2,924 matches
-
desigur, ca talantul care i-a fost dăruit la naștere pentru neîncetată înmulțire...". Privite strict din perspectiva criticului de poezie, aceste cărți apar însă ca o dare de seamă, concepută cu amară luciditate, a unei interiorități vulnerate atât de propriile angoase, cât și de excesul de violență pe care îl constată într-un univers aproape dezaxat. Poetul Doru Maximovici se așază, deloc întâmplător, într-un punct de hotar, între bine și rău, între teluric și celest, "între cinstita moarte/ și visata
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care i se refuză cu obstinație, refuzând comunicarea, ca în nimeni nu înțelege pe nimeni, astfel cufundând subiectul liric într-un abis al conștiinței, în care se amestecă straniu, foarte viu, senzații în fond monocorde: culpa, tendința de maculare, îndoiala, angoasa, posibilitatea terifiantă de a sfârși "pustiit, rănit", într-o singurătate tardivă, niciodată intuită. Ferfeniță, părăsit, aruncat la coș, eul liric se zvârcolește într-un teritoriu al suferinței atroce, în care, doar uneori, ce-i drept, singură "poezia ne însoțește peste
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
veni sfârșitul ar fi o soluție, mărturisea într-o scrisoare adresată lui Pugliatti.235 Aceste epistole constituie prologul celei mai negre perioade din viața sicilianului (1935-1938). Pe masura ce înainta în vârstă presentimentul morții se accentua, devenind unul dintre elementele fundamentale ale angoasei.236 Concomitent, singurătatea se adâncea: El era, precizează Ferrari, un om sordid cu o mare dorință de puritate: firul scabros al inspirației teșea în jurul său o pânză ce-l întemnița, de care putea să se elibereze numai prin leopardism: înțelegând
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a afirmat despre mediul literar toscan, care îi susținuse primii pași editoriali, că era aspru și crud.238 Polemică din jurul volumului Oboi scufundat, legată de presupusele preluări din ungarettianul Portul înmormântat, menționată și într-un capitol anterior, a adăugat o angoasa suplimentară și l-a îndemnat să adopte atitudine defensivă firească, uneori caracterizată de agresivitate verbală. Protestul lui Quasimodo i-a atins pe cei care scriau în stânga și în dreapta articole tendențioase despre el. Într-o scrisoare din 25 mai 1933 adresată
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în acest univers de simțuri și silogisme. Noul mod de a gîndi nu se bazează pe "logică", nici pe ordonarea dualistă a ideilor, așa cum ne-am deprins aproape tradițional să ni se picure în minte, umplîndu-ne de un soi de angoasă spirituală greu de înlăturat. Gîndirea modernă, care ne-a smuls din tihna unității, nu ne mai satisface. Căutăm un cer nou și un pămînt nou, în care sufletul să fie iarăși liniștit și binecuvîntat, un tărîm al făgăduinței în care
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
apariția și difuziunea religiei reformate. Laicizarea ideii de predestinare ce stă la baza religiei protestante avea să determine pe oameni să vadă în reușita materială concretizarea unei voințe divine. Pe de altă parte, refugiul în muncă constituia un derivativ al angoasei provocate de o religie destul de dură. În fine, austeritatea, o altă caracteristică a pro-testantismului, valoriza mai curînd economisirea decît consumul și favoriza deci acumularea de capital. Pentru puritanul protestant, spre deosebire de catolicul medieval, bogăția nu este condamnabilă decît dacă ea e
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Bruionul poate fi grăitor prin abandon, când scriitorul renunță la el în opera finală. Volumul colectiv La littérature dépliée. Reprise, répétition, réécriture (2008) propune comprehensiunea fenomenului intertextual prin raportare la postmodernitatea (sceptică și agitată) în care trăim. Pentru a surmonta angoasa indusă de această lume rapidă și ofertantă, opera literară trebuie să-și schimbe natura, "să se distrugă și să se alieneze pentru a deveni vandabilă" la rândul ei (Jean-Paul Engélibert și Yen-Maï Tran-Gervat). Ea trebuie să devină comentariu infinit, repetiție
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
culte ale zeilor greci sunt asociate nocturnului, iar romantismul a știut să exploreze potențialitățile de mister ale acestuia. Căci noaptea exprimă tocmai ambivalența sacrului: obscuritatea maschează particularitățile și ne restituie fascinanta unitate ascunsă a lumii; însă în același timp apare angoasa de a fi văzut fără a putea vedea, de a fi dezorientat și la discreția zgomotelor și umbrelor 5. 2. Toate schimbările temporale, spațiale sau de personalitate pe care le trăiește Dionis-Dan sunt experiențe individuale, însă unele ascund o dublă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
despre o așa-numită "Moarte Frumoasă", umanizată, "vitalizată", într-un mod obscur și subliminal (p.18). Oamenii au încercat să-și perpetueze, în moarte, viața însăși, duplicîndu-și mediul ambient în cavouri tot mai sofisticate, similare unor case. Liviu Cotrău amintește angoasa "morții clinice" care, după descoperirea medicală, a început să bîntuie imaginarul colectiv euro-american. "Îngroparea de viu /.../ se leagă de o adevărată psihoză socială. În The Philosophy of Sleep (Filozofia somnului), 1834, medicul Robert McNish consacra un întreg capitol stării cataleptice
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
recompune în însăși negația sa, identificîndu-se drept nefamiliar. Morbiditatea povestirilor lui Poe nu reprezintă altceva, măcar în plan strict psihic, decît această "răsturnare" axiologică, proiectînd în grotesc ceea ce, în faza inițială a percepției, era frumos și acceptabil, probabil chiar sublim. Angoasele general umane, incomprehensiunile, rutinele, automatismele și derutele noastre sînt cuprinse în prozele lui Poe într-o manieră sintetică (sublimată), și, categoric, parabolică. Diotima modernă sugerată în maladiva și mortuara Morella, omul care își ucide conștiința, codificat de bizarul William Wilson
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
prin tematică și stil, de restul operei literare de pînă acum a fostului universitar de la Birmingham este, în ultimă instanță, o radiografie a gestului de creație și, ca atare, a faptului de a fi autor. O radiografie "în clar" a angoasei, incertitudinii și labilității din umbra fiecărui destin estetic. În fond, la acest nivel așa-zicînd "generalizator", lectorul descifrează codul, să zicem "înalt", al romanului Author, Author!. În chiar calitatea sa metatextuală, în capacitatea de a-l folosi, cu alte cuvinte, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
puțin prin două romane de prim rang, The Wings of the Dove/Aripile porumbiței și The Golden Bowl/Potirul de aur), cînd, paralizat (în urma unor atacuri succesive de apoplexie), încă mai are frînturi anamnetice din vechiul coșmar. David Lodge urmărește angoasa creației pînă în amănuntele conținutului ei masochist, de "damnare" și "disperare". De aceea, vreau să cred, cazul lui Henry James rămîne aici mai mult un pretext pentru generalizare și nu prilejul unei incursiuni în excepțional. Vorbind despre generalitatea situației "auctoriale
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
folosește episodul Guy Domville ca punct culminant al narațiunii sale, reconstituindu-l din flashback-uri pe care protagonistul le trăiește, în 1915, pe patul de moarte, Colm Toibin își începe excursul epic cu eșecul dramaturgic în cauză, supralicitînd, ulterior, proble-ma angoasei creatoare. Mai mult, în 2002, cu aproape doi ani mai înainte, scriitoarea Emma Tennant publicase un roman (destul de bine primit), Felony/Delict, unde interesul narativ principal nu era altul decît ... relația ambiguă, deși castă, dintre James și Constance Fenimore Woolson
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
destinul personal și cel comunitar. Investigația socială se grefează astfel, interesant, pe cadrele scurte și dinamice ale radio grafiilor de psihologie individuală. The Closed Circle mută contextul istoric cu trei decenii mai tîrziu, în preajma anului 2000, cînd toată lumea tră iește angoasa "virusului mileniului". Paul Trotter, devenit acum personaj central, este un politician laburist (aripa Blair) în plină ascensiune, membru al Parlamentului și purtător de cuvînt al partidului aflat la putere în Anglia începutului de secol XXI. Ben, cîndva promițătorul lui frate
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
o gândire poetică ce participă la avatarurile cosmosului. De altfel, și spațiul poetic se diversifică, producându-se o alternanță dihotomică a deschiderii spre ilimitat și a claustrării. E regăsit, de asemenea, sentimentul grav al trecerii timpului, ca și melancolia sau angoasa ființei umane confruntate cu absurdul existențial, cu un univers ce nu răspunde la interogațiile sale. De la elanurile cosmosului, transcrise în manieră ușor hiperbolizantă, la retranșarea din peisajul exterior în interioritate, poeții grupați în jurul revistei "Steaua" au reușit să dea dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
prin care eul liric aspiră la integrarea în fluxul elementelor, căutând rădăcinile cosmice ale propriei ființe și aducând în spațiul dens al poemului un senzualism extrem de elocvent".74 Dincolo de acestea, există "sentimentul grav al trecerii timpului, ca și melancolia sau angoasa ființei umane, confruntate cu absurdul existențial, cu un univers ce nu răspunde la interogațiile sale (...) imaginile cosmosului, transcrise în manieră ușor hiperbolizantă, retransarea din peisajul exterior în interioritate"75, care sunt tot atâtea teme pe care poeta le "împrumută" de la
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ceea ce este lăsat să facă. Diferența esențială rezidă În aceea că posibilitatea de obiectivare a eticului, care Îi permite să se opună, de pildă, nazismului sau războiului În Vietnam, asigurând o exteriorizare a alegerii, rămâne pentru Sartre o sursă de angoasă În timp ce, pentru Lévinas, este sursă de speranță; ceea ce depășește orice rațiune este pentru Sartre absurdul, În timp ce pentru Lévinas este motiv pentru a regândi evenimentele. Problema care se pune pentru Lévinas este următoarea: gândirea etică ne-a obișnuit să
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
seria imaculatelor concepțiuni populare pre-mariologice nu se sfârșește, evident, aici. Divergența viziunii folclorice față de ortodoxie este maximă în episodul cu Maica Domnului încercând să își pună capăt zilelor din disperare, pe Golgota; catolicul Stabat mater devine, prin intensificarea sentimenului de angoasă, pură erezie: "Și dealul Garaleului / Era înalt și ascuțit / Ca o lamă de cuțit / Și s-o pus cu inima / Să-și fac'acolo sama. Iară dealul Garaleului / Ca ceara s-o topit / Ca auru s-o sleit / Și ea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
să-și închipuie, neîncetînd să anticipeze, să revadă, să reconstruiască scene din trecut. Cu cît se proiectează în viitor, cu atît se afundă mai mult în trecut; cu cît face-desface-reface relațiile cu Henriette și Cécile, cu atît incertitudinea sporește și angoasa se instalează. Tocmai cînd se credea stăpîn pe hotărîrea și pe destinul său, se produce "acea reorganizare a imaginii proprii și a vieții tale", "procesul acela intens care se continuă în interiorul tău, distrugîndu-ți încetul cu încetul personajul, acea schimbare de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cel în care e definitiv convins că-i este imposibil să-și părăsească soția. În timpul călătoriei cu trenul nu face decît să-și imagineze. Iar răsturnarea de situație o resimte profund: nefiind stăpîn pe propriile posibile și imposibile, e pradă angoasei și suferinței. Posibilele și imposibilele unei ființe umane se pot schimba fără să se întîmple nimic în lumea exterioară. Procesul prin care oamenii își creează și recreează posibile și imposibile pare să fie unul pe care imaginația îl produce în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cer plin de amenințări? Statisticile arată că da97." Unul din reflexele spiritului modern este de a transforma improbabilul în imposibil. Un eveniment chiar foarte improbabil fiind un eveniment posibil, ar trebui să admitem că această credință a aztecilor și, deci, angoasa lor sunt mai aproape de ceea ce noi numim adevăr științific decît siguranța noastră calculată. Imposibil ca omul să stăpînească lumea: pentru azteci, lumea este o operă divină (cosmosul, natura, omul însuși au fost create de zei și aparțin zeilor). Atitudine umilă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
De ce aveți impresia că un prezentator de televiziune este scârbos? Tendința primei impresii 58. De ce Domnul X pare atât de credibil când vorbește despre contra-spionaj? Vocile grave și credibilitatea 59. De ce aveți poftă de chipsuri când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi 60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informație? Viteza vorbirii și aderarea la discurs 61. De ce nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența Index
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o îndreptăm spre ce vrem noi, ne este impusă de camerele de luat vederi. De altfel, privirea este deformată, deoarece reportajele acordă o mai mare importanță anumitor teme, în funcție de disponibilitatea informației, de hotărârile luate în redacție, de contractele publicitare. Credulitate, angoasă și paranoia Din cauza acestui spectacol continuu și agitat ne schimbăm noi înșine, dovedind o credulitate totală. Experimentele au arătat că în momentul în care informația devine prea rapidă, creierul uman are tendința să o considere, din ce în ce mai mult, adevărată, fără a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
că reprezentarea lumii noastre prin intermediul unui televizor, al unui tranzistor sau al unor titluri din ziare este un produs uman. Nu este o piesă de teatru scrisă înainte, ci un discurs permanent și fluctuant despre lume, mascat de temeri, de angoase și de nevroze. Dacă discursul ar fi fost rostit în sufrageria noastră, ar fi fost dezlânat, foarte afirmativ, hiperactiv, angoasant și considerat adevărat de majoritatea persoanelor. De aceea ar trebui să ne întrebăm dacă suntem pregătiți să acceptăm un astfel
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care poate da dependență și s-ar putea deci să devenim „dependenți de incertitudine”. Asta se întâmplă mai ales persoanelor care trăiesc incertitudinea de manieră compulsivă, în speță jucătorii la ruletă în cazinou care, conform unor studii recente, caută plăcerea angoasei în fața bilei care se învârte la nesfârșit pe ruletă, neștiind dacă ea va arăta un număr câștigător sau nu. Creierul fiindu-le irigat de dopamină, ei caută mereu să retrăiască această senzație în care rezultatul poate oscila într-o parte
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]