesor la propriu) dar și romanticul Michellet. Iar la Conferința rostită al Congresul istoricilor de la Londra, afirmă, după Ranke, că "istoria universală nu este un corpus masiv de incidente istorice, biografii, studii cronologice, de dezvoltări naționale". Multe ar mai putea fi notate pe marginea comunicărilor lui Iorga incluse în această monumentală carte. Dar spațiul e mereu limitat
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
veșniciei trebuie privite în contextul ideologic de după 1918. Ele sînt o reacție la occidentalizarea previzibilă de după Marea Unire, tot așa cum repetatele proclamări ale unui pretins minorat fatal al culturii noastre au survenit de obicei tocmai cînd era pe cale să se afirme ideea, opusă, a majoratului. Mi se pare neîndoielnic, așadar, că explicația pentru perpetuarea minoratului nu trebuie căutată în elemente originare, constitutive, ținînd de natura civilizației și culturii românești. Nu e vorba de un dat. Nu împărtășesc părerea tînărului Cioran că
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
care știu că și-o depun degeaba. Dl Constantinescu s-a retras, a declarat domnia sa, pentru a se putea lupta în continuare cu hoția, corupția și minciuna. Dar se pare și din pricina faptului că potrivit unui sondaj nedivulgat presei, după cum afirmă surse de la Cotroceni, există alegători care, chiar dacă știu că s-a furat în timpul d-lui Iliescu, nu vor să-l voteze pe Constantinescu. Ieșirea din arenă a actualului președinte ar trebui, printre altele, să-i determine pe cei care nu
Combinații fără Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16920_a_18245]
-
nici compozitor, nici instrumentist virtuos, ci un improvizator care "potrivea" melodii textelor știute. Dar educația sa muzicală, știe dl. Const. Călin, se limita la ceea ce deprinsese la școală, pe vremea corurilor patriotice și din cîntecele de mai subliniată popularitate. "Melosensibil, afirmă autorul nostru, el nu e totuși un meloman, un abonat, un "stîlp" al sălilor de concert". Nepreocupat de politica militantă ci doar ca martor, în timpul primului război mondial a rămas în Bucureștiul ocupat, fără a-și face probleme de conștiință
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
dorințe, idealuri. Or, toate acestea reprezintă repere ale individualității, forme de manifestare ale sinelui. Pentru a iubi trebuie să ai mai întîi de toate o bună înțelegere și asumare a propriei persoane. Iubind și punînd preț pe iubire, femeile își afirmă de fapt, dacă îl înțeleg eu bine pe autor, prerogativele identitare. Mi se pare extrem de interesantă această teorie relațională a identității, mai ales că am întîlnit-o și la alți gînditori contemporani. Mai greu îmi este să înțeleg de ce socotește Lipovetsky
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
caninul tigrului". Merită menționate cîteva dintre sclipirile năzdrăvane ale poetului: "îngerii blonzi cu puțele roz", "voi veni pe furiș/ ca o poluție", "fă-mă caca (pardon de expresie - n. mea) din fundulețul tău sfînt!" " Am încă viziunea damnatului prin neînțeles", afirmă poetul pe coperta II, intuind parcă destinul scrierilor sale... pentru că prețiozitățile stilistice și ermetismul ratat, cît și abundența obositoare a neologismelor, fac poezia lui Claudiu Soare să fie una greu digerabilă. Claudiu Soare, Evul relei credințe, Editura Vinea, București, 1999
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
iar nu a colegilor de breaslă): "Sub acest blestem sîntem nevoiți a recupera în scurt timp deceniile de ținere, cu obstinație și zîmbete ironice și suficiente ale mai vechilor generații, pe tușa tinerelor speranțe". În schimb are întrutotul dreptate cînd afirmă: "La această generație a existat un comandament etic accentuat care n-a permis compromisul sau pactul cu diavolul. Comandament etic din păcate cam lăsat în paragină după '89, cînd foarte mulți, orbiți de noile posibilităti, au abdicat relativ ușor de la
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
au fost înlocuiți cu alții, mult mai meșteri în astfel de lucrări. "Urmași le e bărbatul pe care primăvara/ Ni l-a adus să fie erou între eroi./ El, conducînd partidul, firesc conduce țara/ Căci noi prin Ceaușescu redevenirăm noi", afirmă avîntat Adrian Păunescu în zeci și sute de strofe, precum o uzină care produce pe stoc, versuri pe care doar activiștii dacă le mai citeau. Le ascultau adolescenții, de voie-de nevoie, la Cenaclul itinerant "Flacăra". Totul, pentru tovarășul Păunescu, în
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
cenușă în cap", conștient (dar pînă la ce punct consecvent măcar cu căința d-sale?) că a semnat "pactul cu diavolul roșu". Din trecutul neguros al prozatorului este desprins volumul său, din 1954, Despre viață și cărți, în care se afirmă între altele: "Puține contraste între trecut și zilele pe care le trăim sînt mai izbitoare decît contrastul între condiția scriitorului în societatea burgheză și condiția scriitorului în epoca aceasta de construcție a socialismului. Lumea în care trăiește scriitorul de azi
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
mediul autohton cultural bucureștean, la gustul publicului de concert, cu preferințe strict orientate spre muzica clasicoromantică a secolului trecut, la lipsurile educației muzicale etalate la nivelele cele mai înalte ale intelectualității noastre. Privind retroactiv, la cele zece ediții, se poate afirma că "Săptămâna Internațională a Muzicii Noi" este un bun de preț în contextul actual, un bun câștigat "cu sudoare, cu lacrimi, cu sânge", după exprimarea atât de sugestivă ce aparține președintelui Uniunii Compozitorilor, Domnului Adrian Iorgulescu. Concertele festivalului - nu am
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]