2,503 matches
-
Herbst, caracterizate în roman cu lux de amănunte, de la detalii vestimentare până la date caracteriale), evoluția Augustinei pendulează între o accentuată nevoie de ocrotire și asumarea conștientă a propriului destin, eliberat de influența celorlalți. Voluntară, inteligentă și rafinată, eroina trăiește experiențele amoroase ca pe o necesară inițiere, fără să le confunde însă cu iubirea autentică. Romanul excelează în surprinderea minuțioasă a detaliilor (arhitectura caselor, interioare și mobilier, obiceiuri, gusturi) și a nuanțelor, reușind să construiască pregnant fiecare personaj, într-o suprapunere caleidoscopică
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
actori ai epocii, în montări fastuoase și spectacole care entuziasmau. Rămas pe hârtie, textul își pierde strălucirea, iar, în timp, și importanța, odată cu intrarea în desuetudine a mediului social adus la rampă și a comicului de limbaj folosit. Doar intriga amoroasă, în esență dramatică, desfășurată oarecum tensionat între cei doi protagoniști, dominați de neîncredere reciprocă, și rezolvată printr-o mică lovitură de teatru - presupusa vampă („păianjenul” nesățios) era o neprihănită fecioară -, abia mai poate suscita interesul cititorului. De multe aplauze și
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
autogenerează, derularea evenimentelor - avându-le ca protagoniste pe Irina sau Dania - nefiind altceva decât stimul al introspecției. În Ioana, singurătatea lui Sandu și pustiul său interior își găsesc un corespondent în ariditatea și dezolarea peisajului alăturat mării veșnic agitate. Intriga amoroasă se subordonează analizei acute a experienței, autenticitatea sentimentelor este greu de stabilit, fiind vorba de trăiri contradictorii, traduse în cazuri majore de conștiință: Irina reprezintă, în același timp, un obiect al disprețului, descrisă fiind ca o persoană mediocră intelectual, dar
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
fost victima unui accident montan sau dacă s-a sinucis, și vindecarea lui Viky este incertă, iar Mady trebuie să evite lumea mondenă a concertelor, din cauza apartenenței sale la comunitatea evreiască. Procedeul de multiplicare a cadrelor relaționale alături de întregul conflict amoros în sine nu generează decât descoperirea marii diversități a personalității naratorului. Finalul romanelor nu aduce așteptatele explicații raționale în legătură cu situațiile investigate, de vreme ce continuarea lor rămâne deschisă imaginației libere a cititorului, ci conștiința faptului că aproximarea propriului eu se dovedește imposibilă
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
fiindcă în viață, constată romancierul, compromisurile, lașitățile umbresc de multe ori, până la ștergere, idealul eroic. Astfel doctorul, ce se închipuie comițând gesturi cu consecințe fatale, dar păstrând apoi o atitudine demnă, nu e decât un biet laș, care întreține relații amoroase cu soția prietenului său; cum nu are curajul să-și înfrunte bărbătește rivalul, recurge la josnica răzbunare a injuriilor telefonice anonime. În Surorile Veniamin (1935; Premiul Societății Scriitorilor Români), romancierul continuă să facă investigații pe arii minore. Concentrându-se asupra
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
Claude Bonnefoy, București, 1999; Georges Simenon, Școala crimei, București, 1999; Alexandru Ciorănescu, Paiața tristă, pref. trad., București, 2002. Repere bibliografice: Tania Radu, Esopismul discreției, LAI, 1995, 19 iunie; Mircea Anghelescu, Neobositul Don Miguel, LCF, 1995, 44; Z. Ornea, O prietenie amoroasă, RL, 1995, 46; George Munteanu, Mutații ale „orizontului de așteptare”, LCF, 1996, 23; Gheorghe Grigurcu, Poetul și Muza, RL, 1996, 34; Emil Manu, Domnița „nebănuitelor trepte”, ALA, 1996, 333; Iulia Popovici, Ionesco par lui-même, RL, 2003, 17. I.D.
CIOCULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
înveșnicirii. În afară de sonete, pasteluri, elegii, „doine” de rapel politic, C. scrie și strofe de glăsuire patriotică, schițând, cu elemente de atmosferă sumbră, priveliști „din război” (Din vremi întunecate, 1922). Discursivismul ia locul aici oftaturilor și încruntărilor din lirica de elan amoros și ifos cogitativ. SCRIERI: Din taina vieții, I-IV, 1915-1935; Din vremi întunecate, București, 1922. Traduceri: La Fontaine, Fabule, I-II, București [1920]; Charles Wagner, Viața cumpătată, pref. Emil I. V. Socec, București, f.a. Repere bibliografice: C. Sp. Hasnaș, „Din
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
reproduse din opera autorului avut în vedere, conform cu exigențele colecției în care a apărut volumul, G. își organizează comentariile pe marginea lor pornind de la o sugestie din Roland Barthes și concepând relația criticului cu opera literară că pe o relație amoroasă, analoaga în fond cu aceea dintre Emil Codrescu și Adela din românul lui G. Ibrăileanu. Remarcabile în acest exercițiu critic de ucenicie sunt deocamdată aplicațiile personale ale unei vizibile înrâuriri din partea „noii critici” franceze și, pe de altă parte, o
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
său, doctorul recurge la o stratagemă: îi publică fotografia într-o revistă; romanul va anexa scrisorile primite de la cei care pretindeau că-l cunosc pe Filiti. Trei scrisori-martor schimbă cu totul portretul personajului Filiti, făcând din el protagonistul unor relații amoroase bizare. În afară de prea abisalele motive care-l determinaseră să-și părăsească nevasta (deși nu avea nici o intenție în acest sens), fusese agresorul și amantul unei nepoate (vitrege), devenită actriță. Astfel, romanul, care încearcă să prindă toate intențiile scriitorului, se lasă
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
H. G. Wells sau în povestirea lui Rosny nu trimite la niciun semn, în afară de o voință atroce de exterminare și deci o lipsă totală a comunicării. Ne putem pune problema pertinenței și perpetuării acestui model în relațiile personale sau internaționale. Întâlnirile amoroase sunt mai complexe, mai bogate, uneori și mai tragice. 2. Iubirea unora și a altora SF-ul oferă multiple variante în materie de reprezentare a iubirilor și a erotismului. El se poate îndepărta de triunghiul simplist care nutrește atâtea romane
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sunt îndeplinite de ființe și lucruri umane sau nu, terestre sau nu, cu toată ciudățenia pe care o poate implica acest fapt. 2.1. Iubirea în utopii În utopii iubirea prezintă puțin interes, în afară de Le Nouveau Monde amoureux ⁄ Noua lume amoroasă de Charles Fourier (1837), unde aceasta rezultă dintr-un fel de alchimie a pasiunilor. În schimb, utopiștii sunt interesați de procreație, ajungând să fixeze orele și zilele favorabile astrologic, cum face Tommaso Campanella în Civitas Solis/La citta del Sole
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
adolescentului(-ei) fantazează, se teme și speră, fără să știe ce sex va avea el/ea și fără să cunoască sub ce sex va apărea prietenul/prietena. China Miéville (Perdido Street Station / Stația pierzaniei, 2000)115 ne prezintă alte relații amoroase între oameni și extratereștri, în scene erotice foarte atente să păstreze misterul dorinței ce se manifestă. Iată, de exemplu, o scenă amoroasă între Lin, femeia-insectă khepri, și Isaac, un om: " Se întoarse, se ridică în cot și, sub ochii lui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sex va apărea prietenul/prietena. China Miéville (Perdido Street Station / Stația pierzaniei, 2000)115 ne prezintă alte relații amoroase între oameni și extratereștri, în scene erotice foarte atente să păstreze misterul dorinței ce se manifestă. Iată, de exemplu, o scenă amoroasă între Lin, femeia-insectă khepri, și Isaac, un om: " Se întoarse, se ridică în cot și, sub ochii lui Isaac, rubinul întunecat al chitinei se desfăcu încet, la fel ca apendicele ei cefalice. Cele două jumătăți ale capului-carapace se deschiseseră și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
său, Și dacă..., acest poem de dragoste nu face aluzie la tema erotică, ci tocmai la procedeul de lansare a alegoriei: poezia se oferă ca "tehnologie" de producere a unei continuități în ordinea lumii (dacă.., atunci...). Mai mult decât subiectul amoros, poemul transmite o formă a gestului, maniera în care și noi putem mai departe, în propria noastră existență, să "sărim" de la un lucru la altul. Resortul pe care îl vedem aici la lucru e "paralelismul", acea calitate a poeziei, binecunoscută
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
oportunitate care subînțelege constrângerea, blocajul, potențialitatea nerealizată sau realizată parțial. Mumuleanu începu a simți trebuința de a produce și el ceva. Ocaziunea cea mai firească pentru poezie e vârsta juneței (amorul). Cele dintâi încercări poetice fură niște madrigale și elegii amoroase. După aceea, arestarea boierului Filipescu i dete cauză de ajuns a medita și a vedea valurile și necazurile vieței. Însoțind pe arestatul boier la moșia lui Bucovul, talentul său avu locul cel mai favorabil de a se dezvolta în mijlocul naturei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
această istorie cunoaște variante parodice și satirice; ea asociază, în general, temei ospitalității, pe cea a frugalității și a dragostei conjugale, fiindcă adevărata ospitalitate nu poate fi oferită decât pe un fond general de armonie a căminului și de fidelitate amoroasă, care continuă cum ne spune Odiviu, dincolo de moarte, prin metamorfoza cuplului primitor în copaci. Că ospitalitatea este o datorie sacră, că ea trebuie împlinită cu mari sacrificii, ne-o arată numeroase povestiri în variantele lor multiple. Una dintre ele, Levitul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu mare risipă care funcționează precum o conjurare a potențialelor pericole pe care personajul venit din afară îl reprezintă. Darul înseamnă integrare și poate merge până la căsătorie. Să revenim la poveștile populare care permit citirea episodului în perspectiva unei ospitalități amoroase și conjugale. Un erou necunoscut care se dovedește a fi un prinț apare pe neașteptate în visul unei tinere fete aflată la vârsta măritișului. Deoarece măritișul este o temă omniprezentă pentru Nausica, dar și pentru Ulise care preaslăvește bucuria vieții
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aici că ospitalitatea este înnobilată prin moartea fiului. Ospitalitate și dragoste conjugală Legătura între ospitalitate și dragoste conjugală este un alt element fundamental al mitului. Filemon și Baucis continuă să se iubească dincolo de ani și sunt modele ale acestei fidelități amoroase asupra căreia timpul nu acționează. Ospitalitatea nu se poate întemeia decât pe o înțelegere profundă între cei care o oferă. Pacea căminului poate fi a priori spațiul oricărei posibilități de găzduire. Ambiguitatea găzduirii oferite lui Ulise de către feacieni la Scheria
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lega niște funde. Neglijeul ei galant lăsa să i se vadă o parte din farmece și părea că nu le ascunde pe celelalte decât pentru a ațâța dorințele")227 creată pentru a-l forma pe tânărul Angola în această fizică amoroasă care vrea ca "simpatia de organe stabilită să-i [pe tineri] lămurească asupra sentimentelor reciproce"228. Gestul de ospitalitate, departe de a fi static este, dimpotrivă, agitat de mii de provocări. El oferă un parcurs dinamic care urmează o gamă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
continuare, în versiunea ei din 1812 mai interesantă decât cea din 1777235 , mai libertină și mai cinică. Cea din 1812 prezintă un tânăr a cărui naivitate întărește stupoarea 236. Denon nu povestește o istorie, este vorba doar de o întâlnire amoroasă, absolut gratuită și fără viitor. Nu vom merge până acolo încât să spunem, așa cum o face Claude Lougnot în Vivant Denon: un roman 237, că autorul anticipează într-un anume fel tehnicile narative ale Noului Roman, dar vom recunoaște originalitatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
1. Roza este nașterea, roză virginitatea, pierderea ei, plăcerile carnale, caracterul efemer al corpului omenesc... "Paradoxal este așadar că omul a asociat trandafirul cu moartea, făcând în același timp din el un elogiu al vieții [și]...dându-i masca extazului amoros"263. În poemele Occidentului și Orientului, trandafir rimează cu femeie, cu suferință, tortură, cruzime și Mandiargues îl citează pe Rotrou: "Cele mai crude chinuri n-au fost decât roze". "Și precum carnea femeii, roza/ Crudă Herodiade înflorită în grădina luminoasă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nebunii: "Așadar această femeie greu de definit (greu de definit și în mine însumi)462 îmi ofereau o nouă mărturie a șederii ei, actuale sau trecute, în acest conac sumbru". Să trecem peste fetișism, peste relatările sadomasochiste ale unei uri amoroase pentru a ajunge la scena în care bătrânul încearcă să o resusciteze pe defunctă în timpul unei furtuni de o extremă violență, deși de scurtă durată, "cum sunt adesea furtunile de toamnă" și care ne amintește întrucâtva cataclismul care încadrează reînvierea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
strania asemănare a fiicei și a mamei, fiecare un pic nebună, fiecare cu simțurile fizice ascuțite la extrem și în mod morbid, o inteligență deosebit de vie și o mare sensibilitate, permit explicarea straniilor comportamente ale protagoniștilor și foarte strania partidă amoroasă care se joacă, inclusiv incestul între tată și fiică (prefigurată în Poe) ("prea multe lucruri, de altfel, doar presimțite în cuvintele fetei, și de care spiritul meu, obișnuit cum era cu ce e mai rău, fugea îngrozit")467. Dar naratorul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
transpoziția este primirea unui gen într-un alt gen, uneori chiar într-o altă artă. La acestea am putea adăuga pastișa în care se contopesc în mod fericit invitația acasă și darul de sine și totodată darul total și conjuncția amoroasă, banchetul dat de culegere, antologie, florilegiu sau neospitalitatea parodiei. Imitația și continuarea pot fi privite ca un dar de sine, ca o primire vecină cu adopția, în care raportul între același și altul se pune în termeni de circularitate. În
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la nivele diferite ale realității; sexualitatea și comunicare; comunicarea dintre state - diplomația; comunicarea și acțiunea economică; comunicarea spațială; comunicarea pedagogică; comunicarea politică; comunicarea socială; comunicarea artificială; comunicarea de masă; comunicarea neverbală; comunicarea culturală; comunicarea plastică; comunicarea cinematografică; comunicarea în întâlnirea amoroasă și în viața de cuplu; comunicarea muzicală - Beethoven afirmă că muzica sa are acces la regiuni ale eului nostru pe care gândirea discursivă nu le poate atinge; comunicarea gestuală, kinezica. În concepția lui Cicero, „gesturile sunt un limbaj pe care
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]