3,529 matches
-
de fapt să miște din gură numai, fără nici o sonoritate, care, oricum, ar fi fost acoperită de bătăile din pereți; Citește": mai întîi e oficios, apoi conciliant și, pe măsură ce bunica se îndreaptă spre el cu multă fermitate, mimează o vorbire amenințătoare, susținută de gesturi; odată ajunsă în fața delegatului, bunica îi ia cu calm afișul din mînă și, la fel de calmă, începe să-l rupă; în timp ce bubuitul crește, ceilalți membri ai familiei se apropie de bunica, presiunea asupra delegatului crescînd; acesta se retrage
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
eșuate, festele ce viața are grijă să le aștearnă la fiece pas. Și de fiecare dată printre cadrele realiste ale unei încăperi-cutie dintr-un bloc de uniformă se ițesc himere ba un cal verde, ba o mașină de vînt, cînd amenințătoare, cînd mîngîietoare pentru disperările celui neputincios. Și de fiecare dată Constantin Popa mobilizează cu vînă de dramaturg adevărat lecția marilor absurzi ai secolului XX. Răul, cu atât mai puternic într-o lume pe nepotriva omului normal, adică liber, se insinuează
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
distrăm și noi... Preotul: Nu-i frumos... nu-i creștinește... Și tu, măi Ionică, de ce?! Și mai ții și cartea...! Groparul: Părinte... m-am lăsat furat de evenimente... N-am știut că băiatul ăsta moare... pe bucăți... în rate... Preotul: (amenințător) Măi Ionică! Dascălul: (dacă tot nu mai spune nimeni nimic...) Așa e... cum spune părintele... Măi Ionică! Preotul: (stînjenit) Tu vezi de tămîia aia... că arde de pomană... (către Marieta și Costache) Și dumneavoastră...! Marieta:...Părinte..., eu să vă spun
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mi-e frică să n-o uit... și dacă o uit, eu ce fac? Ce-o să mai spun? Și cine o să fiu eu dacă uit povestea vieții mele? Sursa dublă: Măi să fie, da' tu ești filosof, plutonierule...! Plutonierul: (ușor amenințător) Cu tine o să am odată o discuție... o să-ți placă... crede-mă... * Dosar nr.: Că m-am săturat zi de zi, zi de zi, de parcă aș fi condamnat să vin aici... și să... Soția: Păi atunci de ce vii?! Dosar nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mortule...! Sursa dublă: Înțeleg, după cît ești de furios, e adevărat ce a spus plecatul... Dosar nr.: Ba nu-i deloc adevărat... Plutonierul: Dom'le, ce să mai vorbim..., dacă nici în morți nu mai avem încredere... Dosar nr.: (ducîndu-se amenințător către Obiectiv nr.) Și tu, măi pișărcosule... (ducîndu-se la Sursa dublă) și tu, măi ăsta, care faci mereu pe deșteptul..., du-te tu la masa aia dărîmată și să auzi cum se făcea că plecai în străinătate mai ușor decît
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mulțumești smerit lui Dumnezeu că i-a fost milă de noi și ne-a scăpat de ceasul rău, dumneata te dai peste cap să-i răscolești din nou mânia cu năzdrăvăniile dumitale obișnuite și cu dragostele... (Don Juan îl privește amenințător.) Au! Ține-ți gura, păcătosule, tu nu știi ce vorbești; stăpânul știe ce face!... DON JUAN: (zărind-o pe Charlotte): Dar de unde ieși fetișcana asta? Ia uită-te la ea ai văzut ceva mai minunat pe lume? Și nu ești
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
s-a răspândit zvonul și publicul, dar și oamenii de teatru din București au luat calea Casandrei. Pentru mulți a fost un prilej de speranță, pentru unii prilej de neliniște. E un adevăr: pentru ordinea stabilită a valorilor, se arăta amenințătoare o citire nouă a teatrului. Au trecut anii de atunci și tot ce spun acum s-a mai spus și viața teatrului românesc a validat. Nu vreau sa risc să mă repet sau să spun ce alții au "spus" și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în comediile clasicului nostru substraturi tensionate, pulsiuni obscure, atrocități. Precum în Noaptea furtunoasă, pe care autorul acestor rînduri a avut norocul s-o vadă în anii studenției sale (Teatrul Giulești, 1979). Verva comică din text avea mereu un revers sumbru, amenințător. Un Rică Venturiano vag-diavolesc jucat de Florin Zamfirescu, pogorît în acțiunea piesei pe o frînghie, descinzînd astfel în scenă -...ad Inferos?! Și un remarcabil Radu Panamarenco în Chiriac greoi și baritonal, glumeț și cinic în același timp, de neuitat. După cum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lor anterioară, dinspre public și din spate, între capătul lor depărtat și peretele cel mai înalt, transversal. Între acești doi pereți laterali, o masă lungă de brad, două bănci, o lampă cu gaz, trei blănuri de oaie, o secure înfiptă amenințător în scândura podelei, câteva ulcele din pământ ars, un opaiț. Raporturile spațiale, proporțiile panourilor, albul văruielii, podelele de scândură, mobilierul simplu, din același lemn crud, câteva obiecte, puține, creau un univers al strictei necesități, de o austeritate deosebită, dusă până la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de săracii disperați etc. Și, tot de aici alungarea muzicii din acest film, ca dintr-o lume care își ajunge sie însăși, care are propriile ei semne de recunoaștere: tropăitul calului, deslușit de departe de urechile atente ale Anei, viscolul amenințător, râsul batjocoritor al femeii, muțenia lui Dumitru, ca o tragică prevestire... (Magda Mihăilescu) Fără șovăială, fără ezitări inutile, refuzând influențele neasimilate, debutul lui Alexa Visarion... Deși regizorul propune noi personaje (soția hangiului, soldatul traumatizat de război, țăranii alungați de sărăcie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cel ce realizează un decor deosebit de expresiv. El a imaginat spațiul de joc drept o piață părăsită, apăsătoare ca atmosferă, o piață în care casele și-au întors fața de la lume (de la public) și se ridică spre cer ca niște amenințătoare spânzurători, element discret sugerat prin acoperișurile și podurile desenate de scenograf. Spânzurătoarea ca simbol justițiar marchează fiecare cadru de joc. Ideea pornește, desigur, din acel posibil final în care Woyzeck pentru uciderea lui Marie poate fi condamnat la spânzurătoare. Regizorul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
face, torturile la care fusese supus, toate fac parte din nebunia lui, pe care o judecă obiectiv[...] Vedeți din nou filmul și astfel veți descoperi calitățile acestei realizări... (D. I. Suchianu) Regizorul propune un continuu paradox al comporta mentelor, Anca este amenințătoare prin însăși prezența ei. Hăituit fără încetare, Dragomir disimulează manifestându-se violent, destructiv, încercând cu disperare să obțină cu sila ceea ce știe că nu poate obține cu nici un preț. "Umbra" lui Dumitru, de care protagoniștii vorbesc adesea, apare în film
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
limbaj dezarticulat. Suntem pe o Vale a Plângerii. Cuvintele nu mai pot rămâne ele însele. Nu mai pot exprima decât o durere prea profundă ca ea să fie doar a piesei. Odată plecați ofițerii, odată încheiată sărbătoare, putem asculta șuietul amenințător al subteranei. Încheiat Cehov, putem să-l ascultăm pe Dostoievski. Încetând sonurile fanfarelor, putem asculta acel ex nihilo pe care Shestov îl leagă cu atâta încrâncenare de numele lui Cehov... Larisa Stase Mureșean Mașa și Irine Flamann Catalina Olga [...] atât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și obligându-mă să mărturisesc... Scenariul inițial, Ziditorul, a fost scris în 1978 imediat după debutul meu în cinematografie. Unii "colegi", din Comisia ideologică, înregimentați în sistem m-au atenționat, scriind: E vorba de o biserică!!!... Biserica, ne înalță???... avertizare amenințătoare pentru acel timp. Era un proiect dorit obsesiv, care fora în mine, neliniștitor, adânc. Atunci eram cuprins de magia Tarkovski. Am înțeles înăuntrul meu că tema era împlinită, desăvârșită exemplar în capodopera Andrei Rubliov. Veneam prea târziu, mult prea târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
modern în propagandele sale. Evident că intelectualii ar trebui să se țină departe de aceste moduri propagandistice de a fi în social și în politic. În munca lor persuasivă, politicienii moderni luptă pentru reprezentare. Ei sunt păstorii turmelor lor, autoritățile amenințătoare și ocrotitoare, sistemul simbolic asupra vieții cotidiene. Cei care nu se supun stăpânirii Simbolurilor sunt anatemizați! Acest principiu al reprezentării ar fi unul util și eficient dacă nu ar crea atâtea și atâtea fonduri structurale de probleme. Unul dintre motivele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
socialiste împotriva războiului și o armonioasă manifestare a forței pe care o are Internaționala". Aceasta își propune constituirea unei Federații balcanice, dar nu este capabilă să definească nici cea mai mică inițiativă concretă și coordonată împotriva războiului, care devine din ce în ce mai amenințător. Această neputință constituie expresia unei profunde stări de neliniște care persistă în rîndurile socialismului european în legătură cu problema războiului și a păcii. Apare totuși o necunoscută: ce vor face socialiștii germani? Pentru fostul socialist Charles Andler, bun cunoscător al realităților din
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
înălțimea speranțelor sale, va fi oare în măsură să se reorganizeze la scară europeană și să reia "lunga tradiție de cooperare directă și de compromis" care îl caracterizează?1 Împrejurările par să-i fie favorabile. Totuși, foarte repede, umbre din ce în ce mai amenințătoare vor întuneca acest tablou, aparent seducător, dar care nu ține seama de realitate. Mai multe coordonate trebuie luate aici în considerare. Întîi de toate, importanța trecutului și manifestările "internaționalismului eșuat" care au caracterizat ultimii ani ai ISM, vor cîntări greu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de a refuza orice posibilitate de acțiune în Europa Orientală. Mult mai clar decît în cazul ISM, organizațiile aderente ale Internaționalei Socialiste se integrează în ceea ce se va numi "lume liberă" a cărei parte o iau față de blocul comunist, considerat amenințător, ostil și ofensiv. Cu toate acestea, nu am putea asemăna Kominformul cu Kominternul, chiar dacă această comparație s-a făcut pe nedrept în vremurile de glorie ale Războiului Rece. Fundamentele gîndirii socialiste definite la Frankfurt constau, în primul rînd, în consacrarea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
exemplu Austro-Ungaria, ea trebuie să răspundă la problemele ridicate de către naționalism, fiind obligată să țină seama de această realitate în ansamblul intervenției sale. În anii care preced Primul Război mondial, vom asista la ascensiunea naționalismului și la pericolele tot mai amenințătoare care-și fac apariția în Europa. Internaționala a II-a este conștientă de gravitatea acestei chestiuni pentru popoarele europene; ea surprinde cu claritate mizele puse în joc deoarece, începînd cu 1907, aceasta va așeza în centrul preocupărilor sale lupta împotriva
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
amenință o Europă tot mai pozitivist-raționalistă, inclusiv "jargoanele" abstracte ale științelor, astfel încât însuși studiul limbajulul a produs o nouă limbă. Riscul pierderii semnificației cuvintelor și implicit a ființei emitentului-utilizator poate induce un nou Turn Babel al cacofoniei generalizate. Împotriva acestui amenințător idiolect babelic, Morretta evocă viața și scrierea lui Panini, primul reformator al disciplinei gramaticii sanscrite, care a trăit în secolul al IV-lea a. Ch. Prima gramatică din lume, "Cunoașterea cuvintelor" ("Sabda-Vidya"), are toate datele unei științe de origine divină
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
actriță juca o călugăriță. După douăzeci de minute, Vancea îl întreabă pe Guță, lovindu-l cu cotul, complice: Bă Gutică, aduteră ătia la teatu gaditi tinere... Iote-o p-ata, e bună de modol! Tine-i? Jignit, Guță-i șuieră libidinosului, amenințător: E fata mea, domnule! Aa, mi te păru mie cunotută!... Da pacă ea mai mică! Vine partea a doua: aici, Loredana juca un personaj misterios, ascunsă sub borul unei pălării de epocă. Jocul din sală se repetă: la un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mă și vedeam luat de guler și scos din sală cu șuturi în fund. Ovidiu mă privea cu ură (adică, de ce l-am dus acolo?), iar Vasile se-nroșise și căpătase o privire de pește fiert. Și cînd tăcerea devenise amenințătoare, tot cel mai rodat dintre noi, prozatorul Băran, a găsit soluția de salvare. S-a ridicat în picioare, a bătut cu pumnul în masă și-a rostit tunător, cu o voce care semăna teribil cu cea a lui Ceaușeșcu: "Tovarășul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Dimiu, să fiți reprezentantul unor mișei care și-au trădat patria! Într-o vreme, pentru așa ceva, indivizii erau decapitați!... Cuvîntul a căzut... ca o ghilotină, zău! S-a lăsat tăcerea periculoasă, care cu cît se prelungea, cu atît devenea mai amenințătoare mai ales că la dezbatere fusese invitat prim-secretarul și, bineînțeles, erau de față și oamenii Securității și C. Măciucă, directorul din CCES (de altfel, pentru asemenea incidente, din 1985, manifestarea a fost interzisă!). V. Silvestru, care, de obicei, conducea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Leiba Zibal, pe Leonida...? Un revenant, un mort viu (ca fratele farsor ce revine cu o surpriză pregătită din timp: scrisoarea decretîndu-l mort e ...plastografie), un "strigoi în întunerec", luat în litera manifestării lui, terifiante pentru ascultător, sau un... "goi" amenințător de cu vreme (Gheorghe). Iminența confruntării între protagonist și temutul agresor mal ... entendu, neauzit cum trebuie, cere o rapidă înțelegere. Comică devine în jocul consorților insomniaci, care caută explicația, neîntîrziat, în gazetă și citesc à la lettre metaforismul stupid al
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lua ăluia șefia sau, chiar dac-ar pierde, tot ar cîștiga ceva: ar atrage atenția șefilor șefului, în existența cărora încă mai credea. Totuși, stînd printre băieții care vorbeau ca și cum nimic nu se întîmplase și asta era cu atît mai amenințător, că pentru ei o bătaie era ceva obișnuit, căreia nu merita nici măcar să-i acorzi atenția a două vorbe, și-a spus că poate se pripise. În fond, poate ar mai fi fost și alte modalități de-a obține lucrul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]