6,259 matches
-
orice eșec al școlii în a disemina cunoașterea tehnică este lipsit de importanță: școlile transmit în primul rând vocabular, dicție, stil vestimentar, gusturi estetice, valori și maniere. Sistemul de selecție este doar în aparență competitiv, fiind în realitate paternalist, iar aleșii trebuind să demonstreze: - apartenența la grupul cultural dominant sau - adeziunea la acest grup și la valorile sale. Argumentația lui Collins este apropiată de tema curriculumului ascuns și țintește procesele de reproducere socială prin școală. Atâta vreme cât un grup de status controlează
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Conform legii va fi unul singur, nu va avea mai puțin de cincizeci de ani, va fi tată al unor copii legitimi, de preferință atât băieți, cât și fete, iar dacă nu, de un singur sex. Să fie încredințați, atât alesul însuși, cât și alegătorul, că aceasta este magistratura cu mult cea mai însemnată între magistraturile cele mai înalte din cetate. Căci sămânța cea dintâi a oricărei făpturi - fie plantă, fie animal domestic ori sălbatic, fie om - crescând bine orientată spre
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
statut, adoptat la 21 iunie/3 iulie 1879, instituția urma să aibă tot trei secțiuni: literară, istorică și științifică, structură rămasă neschimbată până în 1948. Instituția avea să fie condusă de un președinte, trei vicepreședinți (reprezentanți ai celor trei secții), toți aleși anual, dar care nu puteau funcționa mai mult de trei ani consecutivi, și un secretar general, ales pe o perioadă de șapte ani. Cea dintâi conducere (Ion Ghica, președinte, G. Sion, D. A. Sturdza, P. S. Aurelian, vicepreședinți, A. I. Odobescu, secretar general
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
să existe numai o singură categorie de membri din străinătate, adică membri de onoare. Din 1866 și până în prezent au fost aleși 1535 de membri, dintre care 1012 români (25 fondatori, 386 titulari, 187 de onoare, 373 corespondenți și 41 aleși post-mortem) și 523 străini (414 de onoare, 108 corespondenți și un membru ales post-mortem). Până în 1948 au fost aleși, ca membri, filologi, istorici și critici literari, scriitori (Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ion Bianu, A. Philippide, Sextil Pușcariu, George Coșbuc, Barbu Delavrancea
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
politic disciplinat. Redusă la cea mai succintă expresie, legea sociologică fundamentală după care se conduc, în mod ineluctabil, partidele politice (dând cuvântului politice sensul său cel mai larg) poate fi formulată astfel: organizarea este sursa din care ia naștere dominația aleșilor asupra alegătorilor, a mandatarilor asupra celor care le-au dat mandatul, a delegaților asupra celor care-i deleagă. Cine spune organizație zice oligarhie. Orice organizație de partid reprezintă o putere oligarhică sprijinită pe o bază democratică. Pretutindeni avem alegători și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
asupra alegătorilor, a mandatarilor asupra celor care le-au dat mandatul, a delegaților asupra celor care-i deleagă. Cine spune organizație zice oligarhie. Orice organizație de partid reprezintă o putere oligarhică sprijinită pe o bază democratică. Pretutindeni avem alegători și aleși. Dar întâlnim, de asemenea, pretutindeni o putere aproape nelimitată a aleșilor asupra maselor care-i aleg. Structura oligarhică a edificiului sufocă principiul democratic fundamental. Ceea ce este oprimă ceea ce ar trebui să fie. Pentru mase, această diferență esențială dintre realitate și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a delegaților asupra celor care-i deleagă. Cine spune organizație zice oligarhie. Orice organizație de partid reprezintă o putere oligarhică sprijinită pe o bază democratică. Pretutindeni avem alegători și aleși. Dar întâlnim, de asemenea, pretutindeni o putere aproape nelimitată a aleșilor asupra maselor care-i aleg. Structura oligarhică a edificiului sufocă principiul democratic fundamental. Ceea ce este oprimă ceea ce ar trebui să fie. Pentru mase, această diferență esențială dintre realitate și ideal rămâne încă un mister. Robert Michels, Le Partis politiques. Essai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
particulare (ibidem). Pentru alții, dimpotrivă, este vorba despre un dispozitiv ce asigură perenitatea unei ordini sociale. Cu privire la acestea, Bourdieu, afirmă: Concursul este o modalitate de a impune o formă de numerus clausus, un act de închidere ce instaurează între ultimul ales și primul exclus discontinuitatea unei frontiere socialeă (Bourdieu, 1989, p. 141). Oricum ar fi, la ora actuală, acest mod de recrutare a elitelor de către marile școli este considerat rezultatul „dualismului” învățământului superior francez. Totuși, trebuie să observăm că dualismul contemporan
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nou, marcând astfel o nouă perioadă de criză politică. În același timp, ritmul de înlocuire a unei elite instituționale tinde să încetinească (pe măsură ce instituția îmbătrânește. Statistici referitoare la Congress) camera inferioară a parlamentului federal din Statele Unite - arată că procentajul noilor aleși în urma alegerilor a trecut de la 50% în 1850 la 15% la mijlocul secolului XX. Ca o consecință a legăturii dintre turnover (frecvența și ritmul înlocuirilor) și vârsta instituției, se constată un ritm al înnoirii mult mai rapid în regimurile „tinere” din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și practica, de altfel, pentru că după aceea încep banchetele - agapele masonice - urmate de manifestări ale sexualităților generalizate în întuneric. Din câte mi se pare, prin aceasta se deosebesc adepții Marelui Orient de cei ai Marii Loje... Gnosticul se crede un ales. El îi împarte pe oameni în trei categorii: hilici, psihici și pneumatici. Primii sunt, la origine, încleiați în materie și nu vor cunoaște niciodată mântuirea; lipsiți de suflet, constituiți numai din materie, ei sunt menținuți pur și simplu distrugerii; într-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Pentru gnostici există trei feluri de oameni - am mai spus-o. Hilicii, incrustați în materie, nu pot aștepta nimic de la lume, prea maculați în negativitatea realului; psihicii pot spera o mântuire, le este de-ajuns să basculeze în tabăra celor aleși trezindu-și la viață sufletul care, în cazul lor, le face posibilă epifania; astfel ei devin pneumatici, inițiații gnostici, evident. Iată așadar cine-s aleșii! A opta pentru sectă te transformă de fapt în subiect desemnat de grația divină. Nici
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
realului; psihicii pot spera o mântuire, le este de-ajuns să basculeze în tabăra celor aleși trezindu-și la viață sufletul care, în cazul lor, le face posibilă epifania; astfel ei devin pneumatici, inițiații gnostici, evident. Iată așadar cine-s aleșii! A opta pentru sectă te transformă de fapt în subiect desemnat de grația divină. Nici nu poate fi găsit un mai bun argument promoțional pentru a face dezirabilă aici și acum o adeziune sinceră și masivă la doctrină! Gnosticul nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
stabilește astfel niște liste în care apar pneumatomaci, pentru care Tatăl și Fiul sunt împreună Dumnezeu, dar nu și Sfântul Duh; papianiști, care cred că, la o mie de ani după moartea sa, Hristos va reinstaura regatul evreilor cu niște aleși; pepuziți, care împărtășesc cu lapte și nu cu vin în timpul slujbei, spre deosebire de hidroparastați, amatori de apă în cupele lor; mesalinieni - sau eușiți, sau entuziaști -, care-și petrec toată viața în rugăciune, fără a mai face și altceva; audieni, pentru care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
este de intensitate mică, și atunci poate dura fără să fie fatală pentru trupul bolnavului care o îndură. Lecția nu pare să fie foarte diferită de cea a stoicilor care, dată fiind starea medicinei de pe atunci, nu prea aveau de ales... Algodiceea epicuriană dezvăluie posibilitatea unei veritabile filosofii trăite și practicate ca o terapie. -9- Dietetica și aritmetica dorințelor. Cu ultimul moment al cvadruplului remediu atingem apogeul eticii hedoniste, pentru că el se referă la ceea ce rămâne de făcut pentru a elabora
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de responsabilizare a acestora. Principalele metode de realizare a descentralizării sunt crearea unui cadru adecvat pentru procesele de descentralizare/deconcetrare și întărirea autonomiei financiare a autorităților locale. Autoritatea guvernării locale își are originea în baza sa electorală, în faptul că aleșii locali sunt reprezentanții legitimi ai cetățenilor care i-au ales și că se situează cel mai aproape de nevoile și așteptările membrilor comunității care i-a ales. În România, reforma administrației publice este un proces care se desfășoară pe trei paliere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
agent prudent poate să își asume riscuri prea mici față de cele acceptabile pentru un inițiator dispus să își încerce norocul. Modelul inițiator‑agent poate fi extins dincolo de interacțiunile bazate pe un contract explicit, pentru a include, de exemplu, relațiile dintre aleși și alegători (politicieni și cetățeni), dintre copii și părinți, dintre deținuți și gardieni, dintre cetățeni și funcționarii publici etc. Acest model poate fi util pentru a critica instituțiile sociale, atrăgând atenția asupra decalajelor dintre motivațiile reale pe care instituțiile le
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prioritățile acestora. Strategii protective Instituția este vulnerabilă și nu are resurse suficiente pentru a răspunde factorilor externi. Migrația primarilor de la un partid la altul poate fi un element al unei astfel de s.. De cele mai multe ori, dincolo de interesele personale ale aleșilor locali, mutarea este justificată de faptul că, aderând la un partid aflat la putere, primăria va avea șanse mai mari de a obține fonduri pentru proiectele locale. Adesea ignorată în instituțiile publice, fiind percepută doar ca un document al cărui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
notăm că în viziunea lui Doyle, de exemplu, pentru a trece testul „democrației”, un stat trebuie să satisfacă simultan diferite condiții, cum ar fi: guvernare reprezentativă, în care reprezentanții puterii executive dețin controlul efectiv asupra politicii interne și externe; legislativ ales în urma unor alegeri libere prin vot universal; existența unei economii de piață bazate pe protecția proprietății private și suveranitate externă. Pe de altă parte, Russett, de pildă, preferă mai degrabă o definiție procedurală - dreptul la vot pentru o parte semnificativă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
demers presupune, în primul rând, analiza postului și stabilirea cerințelor postului pe baza analizei muncii. Rezultatele analizei muncii pot fi folosite pentru elaborarea criteriilor pentru postul respectiv și pentru alegerea predictorilor. Se colectează datele pentru a se verifica dacă predictorii aleși sunt valizi. Predictorii valizi vor face ulterior parte din sistemul organizațional de selecție al viitorilor angajați. Un studiu de validare a unui sistem de selecție presupune parcurgerea a cinci etape (Spector, 1996): realizarea analizei muncii specificarea criteriilor alegerea predictorilor validarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și 73% în funcție de educația școlară. Din ce cauză are religiozitatea candidatului o astfel de importanță pentru electorat? Este posibil să fie vorba despre nevoia unei confirmări a onestității politicienilor, dată fiind capacitatea scăzută a alegătorilor de a monitoriza efectiv performanțele aleșilor lor. În cazul profesorilor și colegilor performanțele lor profesionale și etice sunt mai ușor vizibile, fără să fie nevoie de indicatori indirecți ai caracterului precum religiozitatea. Concluzii În această cercetare mi-am propus să explorez vizibilitatea publică a sceptisicmului religios
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
gândurilor și acțiunilor noastre puterea compasiunii și a iertării.) „Numai făcând bine ajungi bun.” (J.-J. Rousseau) „Cruzimea naște cruzime, și blândețea, blândețe. Copiii cărora nu li se arată dragoste ajung să nu mai iubească.” (H. Spencer) Mulți chemați, puțini aleși. (Nimic nu diferențiază mai mult oamenii Între ei ca virtutea sau caracterul.) „Nu există viață interioară fără religiozitate. Poți fi un om superior, antireligios; dar areligios nu poate fi decât o mediocritate. Nu este grav a nu crede În Dumnezeu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
asemenea lui Nixon; nu doar aici, în Italia, nu ar exista un Ford de factură mediocră, gata eventual să-i înlocuiască pe Nixon-ii noștri (toți știu ce a devenit o carieră politică în Italia și că avocățeii provinciali și vulgari aleși deputați până acum zece ani sunt niște uriași față de posibilii lor succesori de astăzi), ci Nixon-ii noștri sunt infinit mai puternici decât americanul Nixon: ei au găsit, după câte se pare, tocmai modul de a se face de neînlocuit. Legătura
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
diferite simpozioane și conferințe științifice, prin articole publicate în presă, emisiuni radiofonice și televizate. Instituția are un număr de patruzeci de cercetători, printre care membri activi și membri corespondenți ai Academiei de Științe a Moldovei (Haralambie Corbu, Mihai Cimpoi, acesta ales și membru de onoare al Academiei Române, Nicolae Bilețchi), doctori habilitați și doctori în filologie (Mihail Dolgan, Grigore Botezatu, Sava Pânzaru, Leonid Curuci, Andrei Hâncu, Nicolae Băieșu, Ion Ciocanu, Anatol Gavrilov, Victor Cirimpei, Sergiu Pavlicencu, Alexandru Burlacu, Ana Bantoș, Ion Plămădeală
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
în continuare de realitățile de care se lepădase 125. În aceste condiții nu ne poate mira structura mitologică a comunismului, sensul său eshatologic 126. Marx prelua unul din marile mituri ale lumii asiatico-mediteraneene și anume rolul izbăvitor al celui Drept („alesul“, „unsul“, „neîntinatul“, „trimisul“) pe care îl asimila însă cu proletarul 127. În plus, el îmbogățea acest mit străvechi cu o întreagă ideologie mesianică, iudeo-creștină: pe de o parte, rolul profetic și funcția soteriologică pe care i le recunoaște proletariatului, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
canoniza pe oamenii de valoare. Așa cum a arătat Marius, toată generația ’60 a fost canonizată de acest grup de critici. Generația ’80 nu s-a ridicat Împotriva ideii sau a „instituției” În sine a canonizării, ci doar Împotriva „listei” de aleși, pe care ar fi dorit să o Înlocuiască cu propria listă. Or, acum acest tip de canonizare, culturală, politică și socială, și mai ales instanțele care ar putea să o facă nu mai funcționează. Ne aflăm Într-o societate concurențială
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]