9,447 matches
-
în depărtare. Amară-i și privirea ta Când nu la mine vine, Amar e și sărutul tău Când nu e pentru mine. Amară este jalea mea, Iar oful prea amar, Amară ți-e făptura când De mine n-ai habar. Amare toate chiar de-or fi, Nu aș simți amarul Al meu de-ai fi, amarul meu, Eu aș iubi amarul. Referință Bibliografică: AMARUL MEU / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1989, Anul VI, 11 iunie 2016. Drepturi de
AMARUL MEU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383582_a_384911]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > FURIE AMARĂ Autor: Nastasica Popa Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Furie amară Este sfârșit de primăvară. Cu voaluri scurse din petale, Într-un amurg, mă las ușoară Printre tărâmuri abisale. Cerul își scutură-nserarea, Mângâierile
FURIE AMARĂ de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383595_a_384924]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > FURIE AMARĂ Autor: Nastasica Popa Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Furie amară Este sfârșit de primăvară. Cu voaluri scurse din petale, Într-un amurg, mă las ușoară Printre tărâmuri abisale. Cerul își scutură-nserarea, Mângâierile-s de catifea, Iar zarea-si revarsă culoarea 'n-ochii mei, ca bobul de cafea. Căderea în
FURIE AMARĂ de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383595_a_384924]
-
luna de pe cer se-ascunde. Pe bolta răsună chemarea, De sub arcadele cerești, Stelele-arătându-și splendoarea Mă poart-acolo, unde ești. Mă las condusă de visare, Într-un sfârșit de primăvară, Ca într-o calmă-nsingurare Și-n suflet o...furie-amară. Referință Bibliografica: Furie amară / Nastasica Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1981, Anul VI, 03 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FURIE AMARĂ de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383595_a_384924]
-
Miros de mir , să se ridice Spre cer , Spre-un Dumnezeu milos , Ce-n palme , viața mea O ține ! Să-l rog să aibă indurare De toți ce triști și suferinzi , Bolnavi de dragoste sau ură , Cu trupul frânt de-amar , Săraci . Sa-ntinda aripa-i divină , Să șteargă lacrimi , De pe-obraz . Dă-mi , DOAMNE , pacea Ta deplină , Fa-mi viața răi , Din raiul Tău ! Blândețea ta , sadeste-o-n mine , Das-mi harul Tău , Să cresc în Tine , Să
DA-MI , DOAMNE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383599_a_384928]
-
cortului s-o cheme pe Giorgina însă se răzgândi văzând-o cufundată încă într-un somn adânc din care nu o trezise nici mirosul îmbietor al cafelei și al pâinii prăjite. Își bău cafeaua savurând-o cu voluptate deopotrivă, gustul amar și aroma care îi invada plăcut nările și papilele, simțind cum o învăluia cu o stare de bine și de ușoară euforie apoi începu să mănânce visătoare, fredonând o melodie la modă, după care se îndreaptă către malul mării în
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
amicul Caragiale. În scrisorile sale o rugă insistent să nu se mai întalnescă și nici să nu-l mai primească în vizită. " Nicuta, fii cuminte. Pe mine m-apuca iar furia înnăscută caracterului meu: gelozia cea rea și cea mai amară din toate patimile... Te rog să n-o hrănești... Al tău, Emin". Ba mai mult, pe lângă vizita domnului Caragiale mai apăruse și domnul Miron Pompiliu care o vizitau pe Veronica. 1882-02-01 Singura dorință a Veronicăi Micle era ca Eminescu să
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
Poezie > Oglindire > PRIN NEGRUL IERNII Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Pe sticla nopții înghețate ca insectă-n chihlimbar aceeași lună ascultă-n transă din orga ramurilor goale cântul de inimă amară al iernii negre - tristă cântăreață cheală - ce mai colindă jungla de afară tot așteptând să vină noul magellan ca să ofere sticlă și mărgean oricărui indigen de cel de sus abandonat doar pentr-un V cu tușul cel mai negru-n
PRIN NEGRUL IERNII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382845_a_384174]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ALBASTRU AMAR Autor: Daniel Dobrică Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mă strecor printre oameni când pe străzi rătăcesc. Mă privesc. Îi privesc într-un mod arbitrar. N-am nici vlagă în oase, de păcate mustesc
ALBASTRU AMAR de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382908_a_384237]
-
nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mă strecor printre oameni când pe străzi rătăcesc. Mă privesc. Îi privesc într-un mod arbitrar. N-am nici vlagă în oase, de păcate mustesc Și regrete tardive, de-un albastru amar. Îi aud cum prin spate șușotesc grobian Dar mă pierd în mulțime, ignorându-i barbar Las în lumea lor mică urme-adânci de titan, În conștiința-nghețată, de-un albastru amar. Pe-acest drum înainte pașii-mi calcă forțat Peste flori
ALBASTRU AMAR de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382908_a_384237]
-
oase, de păcate mustesc Și regrete tardive, de-un albastru amar. Îi aud cum prin spate șușotesc grobian Dar mă pierd în mulțime, ignorându-i barbar Las în lumea lor mică urme-adânci de titan, În conștiința-nghețată, de-un albastru amar. Pe-acest drum înainte pașii-mi calcă forțat Peste flori de hârtie colorate bizar, Clovni hidoși îmi țin calea, hohotind dezaxat Într-un circ cât o țară, de-un albastru amar. Și când nici o-ntrebare nu-și găsește răspuns, Eu
ALBASTRU AMAR de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382908_a_384237]
-
urme-adânci de titan, În conștiința-nghețată, de-un albastru amar. Pe-acest drum înainte pașii-mi calcă forțat Peste flori de hârtie colorate bizar, Clovni hidoși îmi țin calea, hohotind dezaxat Într-un circ cât o țară, de-un albastru amar. Și când nici o-ntrebare nu-și găsește răspuns, Eu mai caut căldură într-un colț de sertar De am țurțuri în suflet, nu vreun ger m-a pătruns Doar privirea ta rece, de-un albastru amar. Referință Bibliografică: Albastru amar
ALBASTRU AMAR de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382908_a_384237]
-
țară, de-un albastru amar. Și când nici o-ntrebare nu-și găsește răspuns, Eu mai caut căldură într-un colț de sertar De am țurțuri în suflet, nu vreun ger m-a pătruns Doar privirea ta rece, de-un albastru amar. Referință Bibliografică: Albastru amar / Daniel Dobrică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2224, Anul VII, 01 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dobrică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ALBASTRU AMAR de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382908_a_384237]
-
amar. Și când nici o-ntrebare nu-și găsește răspuns, Eu mai caut căldură într-un colț de sertar De am țurțuri în suflet, nu vreun ger m-a pătruns Doar privirea ta rece, de-un albastru amar. Referință Bibliografică: Albastru amar / Daniel Dobrică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2224, Anul VII, 01 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dobrică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ALBASTRU AMAR de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382908_a_384237]
-
inimile ne-au fluturat de bucurie ca niște drapele pocnind în vânt. Și te-ai alintat și ți-ai amânat aventura. Vinovată întoarcere. Peste ecluze au năvălit apoi apele adânci ale viselor și refluxul te-a neliniștit. Oglindit în gustul amar din bașicile spumei sărbătoream ploaia. Noapte senina peste munții de sare si carapacea scoicilor plesnind sub incendiul nisipului. Și tu suferind în toropeala sângelui ca o privighetoare în somn. Furtună și pescăruși în larg. Cântec în șoaptă îngânat de o
ÎN AṢTEPTAREA PLOILOR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382904_a_384233]
-
mănușă Și ai dat cu oglinda de pământ, blestemând, Ai cules doar un ciob chiar din ultimul rând Și-ai plecat nicăieri ferecând vechea ușă. Nimeni nu vrea să ierte blestemul de părinți Când se răzbună cerul, e vai și-amar de sfinți se-ascund după icoane în mânăstiri cernite cu aur, cu podoabe și lumânări plătite de două babe care, îngenuncheate cer să li se ierte totul, în jur... numai mister. De sus se-aude-un clopot ce-a răgușit strigând pe
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
viață până ne apucă zorii... Hai să râdem fraților, chiar de pâinea nu-i pe masă, Chiar de lemne nu avem și pereții-s reci în casă, Râsu-i dat de Dumnezeu, nu vă fie teamă, râdeți, Eu vă spun zâmbind amar că mai multe vieți n-aveți! Haideți...râdeți!... Râdeți!... Râdeți!... Referință Bibliografică: Odă râsului / Ana Podaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2319, Anul VII, 07 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ana Podaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ODĂ RÂSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382945_a_384274]
-
a pământului. Acest lucru o făcu pe Karon să revină la realitate. Se auzi un scrâncet înfundat de durere în tăcerea nopții ,de parcă ar fi fost singurul suflet existent pe pământ.Încercând să se ridice,șuroaie de lacrimi sărate și amare i se prelingeau pe obrajii altădată de culoarea rozelor, însă acum își pierduseră farmecul. Își puse în gând că trebuie să se odihnească, să se ascundă ,deoarece acasă nu se mai putea întoarce. Își ridică capul greoi, plin de gânduri
KARON de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382983_a_384312]
-
a făcut atât-amar de dor de tine, Și se destramă dorul, ca un giuvaer, Și mă -nfierbântă Luna, cu fibrele-i senine, Dar un cristal mă simt, într-un coșmar de ger. Și mi-ar plăcea să -mi fie atât amar de dor, Fiindu-ți un păstor al pașilor, ce-i urci agale Spre cerul, care ninge cu fulgi impunători, Aici să -ți fie dor de noi... Cu doruri marțiale. PARTEA MEA DE IUBIRE Iubirea, partea mea de inocență, De spirit
de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383009_a_384338]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > CÂND... Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului CÂND... versuri, Bertoni D Albert Când norii înceta-vor să mai plângă Fierbinți lacrimi amare și de dor Inima pare să se frângă Cu trupul străbătut de un fior... Când soarele va înceta să mai răsară Luându-ne speranța de-a iubi Vom face totul numai într-o doară Și - ncetișor, cu toții vom muri... Când
CÂND... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383035_a_384364]
-
-ntrece măsura Și totu-n jur va fi armonios Iubiri, vor triumfa-n război cu ura Iar astfel totul pare mai frumos... Când inima va înceta ca să mai bată Ajunsă fiind, la lung capăt de drum Sătulă de o dulce - amară soartă Ce-a fost, s-a transformat acum în scrum... iunie 2008 Referință Bibliografică: CÂND... / Daniel Bertoni Albert : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2167, Anul VI, 06 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Bertoni Albert : Toate Drepturile
CÂND... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383035_a_384364]
-
Și am să -ți țin de sete Și dacă nici atunci nu vrei Din zbor, a te întoarce Voi conjura cu foc pe zei Chiar viața -mi, de ar stoarce Și dacă -n clipa când ajungi Nu vei găsi iubire Amarul zbor ai să ți -l plângi În grea dezamăgire. 06 noiembrie 2015, Focșani Referință Bibliografică: ȘI DACĂ... Daniel Bertoni Albert : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2134, Anul VI, 03 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Bertoni Albert
ȘI DACĂ... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383024_a_384353]
-
acră, / De te-ai coace cât te-ai coace, Dulce tot nu te-i mai face; De te-ai coace toată toamna, Ești mai acră decât coarna; De te-ai coace-un an ș-o vară, Tot ești acră și amară; / Ieși afară ca o pară; Intri-n casă ca o coasă; / Șezi în unghi ca și un junghi.” Cântul și-ospățul s-au sfârșit / Numai când ele-au adormit. Baba se scoală somnoroasă, / Buimacă, tocmai când în casă Lumina zorilor
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Într-un leșin grozav, din care / N-a mai avut sorți de scăpare. Feciorii ei, cu toți plângeau / Și să priceapă nu puteau, Ce-nsemnătate au avut / Semnele care le-a făcut. Nora cea mică se făcea / Că plânge cu amar și ea. Printre suspine, a-ntrebat: „Ați înțeles ce-a arătat, Biata mămucă, dragii mei?” / „Nu! Nicidecum!” - ziseră ei. „Eu înțeleg că mama-mparte / Averea. Cu limbă de moarte Ea lasă fiului cel mare / Și noră-si, casa pe care A
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Era vulnerabilă și Buhăianu știa că va ceda. A făcut-o pentru siguranța și viitorul copilului. Aflase că Dan se însurase, că avea și el o fetiță...Îi murise și speranța. A acceptat relația cu Buhăianu ca pe o pilulă amară. Poate că are un suflet frumos, dacă fizic...În definitiv, era, acolo, un bărbat și acesta. Dar s-a înșelat, că „bărbatul” acesta s-a dovedit un monstru: meschin, egoist, gelos, adică terorist, brutal și ticălos. A inventat aiureala cu
TRANDAFIRUL SIRENEI- 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383057_a_384386]