5,707 matches
-
asemenea conflict ar bulversa situația din Asia de Sud-Est și nu numai, în care ar putea fi antrenate și alte state: China, Rusia, SUA etc. La toate acestea se adaugă și politica agresivă iraniană față de SUA și Israel; SUA încearcă să contracareze agresivitatea Iranului și șantajul cu posibila utilizare a energiei nucleare în scopuri militare, prin instalarea scutului anti-rachetă în Cehia și Polonia, care însă determină o opoziție puternică din partea Rusiei și, în ultimul timp, din partea noii conduceri poloneze. Președintele Musharaf, aflat în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
zi, determină ameliorări ale unor boli, sau pur și simplu au efecte benefice asupra creierului uman, prin stimularea activității intelectuale, limpezirea gândirii, odihnă și relaxare etc.). Alături de aceste elemente, la fel de importante sunt muzica și mirosul. Muzica este cea care diminuează agresivitatea și deci, predispune clienții la primirea favorabilă a propunerilor de cumpărare. Mirosul<footnote Henning a făcut o clasificare a mirosurilor în șase categorii: parfumate (florile), eterne (fructele), aromatice (mirosul de mărar sau cel de piper), balsamice (rășinoasele), empireumatice (gudronul, piridina
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
interne ale trebuințelor, intereselor între ele.”<footnote C. Bălăceanu, E. Nicolau, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Editura Junimea, Iași, 1972, p. 6. footnote> În general, personalitatea este reflectată de trăsături ca încredere de sine, dominație, sociabilitate, autonomie, autoapărare, adaptabilitate și agresivitate. Rezultantă a interacțiunii dinamice a trei structuri sintetice de bază (temperamentul, aptitudinile și caracterul)<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 49. footnote>, personalitatea este definită, de obicei, prin enumerarea unor trăsături, în funcție de care consumatorul este tentat, mai mult sau mai puțin
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
zi, determină ameliorări ale unor boli, sau pur și simplu au efecte benefice asupra creierului uman, prin stimularea activității intelectuale, limpezirea gândirii, odihnă și relaxare etc.). Alături de aceste elemente, la fel de importante sunt muzica și mirosul. Muzica este cea care diminuează agresivitatea și deci, predispune clienții la primirea favorabilă a propunerilor de cumpărare. Mirosul<footnote Henning a făcut o clasificare a mirosurilor în șase categorii: parfumate (florile), eterne (fructele), aromatice (mirosul de mărar sau cel de piper), balsamice (rășinoasele), empireumatice (gudronul, piridina
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
interne ale trebuințelor, intereselor între ele.”<footnote C. Bălăceanu, E. Nicolau, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Editura Junimea, Iași, 1972, p. 6. footnote> În general, personalitatea este reflectată de trăsături ca încredere de sine, dominație, sociabilitate, autonomie, autoapărare, adaptabilitate și agresivitate. Rezultantă a interacțiunii dinamice a trei structuri sintetice de bază (temperamentul, aptitudinile și caracterul)<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 49. footnote>, personalitatea este definită, de obicei, prin enumerarea unor trăsături, în funcție de care consumatorul este tentat, mai mult sau mai puțin
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
ne-ar putea face să credem că omul poate cântări la rece, ca într-un imens supermarket, „marfa” diverselor „producători” de mesaje religioase. Această superstiție declină abuzul pelagian de voință. Tipologia acestui subiectivism include toate formele de abuz verbal și agresivitate autopromoțională; știm însă că „cel care vorbește de la sine își caută slava sa” (In. 7,18). Prin urmare, adevărata „convertire” nu este niciodată rezultatul unei decizii de ordin estetic sau contractual, ci fructul unei prealabile alegeri în spațiul deschiderii omului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sperma bărbătească) drept produs al naturii care reglează economia umorilor corpului. De aceea, activitatea sexuală poate avea efecte restauratoare pentru foarte mulți indivizi captivi în plasa de pasiuni ale sufletului. Galenus susține, de pildă, că persoanele marcate de apatie sau agresivitate pot beneficia de uzul sexualității într-un sens care umbrește dulceața unei trecătoare plăceri trupești 1. Angajarea într-o activitate erotică poate restabili tonusul sufletesc al anumitor persoane, facilitându-le totodată urcușul pe scara demnității și respectabilității sociale. Aici este
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
tratat a fost înghețată de guvernele succesive franceze și pe fondul evoluției situației internaționale, în special derularea a trei evenimente majore: moartea lui Stalin în 1953; armistițiul din Coreea de la sfârșitul lunii iulie 1953, care a diminuat din temerile față de agresivitatea fostei U.R.S.S.; problema reînarmării Germaniei. Moartea lui Stalin, la 5 martie 1953 a deschis o perioadă de incertitudine în politica externă sovietică, ceea ce genera multe precauții din partea europenilor occidentali. Unii preconizau chiar un acord cu fosta U.R.S.S., pentru
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
explicat astfel: Deși, interesul este, în principiu, egoist, el se dezvoltă în interes colectiv, sub axioma armoniei dintre interesul individului și interesul general. De la unul la altul se impun niște medieri: mediere rațională pentru un pact, dacă el vizează diminuarea agresivității proprie homo hominis lupus; mediere efectivă, dacă el se fundamentează pe sentimentul de simpatie"6. După constructiviști, interesul național al unui stat nu este un dat care se impune decidenților de configurarea raporturilor de forțe, ca la realiști, sau de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și oboseala subiectivă (plictiseala) 169 5.2. Supraîncărcarea: fluxurile școlare 170 5.3. Lipsa de motivare a clasei 174 5.4. Deprecierea climatului educațional 176 5.4.1. Alterarea climatului educațional - abandonul școlar 178 5.5. Minciuna 179 5.6. Agresivitatea 181 Bibliografie 186 Capitolul 6 Situațiile de criză educațională în clasa de elevi 191 6.1. Caracterizarea situațiilor de criză educațională 191 6.2. Gestionarea situațiilor de criză educațională 195 6.2.1. Identificarea și cunoașterea 196 6.2.2
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
al priceperii manageriale a cadrelor didactice; - climatul educațional al clasei de elevi reprezintă o preocupare constantă a managementului clasei; - consecințele unui management defectuos al clasei sunt: lipsa de motivare a clasei, oboseala, deprecierea climatului educațional, atitudinile de ignorare și indiferență, agresivitatea și violența; - intervențiile în situațiile de criză managerială: nonintervenția (ignorarea) sau intervenția (durata, frecvența, concizia, consecvența, urmărirea completă); - negocierea implicită și explicită sunt instrumente determinante în soluționarea unor situații de criză educațională. Totodată, o altă constatare interesantă este confuzia terminologică
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
educațională reală, diametral opusă. Dincolo de conotațiile sale, acest fenomen social, dar și școlar, există frecvent în clasa de elevi, este o tentație foarte la îndemâna elevilor și solicită din partea cadrului didactic o intervenție promptă și pertinentă. 5.6. Agresivitateatc "5.6. Agresivitatea" Problematica agresivității, fie că îmbracă forma acțiunilor individuale, fie a celor colective, cunoaște numeroase fațete, fiind un important factor al comportamentului uman. La nivel școlar, elevul, marea necunoscută, nu de puține ori este împins la acte necugetate, care nu-și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
diametral opusă. Dincolo de conotațiile sale, acest fenomen social, dar și școlar, există frecvent în clasa de elevi, este o tentație foarte la îndemâna elevilor și solicită din partea cadrului didactic o intervenție promptă și pertinentă. 5.6. Agresivitateatc "5.6. Agresivitatea" Problematica agresivității, fie că îmbracă forma acțiunilor individuale, fie a celor colective, cunoaște numeroase fațete, fiind un important factor al comportamentului uman. La nivel școlar, elevul, marea necunoscută, nu de puține ori este împins la acte necugetate, care nu-și au o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și restul de 300 de război. După această constatare, cu valențe de cultură generală, ar fi foarte bine să trecem în revistă structurile și etiologia afectivității, pornind de la principalele orientări cu caracter teoretic ale domeniului. Profesorul Septimiu Chelcea (1993) definește agresivitatea ca orice formă de comportament care are ca scop vătămarea sau jignirea altora. După cum se poate observa: - agresivitatea nu este un sentiment, ci o formă de comportament; - agresivitatea implică și o formă de intenționalitate (neglijența nu este suport al agresivității
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
să trecem în revistă structurile și etiologia afectivității, pornind de la principalele orientări cu caracter teoretic ale domeniului. Profesorul Septimiu Chelcea (1993) definește agresivitatea ca orice formă de comportament care are ca scop vătămarea sau jignirea altora. După cum se poate observa: - agresivitatea nu este un sentiment, ci o formă de comportament; - agresivitatea implică și o formă de intenționalitate (neglijența nu este suport al agresivității, numai ceea ce este realizat cu discernământ); - cel vătămat evită, pe cât posibil, agresiunea. După opinia aceluiași profesor, agresivitatea presupune
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
principalele orientări cu caracter teoretic ale domeniului. Profesorul Septimiu Chelcea (1993) definește agresivitatea ca orice formă de comportament care are ca scop vătămarea sau jignirea altora. După cum se poate observa: - agresivitatea nu este un sentiment, ci o formă de comportament; - agresivitatea implică și o formă de intenționalitate (neglijența nu este suport al agresivității, numai ceea ce este realizat cu discernământ); - cel vătămat evită, pe cât posibil, agresiunea. După opinia aceluiași profesor, agresivitatea presupune mai degrabă un nivel augmentat, crescut de duritate. Conceptul de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
agresivitatea ca orice formă de comportament care are ca scop vătămarea sau jignirea altora. După cum se poate observa: - agresivitatea nu este un sentiment, ci o formă de comportament; - agresivitatea implică și o formă de intenționalitate (neglijența nu este suport al agresivității, numai ceea ce este realizat cu discernământ); - cel vătămat evită, pe cât posibil, agresiunea. După opinia aceluiași profesor, agresivitatea presupune mai degrabă un nivel augmentat, crescut de duritate. Conceptul de agresivitate apare mai mult în limbajul sociologiei educației, decât în cel al
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
observa: - agresivitatea nu este un sentiment, ci o formă de comportament; - agresivitatea implică și o formă de intenționalitate (neglijența nu este suport al agresivității, numai ceea ce este realizat cu discernământ); - cel vătămat evită, pe cât posibil, agresiunea. După opinia aceluiași profesor, agresivitatea presupune mai degrabă un nivel augmentat, crescut de duritate. Conceptul de agresivitate apare mai mult în limbajul sociologiei educației, decât în cel al psihologiei educației. Astfel, Buss (Psihologia agresiunii, 1961), arată că nivelurile agresivității sunt: 1. Agresivitate FIZICĂ. 2. Agresivitate
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
implică și o formă de intenționalitate (neglijența nu este suport al agresivității, numai ceea ce este realizat cu discernământ); - cel vătămat evită, pe cât posibil, agresiunea. După opinia aceluiași profesor, agresivitatea presupune mai degrabă un nivel augmentat, crescut de duritate. Conceptul de agresivitate apare mai mult în limbajul sociologiei educației, decât în cel al psihologiei educației. Astfel, Buss (Psihologia agresiunii, 1961), arată că nivelurile agresivității sunt: 1. Agresivitate FIZICĂ. 2. Agresivitate VERBALĂ; criteriile după care a fost analizată sunt: - caracterul activ/caracterul pasiv
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
posibil, agresiunea. După opinia aceluiași profesor, agresivitatea presupune mai degrabă un nivel augmentat, crescut de duritate. Conceptul de agresivitate apare mai mult în limbajul sociologiei educației, decât în cel al psihologiei educației. Astfel, Buss (Psihologia agresiunii, 1961), arată că nivelurile agresivității sunt: 1. Agresivitate FIZICĂ. 2. Agresivitate VERBALĂ; criteriile după care a fost analizată sunt: - caracterul activ/caracterul pasiv - caracterul direct/caracterul indirect În paragrafele care urmează sunt prezentate principalele manifestări agresive, accentuându-se dezvoltarea comportamentală și specificul educațional al acestora
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
opinia aceluiași profesor, agresivitatea presupune mai degrabă un nivel augmentat, crescut de duritate. Conceptul de agresivitate apare mai mult în limbajul sociologiei educației, decât în cel al psihologiei educației. Astfel, Buss (Psihologia agresiunii, 1961), arată că nivelurile agresivității sunt: 1. Agresivitate FIZICĂ. 2. Agresivitate VERBALĂ; criteriile după care a fost analizată sunt: - caracterul activ/caracterul pasiv - caracterul direct/caracterul indirect În paragrafele care urmează sunt prezentate principalele manifestări agresive, accentuându-se dezvoltarea comportamentală și specificul educațional al acestora. Analiza agresivității din
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
agresivitatea presupune mai degrabă un nivel augmentat, crescut de duritate. Conceptul de agresivitate apare mai mult în limbajul sociologiei educației, decât în cel al psihologiei educației. Astfel, Buss (Psihologia agresiunii, 1961), arată că nivelurile agresivității sunt: 1. Agresivitate FIZICĂ. 2. Agresivitate VERBALĂ; criteriile după care a fost analizată sunt: - caracterul activ/caracterul pasiv - caracterul direct/caracterul indirect În paragrafele care urmează sunt prezentate principalele manifestări agresive, accentuându-se dezvoltarea comportamentală și specificul educațional al acestora. Analiza agresivității din perspectiva paradigmelor sale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
1. Agresivitate FIZICĂ. 2. Agresivitate VERBALĂ; criteriile după care a fost analizată sunt: - caracterul activ/caracterul pasiv - caracterul direct/caracterul indirect În paragrafele care urmează sunt prezentate principalele manifestări agresive, accentuându-se dezvoltarea comportamentală și specificul educațional al acestora. Analiza agresivității din perspectiva paradigmelor sale explicative are următoarea structură: A. Paradigma biologică McDougall (1923) vorbește despre instinctul agresiv care s-ar afla la temelia războaielor; Freud (1924) vorbește despre instinctul distructiv (Thanatos); K. Lorenz (1966) întemeiează etologia (știința care se ocupă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
știința care se ocupă de studiul comportamentului animal) și afirmă că agresiunea este o forță a vieții cu rol decisiv în viața socială etc. Alte orientări în interiorul aceleiași paradigme sunt teoria hormonală, structura cerebrală, aberațiile cromozomiale etc. B. Paradigma frustrare - agresivitate Lansată de Dollard (1939) și explicată ca fiind o tensiune emoțională apărută în urma barierei interpuse în fața desfășurării scopurilor respective. Berkowitz asociază stării de frustrare sentimentul frustrant și probează experimental faptul că „nu întotdeauna cel frustrat dezvoltă un comportament agresiv... trebuie
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
arma este societatea etc. C. Paradigma socio-culturală (educațională) Îl aduce în prim-plan pe Bandura și colaboratorii săi (1963), care afirmă că factorii ce pot regla comportamentele agresive sunt: recompensa, pedeapsa și indiferența. Provenind din latinescul adgresio, care înseamnă atac, agresivitatea exprimă, potrivit Dicționarului de Sociologie (1993), „comportamentul verbal sau acțional, ofensiv, orientat spre umilirea, minimalizarea și chiar suprimarea fizică a celorlalți”. Agresivitatea, agresiunea și violența au nuanțe diferite. Atitudinea agresivă implică scopul distructiv; violența, fiind o conduită agresivă acută, caracterizată
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]