27,361 matches
-
cumplită. Din nou se sfătuiește cu calul, care-l purtase în acea împărăție și pe tatăl eroului când era tânăr. Cele trei probe ale eroului sunt interpretate ca etape ale cunoașterii în evoluția umanității. Salățile reprezintă lumea vegetală, cerbul lumea animală, iar fata împăratului cunoașterea tainelor lumii umane. Drumul spre împărăția împăratului Roș e o nouă Odisee pentru Harap-Alb. E ca și cum ar începe un nou basm, Harap-Alb trăind experiențe mai complicate decât eroii altor basme, care fac o singură călătorie. Lasă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mai sănătos, comportamentul rațional? Încercările de a da o explicație psihologică diferă de speculația filosofică prin faptul că ele sînt bazate sau ar trebuie să fie pe teoriile psihologice fondate pe elementul biologic. Psihologia ființei umane este legată de psihologia animală, deci de biologie, iar deformarea subconștientă nu constituie decît o tentativă morbidă de regresie a funcționării conștiente și umane spre funcționarea inconștientă și animală. Prin urmare, psihologia trebuie să reconstituie biogeneza tecutului. Dar cum ar putea ea face acest lucru
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să fie pe teoriile psihologice fondate pe elementul biologic. Psihologia ființei umane este legată de psihologia animală, deci de biologie, iar deformarea subconștientă nu constituie decît o tentativă morbidă de regresie a funcționării conștiente și umane spre funcționarea inconștientă și animală. Prin urmare, psihologia trebuie să reconstituie biogeneza tecutului. Dar cum ar putea ea face acest lucru fără să ajungă să se prelungească în viitor și prin aceasta să atribuie vieții o direcție, un sens? Cu siguranță că această ambiție firească
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
spaima provocată de el, care trebuie spiritualizată, nu i se dezvăluie decît ființei umane avide de o siguranță pe care nu o poate găsi decît explicîndu-l. Dar întreaga viață este pătrunsă de mister și de spaima față de el, iar viața animală este deja obligată să învingă spaima și suferințele care o însoțesc printr-un fel de spiritualizare: instinctul. Vehicolul oricărei evoluții este suferința, care nu poate fi depășită decît prin adaptarea la exigențele vieții. Adaptarea satisfăcătoare (care ne face apți să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
poate fi depășită decît prin adaptarea la exigențele vieții. Adaptarea satisfăcătoare (care ne face apți să trăim) constituie fenomenul biologic cel mai elementar, comun vieții animale și celei umane. Ea este puntea care, pe cale evolutivă, leagă viața umană de viața animală (vom vedea ulterior ce importanță capitală este conferită de simbolizarea mitică acestei legături evolutive). Adaptarea instinctivă a animalului poate fi definită ca o prefigurare a spiritului, dat fiind că ea implică o "finalitate" încă inconștientă, dar deja vital rațională. Deoarece
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
viața inconștientă și viața supraconștientă. El a avut drept punct de plecare viața inconștientă și trebuie să evolueze spre o viață conștientă și supraconștientă tot mai lucidă. Situația biogenetică a vieții omului poate fi definită astfel: trăsătura care distinge viața animală de cea umană, intelectul, constituie o formă intermediară între mijlocul de orientare al animalului (instinctul) și cel mai evoluat al omului: spiritul supraconștient, care tebuie el însuși să devină conștient. Omul a pierdut siguranța instinctivă (aceasta fiind cauza spaimei lui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai primitivă în care cauzele sînt imaginate ca fiind intenții secrete -, să se manifeste este organizarea misterioasă a lumii și stabilitatea ei, manifestate chiar prin schimbările temporale ale obiectelor și ale situațiilor, fenomen pe care noi îl numim cauzalitate. Viața animală este deja bazată pe stabilitatea cauzală a lumii și a schimbărilor (evenimentelor). Animalul acționează ca și cum ar cunoaște cauzalitatea. De exemplu, atunci cînd iese din vizuina sa, el este sigur că va regăsi aceeași pădure neschimbată cu toate detaliile ei cunoscute
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai puțin inevitabil compact: ele se reflectă în psihic. Omul nu mai este doar preconștient animat cum este animalul (animal: a fi animat). OMUL SE SIMTE ANIMAT. Acest sentiment de animare este pasul decisiv care separă viața umană de cea animală. Oricît de vagă ar fi simțită prezența sentimentului esențial de animare la originea vieții umane, omul primitiv reflectează deja asupra intențiilor lui intime, le gîndește și deliberează îi sinea lui înainte de a acționa. Orice evoluție a ființei gînditoare va consta
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
poate fi comparată numai cu cea care urmărește separarea vieții animale de viața vegetală. Aceste două mutații decisive creează abisuri profunde între manifestările vitale, ceea ce nu împiedcă faptul ca evoluția succesivă să rămînă puntea care le unește pe toate. Viața animală se naște din viața vegetală prin necesitatea adaptării la circumstanțele ambianței cu ajutorul locomoției și aceasta este cea care leagă percepția la distanță, ce pregătește evoluția spre percepție, caracteristică vieții conștiente, de corespondentul ei. Ființa conștientă iese din animalitate prin necesitatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care leagă percepția la distanță, ce pregătește evoluția spre percepție, caracteristică vieții conștiente, de corespondentul ei. Ființa conștientă iese din animalitate prin necesitatea de adaptare nu numai la circumstanțe, ci și la sensul vieții. Puntea evolutivă unește viața vegetală deviata animală pînă la animalul gînditor. Există de asemenea forme de viață primitive care nu ne permit deloc să apreciem, doar pe baza distincției morfologice, dacă este vorba despre un element vegetal sau despre unul animal; punea evolutivă leagă de asemenea viața
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
www.adhd.ro/RO ADHD Content 2.jsp?page=16 http://www.adhd.ro/RO ADHD Content 1.jsp?page=14 http://www automatismromania.ro http://w.w.w.articole.famouswhy.ro/integrarea copiilor cu deficiente senzoriale multiple/ În seria Psihologie au apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Humorul ca sentiment vital, Harald Hoffding • Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România, Aurel Stan • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
alb asupra trupurilor de doamne și domnițe. Fapt e că stăpâna casei îi propune artistului, în locul unei vaste picturi istorice, o cu totul altă temă, mai potrivită pentru ochii și firea frumoasei Claude: licornul și fecioara, menită să sublimeze brutalitatea animală. Ceea ce-i convine perfect lui Nicolas, as în povestea licornului pe care nu pregetă să o pună în practică ori de câte ori are ocazia, dovadă fiind chiar slujnica Marie Céleste, sedusă, abandonată și deja gravidă. Ibovnica de ocazie nu-l va ierta
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
dentro îl carro di fuoco, alle forche / alle ruote di tortură. T'ho visto: eri tu, / con la tua scienza esatta persuasa allo sterminio, / senza amore, senza Cristo. Hai ucciso ancoră, / come sempre, come uccisero i padri, come uccisero / gli animali che ți videro per la prima volta. Colore di pioggia e di ferro: Dicevi: morte, silenzio, solitudine; / come amore, vită. Parole / delle nostre provvisorie immagini. Lettera alla madre: Șo che non stai bene, che vivi, / come tutte le madri dei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
afflittiva, dall'esito perpetuamente rinviato, Curzia Ferrari, op. cît., p. 69. 337 Cfr. anexă, 3 și 4. 338 Verbalizate, ele structurează întregul sau univers imagistic, încă de la titlul primului volum: Ape și pământuri: Da piante pietre ed acque / nascono gli animali / al soffio dell'aria din plante pietre și ape / se nasc animalele / la suflul văzduhului. Aerul este suflu vital al nașterilor din matricea apei. Alăturarea culla d'aria (Terra) leagăn de aer (Pământ) confirmă observația. Referitor la valențele și semnificațiile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
augelli al vento, e la diurnă luce / novo d'amor desio, nova speranza (Alla Primavera); Îl vento vacilla esaltato e porta / foglie sugli alberi del Parco, / l'erba è già intorno (Poesia d'amore); Da piante pietre acque / nascono gli animali / al soffio dell'aria (Senza memoria di morte). 350 La stagione și mostră / al vento nuova / (...) e ricompone le sepolte voci / dei greți, dei fossati, dei giorni di grazia favolosi. (...) e un'ansia prende le remote acque (Ariete). 351 Fra
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
1,5 kg/zi, deoarece printr-un aport excesiv de fibre tranzitul intestinal este tulburat. O alimentație vegetariană practicată strict (în exces) este în contradicție cu adaptarea naturală a organismului uman la un consum mixt de produse vegetale sau de origine animală. Primatele, în rândul cărora se încadrează și oamenii, sunt ființe omnivore, care au dantura și sistemul digestiv specific. Proteinele de proveniență animală au o importanță fundamentală în creștere, dezvoltare și în menținerea activității metabolice, iar pentru copii sunt o garanție
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în contradicție cu adaptarea naturală a organismului uman la un consum mixt de produse vegetale sau de origine animală. Primatele, în rândul cărora se încadrează și oamenii, sunt ființe omnivore, care au dantura și sistemul digestiv specific. Proteinele de proveniență animală au o importanță fundamentală în creștere, dezvoltare și în menținerea activității metabolice, iar pentru copii sunt o garanție a sănătății lor intelectuale și fizice. 3.3.4. Valoarea nutraceutică (funcțională) Numeroase produse vegetale au intrat în alimentația umană ca suplimente
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care continuă și în prezent îl individualizează ca fiind compusul natural responsabil de perceperea celui de-al cincilea gust (alături de dulce, sărat, acru și amar, gustul delicios). În legume ca tomatele, mazărea, sparanghelul etc., dar și în alimentele de origine animală, un conținut mai ridicat în acid glutamic crează un gust aparte, care este perceput separat de celelalte gusturi prin intermediul unor papile gustative distincte din cavitatea bucală. Caracterizat astfel și identificat în numeroase alimente cu origine animală sau vegetală, s-a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în alimentele de origine animală, un conținut mai ridicat în acid glutamic crează un gust aparte, care este perceput separat de celelalte gusturi prin intermediul unor papile gustative distincte din cavitatea bucală. Caracterizat astfel și identificat în numeroase alimente cu origine animală sau vegetală, s-a demonstrat și faptul că gustul plăcut al acestor alimente este influențat de concentrația glutamatului natural ce îl conțineau. Într-o formulă de semisinteză stabilă, MSG (monosodium glutamat) a devenit un potențiator al gustului, adoptat prin intermediul bucătăriei
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
valoarea biologică este 64, iar în fasolea boabe valoarea biologică este 40. Rația proteică a adultului nu trebuie să coboare sub 100 g proteide, la un consum zilnic de 3000 cal, din care minimum 50% să fie proteide de origine animală (mai bogate în aminoacizi esențiali). Raportând conținutul în proteine la valoarea calorică a unor produse horticole crude sau prelucrate (g/100 Kcal), se menționează în ordine conopida și salata (11 g/100 Kcal), andivele și broccoli (12 g/100 Kcal
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau 2500 UI/zi. După Rășenescu, I. și colab. (1988), necesarul zilnic este de 5000 UI, iar pentru copii este de 2500 UI, aportul normal trebuie asigurat în proporție egală (1:1) din alimente atât de origine vegetală, cât și animală. Corecta metabolizare se face numai la un aport proteic suficient. D) Fitosterolii (provitaminele D) fac parte din lipidele simple, nesaponificabile, fiind izolați din lipidele vegetale, după hidroliză. În produsele horticole au fost identificați sitosterolul (122 mg/100 g migdale, 106
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
face și el parte, e formată din puținii care se înverșunează să supraviețuiască fără să colaboreze. Umilit, sfîrșit de puteri, cu voința învinsă, fără urmă de demnitate, încearcă să-și salveze viața într-o lume care nici măcar nu e una animală. Învață să nu se lase ucis de muncă, să-și economisească forțele, să nu se supună atît cît e nevoie, să oprească timpul, să nu-și amintească. Descoperă că nefericirea absolută nu există, că totdeauna rămîne o incertitudine, că dificultățile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
să-și creeze o lume proprie în care se așează ea însăși." Această imaginație precede și făurește realitatea: "pentru că există imaginație radicală și imaginar instituant există pentru noi "realitate" pur și simplu și realitate specifică." Viul este imaginație. Orice specie animală își creează o lume, dar rămîne prizoniera acesteia. Omul e un animal unic, pentru că e deschis: e capabil în orice moment să-și imagineze, să viseze, să inventeze lumi noi. Castoriadis insistă asupra caracterului "autonom" al imaginației față de nevoile biologice
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
va trece. Ce-i drept, mai gravă pentru viitorul nostru decât alte primejdii de la noul început de secol și de mileniu. Cele mai recente cercetări din anii postbelici, cu metodele comparatiste și sincronice validate de structuralism, cu etologia umană și animală, psihologia abisală postfreudiană, științele religiilor, au îmbogățit însăși definiția mitului ca "discurs despre zei". Mitul este mai mult decât o povestire fantastică, o construcție a spiritului, o primă elaborare a unei experiențe reale. Pentru că are mulți termeni echivoci, cu două
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
marginea compoziției face aluzie la natura sa hibridă, monstruoasă. E ca și cum această animalitate s-ar fi resorbit în ceea ce sfinxul are aparent uman, chipul. De altfel, artistul disociază himerele sale de ferocitatea naturii bestiale pe care o presupune corporalitatea lor animală, în atitudinea lor nu se mai regăsește nimic din ambiguitea sfincșilor decadentismului, sfincși cu chip de femeie, păstrând indecidabilul virtualităților punitive în reflexul seducției pe care o exercită prin feminitatea lor. Sfinxul paciurian degajă o extraordinară forță, amplificată de sculptura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]