3,174 matches
-
DN15D). În comuna Dobrovăț se află pădurea Pietrosu, arie protejată de tip forestier în care sunt ocrotite specii de fag, carpen și tei argintiu. Spre marginea de sud a unor păduri dese, într-o poiana mare de pe valea pârâului Dobrovăț, afluent pe dreapta al râului Vasluieț (din bazinul hidrografic al râului Bârlad), s-au concentrat așezări omenești din cele mai vechi timpuri. Fosta poiana își mai păstrează încă înfățișarea ei de altădată, dar este larg deschisă către sud-est, unde se întinde
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Calina , Lacu etc). Pe unele din aceste platouri sunt mici depresiuni lacustre, în care apă ploilor abundente și a celei provenite din topirea zăpezilor staționează câteva zile, iar vegetația are caracter hidrofil. Spre valea pârâului Dobrovăț și a principalilor săi afluenți, dealurile-platou se continuă prin dealuri mai scunde , cu înfățișare de dealuri-coline , predominanțe mai ales spre marginea de sud-est a teritoriului comunei. În sectorul mijlociu a pârâului Dobrovăț , începând din aval de confluenta cu pârâul Însurățelul , până aproape de satul Dobrovăț , ca
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Buda, Bursuc-Deal, Bursuc-Vale, Dumbrava, Heci și Lespezi (reședința). Comună se află în marginea nord-vestică a județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile Șiretului, acolo unde acesta primește apele afluentului sau Șirețelul. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ208, care o leagă spre sud de , Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Hălăucești, Mircești și în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2), și spre nord în județul
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
Movileni este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Iepureni, Larga-Jijia, Movileni (reședința) și Potângeni. Comuna se află în partea centrală a județului, pe malul drept al Jijiei, acolo unde primește apele micului afluent Sbanț. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282, care o leagă spre sud de Horlești, Rediu și Iași, și spre nord-vest de Gropnița și de Șipote și mai departe în județul Botoșani de Răuseni, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești (unde se intersectează
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
Moșna este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în sud-estul județului, pe malurile râului Moșna (care se varsă în Prut) și ale afluentului său, Moșnișoara. Este deservită de șoseaua județeană DJ244F, care o leagă spre nord de Răducăneni (unde se intersectează cu DN28) și Grozești. Suprafața cultivabila este de aprox. 1000 hectare. 40% din teritoriul comunei este pădure, aici situându-se și dealul
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
Mare din județul Timiș, Banat, România. Se află în partea de sud-est a județului, în Câmpia Bârzavei. Ferendia se situează în sudul județului Timiș, în Câmpia Gătaiei, la limita dintre județele Timiș și Caraș-Severin. Este străbătut de pârâul Boculundia, un afluent al pârâului Clopodia. Cel mai apropiat centru urban este orășelul de câmpie Gătaia, situat la circa 16 km nord. Față de municipiul Timișoara, distanța pe șosea este de circa 70 km. Se învecinează la nord-vest cu Șemlacu Mare, la est cu
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
învecinează cu Obreja, spre vest cu satul Drinova - comuna Bîrna, la sud - vest cu satele Tincova - Jdioara - Criciova, la nord - vest cu satul Hauzești - comuna Fârdea, cu Gladna și Tomești - satul Luncani. Așezarea e străbătută de pârâul Padeș, ce primește afluenți micile cursuri de apă Cornet, în apropierea centrului localității, Izvodea, în chiar centrul acesteia, Haiduca , la circa 500 m în aval Nădrăgelul, tocmai la ieșirea înspre satul aparținător Crivina. De la ultima confluență se formează apa Nădragului, așa cum este cunoscut în
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
m), în locul numit 7 izvoare. Lungimea sa, socotită de la izvoare, este de circa 34 km, incluzând și partea de la confluența cu Cornetul până la Jdioara, Criciova, unde se varsă în Timiș sub denumirea de pârâul, sau apa Nădragului . Colectând și ceilalți afluenți mai mici - Izvodea, Haiduca, Nădrăgel și la ieșirea din Crivina, pârâul Jlatina, apa Nădragului nu seacă niciodată, deși în verile secetoase debitul său scade foarte mult. Întregul bazin de recepție a pârâului Nădrag cu afluenții săi ocupă 164 kmp, ceea ce
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
apa Nădragului . Colectând și ceilalți afluenți mai mici - Izvodea, Haiduca, Nădrăgel și la ieșirea din Crivina, pârâul Jlatina, apa Nădragului nu seacă niciodată, deși în verile secetoase debitul său scade foarte mult. Întregul bazin de recepție a pârâului Nădrag cu afluenții săi ocupă 164 kmp, ceea ce reprezintă o densitate a rețelei hidrografice între 0,7-0,8 km/km cursul principal având, așa cum am arătat, lungimea de 34 km. Direcția de scurgere este la început spre vest până la confluența Padeș - Cornet, apoi
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
cu anotimpurile, fiind mai mare primăvara și la începutul verii, influențat atât de ploi, cât și de topirea zăpezilor din munți. În timpul verii, până toamna târziu debitul este mai scăzut, însă apa nu seacă complet niciodată pe întregul traseu. Alți afluenți mai mici, își pierd debitul în cursul perioadelor de secetă. Uneori când sunt ploi puternice, torențiale de vară repezi și abundente, își depășește matca, provocând adevărate masacruri, mai cu seamă în aval de localitate. Aceste ieșiri din matcă sunt însă
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Bahlui este un râu din Moldova centrală, afluent al Jijiei. Izvorăște în județul Botoșani la o altitudine de 500 metri și curge spre sud în județul Iași prin municipiul Iași, vărsându-se în Jijia în apropiere de localitatea Chiperești. Are o lungime de 119 km și un bazin
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
Cartierele prin care trece Bahluiul sunt de la NV spre SE: Dacia, Alexandru cel Bun, Mircea cel Batrân, Podul de Piatră, Podul Roș, Tudor Vladimirescu, Grădinari, Dancu. De-a lungul parcursului său, în Bahlui se varsă mai multe râuri, principalii săi afluenți fiind Gurguiata, Durușca, Ciric, Bahluieț, Nicolina, Voinești și Valea Locei. Bahluiul se varsă în râul Jijia, în apropiere de localitatea Chiperești (județul Iași). În secolul al XlV-lea, în bazinul superior al Bahluiului apar primele formațiuni politice prestatale, în apropierea
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
și Moștiștea, iar spre nord de culmea Istriței și slabele denivelări din Câmpia Bărăganului. Rețeaua hidrografică a râului Ialomița se caracterizează prin regimuri de scurgere variate : permanent - caracteristic râurilor de munte ; semipermanent sau temporar - pentru râurile din zona de câmpie. Afluenții principali ai Ialomiței sunt: Ialomița este afluent de ordinul I (de stânga) al Dunării. Suprafața totală a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomița este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Lacul Strachina, Amara, Fundata, Iezer și Bentu. Bazinul hidrografic
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
Istriței și slabele denivelări din Câmpia Bărăganului. Rețeaua hidrografică a râului Ialomița se caracterizează prin regimuri de scurgere variate : permanent - caracteristic râurilor de munte ; semipermanent sau temporar - pentru râurile din zona de câmpie. Afluenții principali ai Ialomiței sunt: Ialomița este afluent de ordinul I (de stânga) al Dunării. Suprafața totală a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomița este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Lacul Strachina, Amara, Fundata, Iezer și Bentu. Bazinul hidrografic Ialomița cuprinde părți din județele: Dâmbovița, Prahova
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
înregistrat 47,2 ° C la data de 4 iulie 1994. Iarna anului 2005 a fost cea mai rece după o lungă perioadă de timp, chiar înregistrându-se ninsori pe litoral. Rețeaua hidrografică a regiunii e compusă din râul Segura și afluenții săi: În regiune se află cel mai mare lac natural din Spania și cel mai mare lac de apă sărată din Europa: Mar Menor. Este un lac sărat, situat în apropierea Mării Mediterane. Caracteristicile sale ecologice și naturale fac din
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
cu câteva pâlcuri de pădure răzlețe, majoritatea terenului fiind utilizat pentru agricultură sau pășunat. Satul are forma literei "U" cu baza la șoseaua DJ151 Luduș - Sărmașu și cu brațele înspre vest. Partea sudică a satului este situată pe valea unui afluent al râului Pârâului de Câmpie, fiind mai bogată în surse de apă. Partea nordică, sărăcăcioasa în resurse de apă, beneficiază de un sistem de instalații de apă curentă introdus înainte de 1989. Se învecinează cu orașul Sărmașu în nord 4 kilometri
Balda, Mureș () [Corola-website/Science/300108_a_301437]
-
satul situat în întregime în zonă montană, se află la cea mai mare distanță față de centrul de comună - 17 Km, are populația cea mai mică - doar 108 locuitori, este un sat tipic de munte „risipit” - pe valea Geoagiului și a afluenților săi - situat sub abruptul calcaros al Feții Pietrii care îl domină cu peste 500 m. La ora actuală cele 63 ha ale intravilanului nu corespund normelor cerute de OCOT Alba. Este cel mai tânăr sat al comunei, cooptat după 1954
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
ce leagă Apullum de Brucla (Aiud) și Napoca (Cluj). Satul Geomal, situat la 7 Km nord față de satul de centru este situat la „poalele” Măgurii Geomalului într-un bazinet ce constituie teritoriul din care își colectează apele micul pârâu Geomal - afluent al Gârbovei. Forțată de condițiile naturale vatra satului are o formă „îngrămădită și o textură neregulată”. În acest sat clasat în categoria celor mici după populația de 473 de locuitori ce-i aparțin, a văzut lumina zilei în 1887 marele
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Horea (până în 1968 "Arada") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Albă, Transilvania, România. Localitatea Horea este situată în partea de nord-vest a județului Albă, pe Valea Arazii, afluent al râului Arieșul Mare și se află la 102 km.distanță față de Albă Iulia, reședință de județ și la 26 km nord-vest de Câmpeni.Suprafața arabila a comunei este de numai 315 ha , în timp ce pășunile și fânețele private au o
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
determina o repartiție regională a apelor subterane. Astfel în cadrul satului se identifică regiuni cu apă subterană cât și fără apă subterană. Regiunile cu apă subterană sunt prezente în formațiunile cu pietrișuri și nisipuri din luncile aluvionare ale Ariesului și a afluenților săi. Deoarece mai exista și în zonele cu roci fisurate din Munții Metaliferi .Regiunile fără ape subterane sunt alcătuite din șisturi cristaline mezozoice. Ariesul unul din principalele râuri ale Apusenilor(164 km), ce străbate satul Musca în partea de nord
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
mezozoice. Ariesul unul din principalele râuri ale Apusenilor(164 km), ce străbate satul Musca în partea de nord. Valea Mușcanilor reprezintă principalul curs de apă de pe raza satului, cu prncipalele izvoare în Masivul Vârșii Mari, Curmătura și Muncelus. Ca si afluenți se pot aminti următoarele pâraie: Floră Diversitatea reliefului că și a structurii geologice de pe teritoriul satului se reflectă direct în alcătuirea vegetației. La cele mai mari înălțimi se întâlnește etajul alpin reprezentat prin pajiști alpine alcătuite din gramine microterme că
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
văii Roșia, la o altitudine de 930 m. A fost construit în anul 1908 și a primit numele de "Tăul Mare" datorită întinderii lui pe o suprafață mai mare decât celelalte lacuri. Tăul Cornei este situat la obârșia văii Corna, afluent direct al râului Abrud, la mică distanță de satul Corna, la altitudinea de 930 m. Tăul Cornei este unul din cele mai frumoase și mai vizitate tăuri din zonă. Tăul Brazi este situat pe un afluent al văii Roșia, la
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
la obârșia văii Corna, afluent direct al râului Abrud, la mică distanță de satul Corna, la altitudinea de 930 m. Tăul Cornei este unul din cele mai frumoase și mai vizitate tăuri din zonă. Tăul Brazi este situat pe un afluent al văii Roșia, la mică distanță de Tăul Cornei la aceeași altitudine de 930 m. Se spune că lacul ar fi fost construit din ordinul Mariei Tereza. Lacul este înconjurat de o poiană cu vedere spre dealurile din împrejurimi și
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
formațiunilor sale carstice. Alte lacuri din bazinul Roșiei sunt: Tăul Anghel, situat în imediata apropiere de Tăul Brazi la nici 100 m distanță; Tăul Muntari, cel mai vechi și mai mic din zonă; Tăul Gaurari, aflat pe Valea Seliștei un, afluent direct al Abrudelului și Tăul Cartuș aflat puțin mai jos de Tăul Brazi într-o albie îngustă. Roșia Montană este un loc al poveștilor. Printre localnici circulă fel de fel de povești despre morojnițe și vâlve. Morojnițele se cred a
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
dealuri). Oscilațiile de nivel ale apelor freatice sunt mici (sub 0,5m). Calitatea apelor freatice este bună, ceea ce face posibilă utilizarea lor în alimentarea cu apă a gospodăriilor din Seleuș. Principalele ape de suprafață sunt: Crișul Alb, Valea Cigherului cu afluentul Valea Mare, Valea Pâncotei, Valea Gut, canalul Matca și unele ape cu caracter predominant torențial. Variația debitelor lunare multianuale ale precipitațiilor indică un nivel ridicat în lunile ianuarie și februarie (aprox. 25% din debitul anual total) cu păstrarea unor valori
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]