3,907 matches
-
crizele economice ale secolului XIX și XX sunt foarte virulente și de mare amploare, dar nu sunt singurele. Economia mereu a avut crize. Asta o știau faraonii, care erau obligați să-și conducă viața după ciclul naturii într-o economie agrară, dar a știut-o și Dioclețian atunci când a dat un edict care condamna la moarte pe toți cei care mai creșteau prețurile. Criza economică este vârful de acumulări cantitative care duc la saltul calitativ. Ea este un fenomen natural al
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
baza tuturor minciunilor sau afirmațiilor false în economie. Funcționarea monedei metalice s-a produs sub influența directă a tipului de economie alături de care a conviețuit. Există în acest sens câteva caracteristici. Este vorba în primul rând de existența unei economii agrare, autarhice, cu o dinamică slabă sau foarte slabă de creștere și expansiune. Economia agrară este specifică întregii perioade istorice de până la mașinism și capitalism. Produsul agricol al acestei epoci va fi destinat mai întâi consumului și numai după aceea schimbului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sub influența directă a tipului de economie alături de care a conviețuit. Există în acest sens câteva caracteristici. Este vorba în primul rând de existența unei economii agrare, autarhice, cu o dinamică slabă sau foarte slabă de creștere și expansiune. Economia agrară este specifică întregii perioade istorice de până la mașinism și capitalism. Produsul agricol al acestei epoci va fi destinat mai întâi consumului și numai după aceea schimbului. În același timp, economia agrară nu este o economie a spațiilor întinse. Este limitată
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
slabă sau foarte slabă de creștere și expansiune. Economia agrară este specifică întregii perioade istorice de până la mașinism și capitalism. Produsul agricol al acestei epoci va fi destinat mai întâi consumului și numai după aceea schimbului. În același timp, economia agrară nu este o economie a spațiilor întinse. Este limitată geografic și populațional. În același timp moneda metalică, mai ales moneda din aur, este specifică orașelor și marilor târguri. Numai spațiile geografice foarte bogate, care domină lumea înconjurătoare, își permit folosința
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în Europa Medievală a secolelor XII-XIV, adică înaintea apariției monedei din hârtie. Crizele monedei metalice au un caracter restrâns, atât ca intensitate, cât și ca spațiu geografic pe care se desfășoară deoarece acestea erau caracteristicile circulației monetare și a economiei agrare. Cu toate acestea, putem vorbi despre criză în înțelesul clasic, de dezechilibru major și durabil în economie, cu efecte vizibile asupra nivelului de trai al omului și organizării sociale în ansamblu. Deși vom relua dezbaterea despre criza economică, trebuie să
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
definiției, deoarece consecințele despre care discutăm pot fi atât în sensul creșterii lor, cât și în sensul scăderii acestora. Aceste efecte asupra prețurilor se manifestă în funcție de tipul de monedă existent la un moment dat. Astfel, în economiile închise de tip agrar în care circula moneda metalică, inflația ca dezechilibru fundamental se putea manifesta prin scăderi de prețuri și în general prin presiunea pe prețuri, în sensul scăderii lor. Dimpotrivă, inflația specifică economiilor deschise, în expansiune, care folosesc moneda de hârtie, se
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
consumului. Prin economii deschise vom înțelege economiile libere, de piață, flexibile, competitive, în care schimbul de mărfuri și valori este piatra de temelie. Economiile deschise se bazează pe libertate economică și politică. Prin economii închise înțelegem economiile autarhice, de tip agrar, de până la apariția capitalismului ca mod de producție. Socialismul este un caz particular de economie închisă. Este vorba aici despre izolare. Inflația specifică economiilor închise, agrare, care funcționează în combinație cu moneda metalică, are drept cauze: oferta rigidă și foarte
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bazează pe libertate economică și politică. Prin economii închise înțelegem economiile autarhice, de tip agrar, de până la apariția capitalismului ca mod de producție. Socialismul este un caz particular de economie închisă. Este vorba aici despre izolare. Inflația specifică economiilor închise, agrare, care funcționează în combinație cu moneda metalică, are drept cauze: oferta rigidă și foarte rigidă de masă bănească în circulație; cererea permanentă de bani; cererea mare de mărfuri; oferta redusă de mărfuri. În aceste condiții, specifice, determinate de o monedă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este un alt motiv pentru care moneda era falsificată. Presiunea spre expansiune a economiei reale cerea mai multă și tot mai multă monedă. Este efectul de sufocare a economiei pe care-l impune folosirea metalului monetar. Chiar dacă exista o economie agrară și în schimb se folosea încă trocul, moneda rămânea permanent insuficientă. Jean Favier explică cum în secolul al XII-lea, de exemplu, dinamismul economic "se sufocă"519 și "occidentul simte nevoia să aibă multipli monetari, care să nu fie doar
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
presupunea și trimiterea unor telegrame în care expeditorii din diferite județe ale țării își exprimau întregul lor sprijin pentru domnitor 138. Disensiuni firești apăreau în rândul clasei politice de la București nu doar în jurul subiectului prințului străin, ci și în jurul "problemei agrare". Pentru un guvern nou, unit, modul în care erau reglementate relațiile agrare nu-i putea rămâne indiferent primului ministru Barbu Catargiu. Tocmai din acest motiv, în mai 1862, el aducea în discuție un proiect de lege rurală care dădea naștere
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
țării își exprimau întregul lor sprijin pentru domnitor 138. Disensiuni firești apăreau în rândul clasei politice de la București nu doar în jurul subiectului prințului străin, ci și în jurul "problemei agrare". Pentru un guvern nou, unit, modul în care erau reglementate relațiile agrare nu-i putea rămâne indiferent primului ministru Barbu Catargiu. Tocmai din acest motiv, în mai 1862, el aducea în discuție un proiect de lege rurală care dădea naștere la o confuntare aprigă între conservatori și liberali, formula preconizată fiind aceea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
nu se producea imediat și din cauza discuțiilor din interiorul acesteia pe tema viitorului șef al statului, după detronarea lui Cuza. Condiționarea impusă în timpul tratativelor de către unii dintre "candidați" (principele Napoleon era doar un exemplu) pentru demararea imediată a unor reforme agrare îi făcea neeligibili. Tensiuni apăreau și datorită speranțelor pe care începeau să le nutrească unii lideri conservatori, pe fondul neacceptării de către marile puteri a unui domn străin, în privința posibilității ca tronul Principatelor să le revină chiar lor185. Din perspectiva contestatarilor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
În cea mai largă măsură despre istoria obștei românești. Curentul de idei promovat de presă a dus la crearea Partidului Național Moldovenesc și redactarea programului acestui partid prin formularea doleanțelor moldovenilor. Pe primul loc se situa autonomia Basarabiei, apoi reforma agrară, reorganizarea Învățământului În sensul principal - introducerea limbii materne În școli. Pan Halippa s-a aflat În fruntea susținătorilor acestor reforme. Petre V. Haneș, martor ocular al evoluției politice În peisajul basarabean, consemnează evenimentele ce se petrec În cursul anului 1917
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
În fruntea Sfatului Țării. Ca președinte Începând cu 21 noiembrie 1917, În cuvântarea sa de program la deschiderea lucrărilor Înaltului for al Unirii expune ideile principale care iau călăuzit Întreaga sa activitate politică: lupta Împotriva anarhiei, Împotriva inculturii, rezolvarea problemei agrare, aprovizionarea populației, democratizarea, garanții pentru dezvoltarea liberă a naționalităților din Basarabia. Reprezentant de frunte al generației Unirii, Ion Inculeț, s-a născut la 5 aprilie 1884, În satul Rezeni, În județul Lăpușna. După absolvirea Școlii Teologice, În 1899, și a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Franța, la Sorbona și la College de France, unde se specializează În domeniul geografiei. A participat ca ofițer la primul război mondial, iar În martie 1918, fiind membru al Sfatului Țării, votează Unirea cu România. A făcut parte din Comisia Agrară din județul Soroca, iar În cadrul Sfatului Țării a fost numit Secretar al Comisiei Agrare. În anul 1919 este delegat la Conferința de Pace de la Paris, Împreună cu unioniștii Ion Codreanu, Sergiu Cujbă, Ion Pelivan. În acea perioadă Ucraina considera că este
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
A participat ca ofițer la primul război mondial, iar În martie 1918, fiind membru al Sfatului Țării, votează Unirea cu România. A făcut parte din Comisia Agrară din județul Soroca, iar În cadrul Sfatului Țării a fost numit Secretar al Comisiei Agrare. În anul 1919 este delegat la Conferința de Pace de la Paris, Împreună cu unioniștii Ion Codreanu, Sergiu Cujbă, Ion Pelivan. În acea perioadă Ucraina considera că este singura zonă din fostul imperiu țarist care are dreptul să reprezinte Basarabia În relațiile
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
să evadeze și se refugiază la Iași unde cere autorităților militare românești să intervină În apărarea autorității naționale constituite recent la Chișinău. La 27 martie votează PENTRU unirea Basarabiei cu Țara. În cadrul Sfatului Țării a fost ales vicepreședinte al Comisiei Agrare (17 mai 1918-27 noiembrie 1918) apoi În Comisiile școlară, aprovizionare, combatere a anarhiei, statute. A condus ”Casa Noastră” din Basarabia și a fost ales deputat În Parlamentul României - 1919-1920 și 1922-1932. Ca subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii a contribuit
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
român” vol II Buc. 1986. A rămas o vastă operă În manuscris din care și studii și articole În număr de 20 privitor la ”Bejenari, bulgari și nobili În sec XV-XVI”, ”Moldova Între poloni și turci”, ”Moldova până la Întemeiere”, ”Relații agrare Între mănăstiri și locuitori ai satelor”, ”Vasile Stroescu”, ”Domeniile mănăstirești În Țara Românească”, ”600 ani de la moartea lui Bogdan Voievodul Maramureșului” etc. Volume În manuscris - sunt menționate 6 titluri: ”Indicele numelui de locuri” - dactilografiate; ”Indicele numelui de persoane”; Relațiile românilor
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
luni după moartea mareșalului, că Olga Dumitriu a donat școlii din satul Schinetea un teren situat chiar lângă conac și o locuință pentru învățător. În anul 1945, moșia Schinetea suferă o expropriere conform legii guvernanților comuniști. Decretul-lege pentru înfăptuirea Reformei Agrare dată plugărimii, -după cum se menționează în titlurile de proprietate din epocă, elaborat conform politicii agrare a Partidului Comunist Român-, prevedea exproprierea moșiilor a căror suprafața depășea 50 ha . Au fost împroprietăriți țărani din moșia Schinetea a mareșalului, din moșia
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
chiar lângă conac și o locuință pentru învățător. În anul 1945, moșia Schinetea suferă o expropriere conform legii guvernanților comuniști. Decretul-lege pentru înfăptuirea Reformei Agrare dată plugărimii, -după cum se menționează în titlurile de proprietate din epocă, elaborat conform politicii agrare a Partidului Comunist Român-, prevedea exproprierea moșiilor a căror suprafața depășea 50 ha . Au fost împroprietăriți țărani din moșia Schinetea a mareșalului, din moșia Țibănești a familiei Carp. Pe categorii de sol, situația se prezenta astfel: categoria I: 299 locuitori
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
generală Limanu, Școala cu clasele I-VIII Leș, județul Bihor, Liceul Teoretic "Callatis" Mangalia, Liceul Teoretic Traian Constanța, Colegiul Tehnic Tomis Constanța, Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Drobeta Turnu Severin, Grupul Școlar "Oltea Doamna", Dolhasca, Suceava, Gimnaziul profesional - Liceul Industrial Agrar "Todor Rachinski" din orasul General Toshevo, Bulgaria, Asociația Culturală "Constantin Ștefănescu", Serviciul Public Crese, Asistență Socială, Cultură, Sport, Igienă Publică, Poliția Municipiului Mangalia, Inspectoratul de Jandarmi Județean Constanța, Organizația Nonguvernamentală " Crucea Roșie", Organizația Nonguvernamentală " Mare Nostrum", Cabinetul Policlinic " STARE BUNĂ
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
acesta a fost Zeus prima divinitate și zeu suprem în Olimp. Cu Hera (sora și soția sa), cu alte zeități și muritoare, Zeus a avut urmași ce au întruchipat astre, componente ale pământului, însușiri și activități. Mitologia romană cuprinde zeități agrare: Mars (agricultura), Faunus (câmpurile și turmele de animale), Saturnus (recolta), Ceres (cereale), zeități ale populațiilor italice anterioare (etrusci, sabini), zeități împrumutate de la greci și de la alte popoare cucerite. În mitologia chineză, sexualitatea nu este explicit prezentă în creație. Sacrificiul este
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
magic și purificator ce includeau și unirile sexuale cu preoți (hierofanți) și cu preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai cunoscute erau cele din Grecia: misterele eleusine (din Eleusis, în Atica), în cinstea zeiței agrare Demeter, misterele orfice, în cinstea poetului și cântărețului mitic Orfeu, misterele dionysiace, pitagoreice, apolinice. Procesiunile mistice organizate în cinstea zeilor Bachus și Dionysos erau animate de bacante și de menade ce se antrenau în orgii sexuale sub influența afrodisiacelor. În
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
economică și militară a Franței în Europa au suscitat reacții naționale antifranceze în Prusia, Spania, în Tirol sau Italia. Suveranii europeni au înțeles că numai împreună pot lupta împotriva mișcărilor naționale. Într-o Europă marcată încă de "Vechiul Regim" feudal, agrar și autoritar, sentimentul național își găsea sursa în reîntoarcerea la tradiție. Acesta este și cazul Germaniei, unde națiunea apărea ca un corp viu, cu rădăcini adânci în istorie, și unde limba, cultura, miturile în totalitate constituiau spiritul național (Volksgeist). Congresul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a deține noile armamente mult mai complexe și costisitoare, în curs de a transforma natura războiului, este nevoie de putere economică. Pentru Germania impactul revoluției industriale a însemnat punctul de sprijin spre adevărata transformare în putere europeană: dintr-o țară agrară, ea devenea un centru marcant al capitalismului industrial 347. După 1850, revoluția industrială cucerea Italia de Nord, Germania și Statele Unite. Industriile minieră și metalurgică au preluat "ștafeta" textilelor ca industrii de pionierat ale revoluției industriale, după anul 1850. Utilizarea generalizată
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]