2,669 matches
-
faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând aspectul de “gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alte-rare senzorială. Difteria laringiană sau crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei difterice, manifestânduse mai frecvent la copiii mici. Falsele membrane localizate la nivelul glotei, epiglotei și corzilor vocale, pot fi evidențiate prin laringoscopie. Semnele de toxemie însoțesc manifestările INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 96 respiratorii, întâlnite și în alte forme de crup
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
crup, care evoluează în trei stadii: Stadiul disfonic : disfonie, febră, tuse spastică Stadiul dispneic: stridor, tiraj, dispnee, polipnee, anxietate Stadiul asfixic: cianoză, extremități reci, puls slab, somnolență, comă, exitus prin tulburări respiratorii. Difteria nazală poate fi primară sau secundară extinderii anginei difterice. Se manifestă inițial ca o rinită, ulterior apărând false membrane, cruste hemoragice și eroziuni. Starea toxică este mai puțin evidentă. Alte localizări rare ale difteriei sunt forma cutanată, endocardita și artrita. Evoluția poate rămâne localizată la poarta de intrare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Tinsdale). Capacitatea toxigenă a bacililor difterici identificați prin cultură se face clasic prin testul de toxigeneza (imunoprecipitare) Elek-Outcherlony sau prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. INFECȚII CU
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
difterici identificați prin cultură se face clasic prin testul de toxigeneza (imunoprecipitare) Elek-Outcherlony sau prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 98 5.4
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
se face clasic prin testul de toxigeneza (imunoprecipitare) Elek-Outcherlony sau prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 98 5.4.6 Tratament Difteria este
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
trismus. Trismusul apare în urma afectării molarilor 3 mandibulari. Pericoronarita apare la nivelul dinților înainte de erupție sau după ce au erupt parțial și se manifestă prin inflamația țesutului care acoperă dintele, structura dintelui păstrându-se integră în majoritatea cazurilor. Gingivita acută ulcero-necrotică (angina Vincent) este o infecție necontagioasă dar invazivă, cu bacterii fuziforme și spirochete, care se prezintă sub forma unui edem eritematos ulcerat la nivelul gingiilor și depozite psudomembranoase cenușii ale papilelor interdentare. Pacienții pot acuza gust metalic. Infecțiile dento-alveolare extinse regional
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
extinse regional sunt: celulita difuză sau localizată la nivelul țesutului subcutanat al feței și gâtului, adenita, adenoflegmonul, osteita acută sau subacută a maxilarelor, sinuzita maxilară, spondilodiscita cervicală, tromboflebita sinusului cavernos sau a venelor jugulare, cu embolii septice pulmonare (sindromul Lemierre). Angina Ludwig este o celulită rapid progresivă a regiunii sublinguale și submandibulare, cu potențial fulminant, apărută în 90% dintre cazuri după infecții sau extracții dentare recente, mai ales a molarilor inferiori 2 și 3 (75%). Manifestările subiective sunt febra, disfagia și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de căi respiratorii superioare propagate la ganglionii limfatici și în spațiul retrofaringian. Sindromul Lemierre este o infecție orofaringiană septicemică rară cauzată de germeni anaerobi, mai ales Fusobacterium necrophorum, întâlnită mai frecvent la adolescenți și adulți tineri. Sindromul debutează ca o angină cu abces amigdalian sau periamigdalian, care poate drena în loja faringiană laterală, unde sunt situate artera carotidă și vena jugulară internă. Tromboflebita venei jugulare interne se însoțește de durere, disfagie, tumefiere și redoare a gâtului. Sepsisul apare după 3-10 zile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
anamneze atente, de vârsta bolnavului, de existența unor afecțiuni cardio -vasculare în antecedente. Din anamneză și examenul clinic, informațiile cele mai importante în evaluarea preoperatorie sunt: 114 1. toleranta la efort / modificarea tolerantei la efort în ultima lună; 2. prezența anginei pectorale, tipul crizelor, gradul de control al acestora prin tratament; 3. existența în antecedente a unui infarct miocardic acut (data accidentului, tipul de tratament urmată; 4. existența H.T.A și gradul de control al acesteia prin tratament; 5. existența în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
-11% Clasa III (13-25 puncteărisc cardio-vascular mare 13%-25% Clasa IV (>26 puncteărisc cardio-vascular foarte mare 30%-100% Următorul algoritm se poate utiliza în continuare pentru investigarea preoperatorie (Milleră: Bolnavul prezintă una sau mai multe din următoarele manifestări: durere toracică, angină pectorală, semne de insuficiență cardiacă congestivă, H.T.A., diabet zaharat, tulburări de ritm, dispnee, infarct miocardic în antecedente, fumat, vârsta >40 ani la bărbați, >50 ani la femei, intervenție chirurgicală în sfera vasculară. 115 NUDA nici un criteriu ≥ 3 criterii 1
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
kinetică ventriculara variabile Cateterism cardiac Există modificări de kinetică ventriculară fixe Leziuni corectabile chirurgical Leziuni necorectabile chirurgical PTCA sau bypass coronarian Intervenție chirurgicală Moitorizare invazivă Supraveghere TI Există ischemie < 1 h Moitorizare invaziva Supraveghere TI EKG 1. Infarct miocardic 2. Angină recurentă 3. ICC 4. DZ ce necesită tratament 5. Undă Q pe EKG Intervenție chirurgicală Figura 14: Algoritm de investigare preoperatorie 116 CRITERIU PUNCTAJ I. istoric Vârsta >70 ani infarct miocardic în ultimele 6 luni 5 10 II. examen fizic
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
miocardică se manifestă într‑o primă fază de compensare prin hipertrofie ventriculară stângă (HVS) concentrică până la epuizarea rezervelor adaptative, când apare dilatarea VS, iar în faza de decompensare, cu fenomene de insuficiență cardiacă. SA, mult timp asimptomatică, se manifestă prin angină pectorală, sincopă și moarte subită, iar în stadii avansate de decompensare cardiacă, prin dispnee de efort și de repaus, palpitații cauzate de instalarea fibrilației atriale (FA), embolie cerebrală sau sistemică prin microemboli generați de ruperea plăcilor calcare, astenie și risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
progresie a stenozei, iar intervalul temporal asimptomatic este scăzut. În medie, creșterea anuală a velocității fluxului sanguin este de 0,3 m/s, augmentarea gradientului mediu de 7 mmHg, iar scăderea ariei valvulare de 0,1 cm 2. Apariția simptomatologiei (angină pectorală, sincopă, dispnee), accentuată la grupele de vârstă peste 65 de ani, asociată cu simptome caracteristice comorbidităților, marchează debutul decompensării cardiace și reprezintă momentul deciziei operatorii în vederea prevenirii morții subite și, implicit, a prelungirii intervalului de supraviețuire. Patologia pulmonară asociată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
20 ‑30% în cazul celor simptomatici. Speranța de viață fără tratament chirugical din momentul apariției simptomelor este de 1‑2 ani la pacienții cu fenomene de insuficiență cardiacă, 2 ‑3 ani la cei cu sincope, 4‑5 ani în cazul anginei pectorale. Dintre pacienții cu SA severă tratați medical, 50% decedează în termen de 2 ani, jumătate prin moarte subită (6,7). Evoluția naturală a SA severe netratate impune intervenția chirurgicală. 25.1.1.4. Strategii terapeutice în stenoza aortică Vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
după care decompensează, cu scăderea com- plianței, creșterea presiunii telediastolice în VS, reducerea funcției sistolice și insuficiență VS. Perioada simptomatică se manifestă prin semne de insuficiență cardiacă: dispnee de efort și de repaus, astenie, edem pulmonar, tuse nocturnă, transpirații abundente, angină pectorală. Examenul clinic obiectivează pulsatilitatea arterelor periferice, puls amplu, cu viteză de ascensiune și mai ales de coborâre crescută, „săltăreț și depresibil” (celer and altus - pulsul Corrigan), semnul Musset (mișcarea capului în ritmul bătăilor cardiace), semnul Hill (dife- rența dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
instalarea decompensării VS, cu recomandarea de a folosi tehnici de remodelare valvulară și doar, în ultimă instanță, protezarea valvulară. Evaluarea preoperatorie urmează etapele evaluărilor din valvulopatiile aortice. Cateterismul cardiac este obligatoriu în vederea confirmării sau infirmării afectării coronariene- la pacienții cu angină pectorală, sechele de IMA și risc cardiovascular major, indiferent de vârstă și acuratețea examenului ecocardiografic. Coronarografia apreciază și cuantifică volumul de sânge regurgitant, severitatea disfuncției VS și repercursiunile acesteia asupra cordului drept, HTP sau regurgitare tricuspidiană. Indicațiile chirurgicale în cazul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
prioritare perioadei respective: hepatitele virale acute sau cronice; meningite - axate pe etiologie; septicemii și sepsis - probleme de diagnostic și terapie - condiționate de agentul patogen; boli diareice acute, zoonoze (leptospiroza, trichineloza); infecții severe la nou-născut și sugar; alte boli infecțioase (scarlatina, angina, gripa, rujeola, varicela, herpes etc.); boli și sindroame infecțioase noi (PESS, sindromul Reye, Infecția HIV/SIDA); noi metode de tratament; reacții adverse la medicamente; tulburări psihice de cauză infecțioasă; sindromul de șoc toxic streptococic sau stafilococic; aplicarea de metode noi
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
mortalitate este, în general, de două ori mai mare la fumători și că consumul, zilnic, al unui pachet de țigări scurtează cu aproximativ șase ani speranța de viață. Consumul de tutun duce la creșterea frecvență a apariției de: Boli cardiovasculare: angina pectorala și infarctul miocardic; de asemenea, este favorizată apariția insuficientei circulatorii. Boli ale aparatului respirator: tuse cronică, bronșita și emfizem pulmonar; agravarea tuberculozelor. Cancere de diferite tipuri: al cavitații bucale, de laringe, de esofag, de duoden, si, în special, de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
20). Datele arată că atingerea unei valori-țintă a LDL-colesterolului < 70 mg/dl la 30 de zile după evenimentul acut se asociază cu o reducere cu 40% a riscului relativ și cu 8% a riscului absolut de deces, infarct miocardic sau angină instabilă în rândul vârstnicilor, față de cei care nu au atins aceste valori-țintă. Astfel, estimările arată că, pentru a preveni 80 de evenimente recurente, trebuie tratați 1.000 de pacienți timp de 2 ani. Este de menționat că în acest studiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
atins aceste valori-țintă. Astfel, estimările arată că, pentru a preveni 80 de evenimente recurente, trebuie tratați 1.000 de pacienți timp de 2 ani. Este de menționat că în acest studiu au fost incluși pacienți cu toate tipurile de SCA (angină instabilă, IMA cu supradenivelare sau fără supradenivelare de segment ST), revascularizați sau nu intervențional. Incidența raportată a reacțiilor adverse (creșteri de peste 3 ori ale valorii superioare a normalului pentru TGO sau CK, sau mialgii ce au determinat întreru - perea tratamentului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
aritmii și de moarte subită la vârstnicii peste 65 de ani (10). 45.4.3.3. Nitrații Nitrații reprezintă medicația clasică în afec iunile coronariene (nitroglicerină sau nitriți/ nitrați retard). Nitrații cu acțiuni retard sunt indicați pentru prevenirea atacurilor de angină pectorală recurentă, administrarea lor prelungind perioada de efort fizic până la declanșarea crizei anginoase și conduce la reducerea deprimării segmentului ST în cursul efortului. Datorită hipotensiunii ortostatice, care apare frecvent în cursul tratamentului, terapia cu nitrați se va începe cu doze
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
pacienți, cu efecte adverse reduse și acțiuni proaritmice minime (30). Alte antianginoase aflate în studii clinice sunt ivabradina și zatebradina, cu efecte inhibitorii asupra nodulului sinusal (ale curentului If). Acționează prin reducerea frecvenței cardiace, cu efecte benefice la pacienții cu angină pectorală cronică stabilă, la care îmbunătățesc perfuzia miocardică și reduc necesarul de oxigen al cordului. Determină, dependent de doză, o îmbunătățire a toleranței la efort fizic prelungit, mărind durata de timp până când apare ischemia în cursul efortului (31). Studiile clinice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
în ceea ce privește îmbunătățirea toleranței la efort, dar superioare privind scăderea frecvenței cardiace și a reducerii necesarului de oxigen al miocardului, cu o siguranță în administrare similară acesteia (14). În alte trialuri clinice, zatebradina a demonstrat efecte asemănătoare nifedipinei, la pacienți cu angină pectorală stabilă (31). 45.4.4. Insuficiența cardiacă Această afecțiune prezintă o incidență crescută la pacientul vârstnic, la care prognosticul rămâne nefavorabil, în ciuda progreselor privind schemele terapeutice aplicate (32). Terapia IC are drept obiective: reducerea presarcinii, creșterea contractilității miocardice, reducerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
la nivelul tractului respirator sau cu interesarea tractului respirator pacientul se așează în poziție semișezând și i se administrează oxigen, Atropină (1/2 fiolă) i.v., Hemisuccinat de hidrocortizon 100 mg în bolus, la care se poate asocia un antihistaminic. Angina pectorală și infarctul miocardic sunt manifestări ale ischemiei cardiace și necesită următorul tratament de urgență: întreruperea tratamentului stomatologic; așezarea pacientului în poziție semișezând; administrarea unei tablete de nitroglicerină sublingual sau nifedipin sublingual; se urmărește pulsul și TA; se solicită asistența
Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
luncași, trăitori în București prin 1970, au lăsat amplă mărturie scrisă, pentru alcătuirea unei monografii a satului. La capitolul despre starea sanitară, Constantin și Vasile Boca spun: „Printre bolile cunoscute și tratate amintim frigurile palustre care erau tratate cu chinină; angina difterică, scarlatina, varicela și variola, care se tratau la spitalul din Parincea și Secuieni. De asemenea, în sat existau și cazuri de sifilis, zisă de către săteni „cel pierit”, boală ascunsă de majoritatea celor care o contractaseră, considerând că este o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]