2,204 matches
-
1991 sunt în parte închinate lui G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu și Cincinat Pavelescu. Alte eseuri și publicistică, uneori cu sens polemic, semnează Șt. Cazimir, Iosif Naghiu, Virgil Stoenescu, Mircea Horia Simionescu, Elena Drăgușin Popescu. Se pot menționa de asemenea anecdotele literare ce vin din partea lui Ovid S. Crohmălniceanu și un articol al lui Valeriu Cristea, Două amintiri cu Marin Preda. Rețin atenția traduceri din Dino Buzzati, realizate de Paul B. Marian și Ileana Moldovan, din Michel de Villiers în versiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
realizate de Paul B. Marian și Ileana Moldovan, din Michel de Villiers în versiunea Rodicăi Lungulescu și pagini din umorul străin transpuse de Marius Tupan. Revista mai oferă informații din actualitate prezentate în manieră umoristică, aforisme de Tudor Mușatescu, caricaturi, anecdote, știri sportive, poșta redacției. Alți colaboratori: Dan Cojocaru, Adrian Socaciu, Mircea Enescu, Varujan Vosganian, Victor Pițigoi, Dumitru Dinulescu, Ion Besoiu. M.W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
15 mai) din această publicație subintitulată „literară-socială ilustrată”, redactată de Romulus Boiu și Corneliu Roșescu. Ei publică, alături de Eugen Velescu și de Caton Theodorian, versuri, proză, articole despre sport, o cronică a unui spectacol al Operei din Viena, umor și anecdote. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290020_a_291349]
-
din viața României (1940-1948), fac dovada unei înzestrări reale. Descrierile de natură și mai ales surprinderea unor dezlănțuiri stihiale, căldura evocării copilăriei, a mamei și a fraților, a prietenilor de luptă și crez, creionarea imaginii îndurerate a țării, numeroasele portrete, anecdotele savuroase alternând cu momente de duioșie, autoanaliza și reflecțiile asupra vieții sau a artei și literaturii îl captivează pe cititor, lăsându-i sentimentul întâlnirii cu o personalitate tumultuoasă, angajată total în ceea ce scrie. Prin jurnal cărturarul ține o continuă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
toate acestea (și multe altele) citindu-i ultima carte: Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut (București, Humanitas, 1992, 174 pp.) Document memorialistic important, fără îndoială. Dar inegal, amestec de analize și mărturii esențiale, alături de multe detalii anodine și nesemnificative, de anecdote oarecare și scene nelegate între ele, insuficient elaborate. Uneori se simte și o anumită discreție voită. Alteori, efectul rememorării este predominant, în dauna stilizării și organizării finale a manuscrisului. Este vorba, în mod evident, de o primă redactare rămasă imperfectă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu respect de profesoara lor de chimie și pentru profesorii care s-au succedat de atunci la aceeași catedră. Va rămâne un exemplu și pentru generațiile următoare de elevi și profesori. Exigența profesoarei poate fi pusă în evidență și prin anecdotele care circulă printre foștii elevi, depănate la întâlnirile de promoție. In timpul tezei de chimie un elev a încercat să arunce o fițuică unui coleg. Aruncând fițuica, aceasta a căzut în fața profesoarei, care a strigat: ,, Cine a aruncat fițuica să
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
generală. Pe scurt, la toți oamenii, bărbați și femei, preocupați să-și facă o cultură generală. Am vrut să le oferim tuturor o carte simplă și clară și, în același timp, sigură și în acord cu cercetarea istorică actuală. În afară de anecdotă, în afară de imaginile pe care alte cărți și manualele școlare le oferă cu prisosință, ceea ce s-a dorit prezentat aici sînt cadrul de ansamblu, trama continuă, dar și liniile de forță ale unei istorii așa cum o înțelegem astăzi. Această Istorie a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
își reține povestirile despre spectacol, la fel fac și actorii din distribuție, se arată însă pe ei împreună și pe fiecare-n parte și provoacă prin armonia tuturor celor nespuse, prin felul în care vorbesc unul despre altul și prin anecdotele care intrigă. Regia în sine nu mă interesează din punct de vedere al dominației, al conducerii, ci mă interesează teatrul care permite să ai în propria viață o altă dimensiune. Intuirea lumii nevăzute, respectul și ezitarea în fața ei, recunoștința, curiozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
anume mulțumirea, iertarea, st]pânirea de sine, lipsa furiei, neînsușirea, puritatea, controlul senzualit]ții, înțelepciunea, autocunoașterea și adev]rul. Din nou, acestea sunt elemente obișnuite în etică indian]. Scrierile epice și Gita Popularele scrieri epice R³m³yana și Mah³bh³rata exploreaz] prin intermediul anecdotelor și povestirilor emoționante luptele, paradoxurile și dificult]țile care survin în respectarea dharmei, idee aflat] în permanent] evoluție. R³m³yana, care îi prezint] pe viteazul R³má și pe soția sa cast], Sita, drept modele perfecte ale virtuții, este mai dogmatic] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un cadavru viu. "Odihnește-te, dragule, îi spune, mă întorc imediat, după partida de tenis, foarte curînd". În urma ei, soțul, jubilînd către public: "Ea habar n-are că i-a mai rămas doar o săptămînă de trăit". E genul de anecdotă după care se topește monstrul academic Ravelstein, apelînd pentru asta la nesecata mină a prietenului său, naratorul din recentul roman omonim, alias Saul Bellow (Nobel, 1976). Asta, așa, ca să mai schimbe un pic ștaiful de campus cu relaxata deriziune. Istoria
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
însuși. Și, mai mult, impresia produsă în areopagul subțirilor lumii de impardonabilul jest al celui care, să recunoaștem, produsese deja primul mare dezgheț în gerul stalinist. Scena pantofului totuși, nu?... 1 aprilie "Primează anegdota." Deconectanta formulă junimistă, deși numai de anecdotă nu e vorba. E un personaj ușor/ dacă nu de-a dreptul bizar (eufemizez pentru a numi de fapt o țicneală de-a binelea), cunoștință veche, fost condeier al partidului, care, culmea! cu scrînteala lui pe-atunci bine jucată lăsa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu regele, ai?" completează într-o șuie consecuție. "Da, țin", mă expun eu riscului și-l las să-și facă revista presei, fără să mai urmăresc efectul produs de răspunsul meu tocmai bun de atins la mir. Iată însă că anecdota declanșază, subit, un șir de reflecții nu originale, nici vorbă în stare însă a-mi contura, în beneficiu propriu, un mental colectiv, atît de pregnant după căderea comunismului. E de ajuns în acești ani de confuzii posttotalitare să apară un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu moravurile politice sau sociale, ci mai ales limbajul, stilul gazetarilor; sunt relatate persiflant și anumite evenimente lipsite de interes public. Totuși, în unele dintre producțiile tipărite există în subtext aluzii politice. Câteodată se imită versificația populară, alteori se reproduc anecdote și texte umoristice din folclor. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287889_a_289218]
-
Dar, pe de altă parte, își fac presimțită unitatea, incluziunea originară a simbolului în principiul pe care îl simbolizează. Cu cît distanța dintre ele e mai puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai ales în rândul celor cu un nivel de cultură modest. Au publicat, alături de Simion Pocreanu și de cei doi redactori, Constantin Almăjanu, Șt. Albu, A. Roxim, Th. D. Speranția. Se tipăresc doine din Maramureș culese de I. S. Bădescu, anecdote versificate, articole despre reprezentanții Școlii Ardelene sau despre scriitori români. Câteva traduceri de basme germane se adaugă materialului literar original. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289027_a_290356]
-
de realizare a acestora, cum ar fi: formularea unui număr rațional de Întrebări (maximum 20) scurte și clare, care să ajute deținătorul postului să‑și exprime gândurile sau opiniile despre post; unii specialiști În domeniu susțin chiar necesitatea introducerii unor anecdote, scurte povestiri ale unor fapte curioase, hazlii, de natură să ilustreze detalii ce se pot constitui ca surse de informații, ca fapte sau realități despre postul analizat, cu ajutorul cărora analistul să Încerce să afle cum este perceput postul de către deținătorul
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
aveau rude dincolo și nu reușeau să le scoată. La fiecare vizită oficială, Președinția Franței Înmîna lungi asemenea liste, cererile au fost de regulă rezolvate rapid. Mama dumneavoastră a primit pașaport? A reușit să vă viziteze În Franța? E o anecdotă și aici de povestit. CÎnd m-am logodit, asta a fost În iunie ’69..., vizita generalului de Gaulle În România avusese loc În ’68, În mai..., un an după aceea m-am logodit. Soția mea viitoare era franceză. I-am
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
despre utilitatea patetică sau inutilitatea pur și simplu a Întîlnirilor noastre. Cred că a veni În grup Înseamnă a-ți asuma riscurile grupului, a comunica, a converti Întîlnirea. Or, noi nu ne Întîlnim decît după ce ne despărțim. Cel mult consumăm anecdote. A tunat și ne-a adunat? Desigur. Însă a tunat În România și ne-a adunat În exil”. În efortul susținut de a face cunoscută cauza României, exilații s-au reunit și Într-o serie de organizații formale, În măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
apelînd constant la interviurile realizate de Teresa Toranska cu staliniștii polonezi. Relatarea sa conține o factualitate copleșitoare, regrupată În jurul intrigilor politice, Însoțită de convingătoare inventare ori statistici. Autorul probează Însă și reale calități narative, intervenind În cursul evenimentelor cu anticipări, anecdote, simboluri, portrete entuziaste, confesiuni tîrzii sau accente moralizatoare. Bine cunoscutele tablouri de epocă (viața studențească, starea agriculturii, migrația urbană ș.a.) se subsumează opiniei că istoria este alcătuită din faptele mărunte ale celor mari și din faptele augmentate ale celor mici
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
peste trei decenii: Povești poporale românești, 1886. Dar valoarea colecției trebuie raportată la momentul întocmirii ei. Deși repovestește, folcloristul nu denaturează expresivitatea limbajului popular și reușește, cu destulă iscusință, să reconstituie atmosfera firească a narațiunii. Culegerea se încheie cu câteva anecdote și un apreciabil număr de ghicitori, apărute, în parte, în revista „Familia”. O contribuție însemnată e adusă de volumul Colinde, cântece de stea și urări la nunți (1888), realizat de S. cu sprijinul elevilor săi. Dincolo de unele neajunsuri, care decurg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
va fi fixată în formă narativă. Când cineva povestește o întâmplare de felul acesta (dacă ați experimentat ceva asemănător, cu siguranță ați repeta-o la nesfârșit), evenimentul însuși dobândește foarte repede o formă fixă, la fel ca atunci când, repetând o anecdotă de două sau trei ori, avem tendința să o povestim într-un mod uniform. Deși relatările despre înviere au fost ușor stilizate de evangheliști, ele reflectă îndeaproape patru modalități în care evenimentele au fost povestite chiar de la început. A doua
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ofițer chipeș din Marea Armată, bărbatul care strecurase în palma Charlottei ciobul colțuros „Verdun”. Descoperirea aceea ne tulbura. Ne-am simțit legați de bunica printr-un secret la care nimeni altcineva din familie nu avea, poate, acces. Dincolo de datele și anecdotele legendei noastre familiale, vedeam ivindu-se viața în deplina ei frumusețe dureroasă. Seara, ne-am alăturat bunicii în balconașul apartamentului ei. Împodobit cu flori, balconul părea atârnat deasupra aburului cald din stepă. Un soare de aramă încinsă a atins linia
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
erau acolo și, cu excepția unor proscriși celebri, ca Rétif de la Bretonne, Sade sau Gide, în ansamblu, scăpaseră de cenzură. Tinerețea mea și lipsa mea de experiență mă făceau fetișist: mai mult colecționam decât sesizam fizionomia epocii istorice. Căutam mai ales anecdote asemănătoare cu cele pe care le povestesc ghizii turiștilor în fața monumentelor dintr-un loc istoric. Se aflau în colecția mea vesta roșie a lui Théophile Gautier, purtată la premiera piesei Hernani, bastoanele lui Balzac, narghileaua lui George Sand și scena
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care nu știa nimic despre Franța, care nu citise niciodată nici măcar un autor francez, cineva care, eram sigur de asta, nu putea să localizeze țara aceasta pe hartă, da, m-a ajutat involuntar să mă desprind de colecția mea de anecdote, orientându-mi căutările într-o direcție cu totul nouă. Era chiulangiul care îmi spusese odată că dacă Lenin nu avea copii era pentru că nu știa să facă dragoste... Mini-societatea clasei noastre nutrea față de el același dispreț ca și pentru mine
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ca și iarna malurile Volgăi, visa în taină la întinderile marine. Eram fericit să găsesc în colecția mea franțuzească o luptă înspăimântătoare dintre un marinar și o enormă caracatiță. Iar cum erudiția mea se hrănea mai presus de orice cu anecdote, îi povesteam una strâns legată de pasiunea lui și de escala noastră în carcasa unei bărci vechi. Pe o mare de pe vremuri, plină de primejdii, un vas de război englezesc se încrucișează cu o navă franțuzească și, înainte de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]