9,656 matches
-
Bi, Hg, Pb, As, cloroform; determină necroze zonale sau difuze (frecvent letale). - hepatite cronice: ○ antecedentele de hepatită acută toxică virală; ○ morfologie: infiltrat inflamator În spațiul port; infiltrat și În lobulul hepatic + necroză + fibroză. - ciroza de „tip portal”: ○ caracteristic sexului masculin; antecedente de etilism cronic +/nutriție dificilă; ○ clinic: inițial - hepatomegalie regulată nedureroasă; tardiv - atrofie hepatică cu noduli mici; fenomen de: hipertensiune portală splenomegalie, ascită; insuficiență hepatică: encefalopatia, tulburări de coagulare, ulcere gastroduodenale, infecții, steluțe vasculare, circulație colaterală. ○ paraclinic: sindrom hepatopriv: scăderea albuminelor
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
căilor biliare principale: - icter tip tumoral + colangită; - echografie + CER + colangiografie transparietohepatică. - ampulomul vaterian: - uneori icter ondulant; melenă, anemie; angiocolită; durerea și febra urmează icterului; marginea internă DII rigidă. ii. obstacolul este benign? - litiaza căii biliare principale: - trecut biliar, colicile În antecedente; - icter: precedat de colică; moderat - verdinic; Însoțit de febră, frison; ondulant. - pancreatitele cronice primitive sau de origine biliară: icter benign + semne de insuficiență pancreatică (steatoree, scădere ponderală, diabet zaharată; diagnostic: colangiopancreatografie endoscopică retrogradă, echografie, tomografie axială computerizată. - papiloodditele stenozante: pseudolitiazic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cantități mari de colagen și elemente limfoide care proemină În lumen. DIAGNOSTIC - debutul clinic constă În apariția gradată a icterului moderat și a pruritului. - simptoamele de colangită bacteriană (febra și frisoanele) nu sunt frecvente În absența unei intervenții chirurgicale În antecedente. - testele de laborator arată teste de colestază pozitive. - colangiopancreatografia endoscopică retrogradă demonstrează stenoze ductale și neregularități. - biopsia hepatică arată pericolangită și stază biliară, Însă modificările sunt nespecifice. COMPLICAȚII. EVOLUȚIE - complicațiile includ litiaza veziculară și adenocarcinomul căilor biliare - mai frecvent la
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
activă, metastazele hepatice, litiaza coledociană - În caz de icter colestatic de cauză neprecizată cu evoluți mai lungă de două săptămâni va fi investigat suplimentar prin colangiopancreatografia endoscopică retrogradă sau colangiografia transhepatică; stenoza căii biliare În absența unei intervenții chirurgicale În antecedente este sugestivă pentru neoplasm. TRATAMENT Chirurgical - laparotomia este indicată pentru a Încerca Îndepărtarea tumorii. Intraoperator se determină extinderea tumorii prin examinarea externă a căii biliare, venei porte și arterei hepatice - invadarea portei este criteriul determinant de nerezecabilitate. - tumorile coledociene distale
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
la palpare - mai rar semne de sepsis secundar infectiei pseudochistului ; hipovolemie datorita hemoragiei chistic; icter si prurit datorita obstructiei CBP; abdomen acut-ruptura in peritoneul liber DIAGNOSTIC Pseudochistul apare la pacienti cu trecut de pancreatita, tumora pancreatica, chirurgie pancreatica - absenta acestor antecedente fac diagnosticul de pseudochist putin probabil. - amilazele si lipazele sunt crescute frecvent - diagnosticul este stabilit prin echografie, computer tomografie (fig.II.4) și mai rar prin rezonanță magnetică nucleară - puncția intrachistică relevă enzime pancreatice crescute, citologie negativă, vîscozitate scăzută, markeri
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
prezentați doar factorii esențiali care prezintă forța de convingere cea mai accentuată în geneza dificultăților școlare. a) Factorii endogeni Din categoria cauzelor predominant endogene frecvența mai ridicată a persoanelor cu dificultăți de adaptare școlară este dată de cei care în antecedente au prezentat prematuritate (copil născut înainte de termen) sau dismaturitate (copil născut la termen dar cu greutate sub 2500 g), subponderabilitate pe parcursul perioadei de dezvoltare anteșcolară, preșcolară, retardare psihicomotorie în primul an de viață, imaturitatea neuromusculară sau tardivă, morfo-funcțională, deficiențele senzoriale
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
nuclee, robinete, rubefiante, versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi/fagoți, nuclee/nuclei, robinete/robineți, rubefianți/rubefiante, versanți). Interesant este, din nou, comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR, II, 219), centre - centri (centri nominali, Acte, 383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin, 2002: 116), componente - componenți (componente facultative, GALR, II, 64, 77, dar Legătura sintactică între componenții grupurilor, DSL, 113), constituente - constituenți (constituenți ai grupului verbal, constituenți
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
câteva elemente de gramatică discursivă a pronumelui românesc în limba română actuală. 1. EVOLUȚIA PRONUMELOR SPRE ANAFORICITATE/DEICTICITATE DIFUZĂ La nivelul sistemului, pronumele sunt pro-forme care funcționează ca deictice/anafore discursive, luându-și referința din contextul situațional, respectiv de la un antecedent sau de la un subsecvent din discurs. Lucrările de cultivare a limbii încadrează multe dintre uzurile deictice printre fenomenele de oralitate și insistă asupra preciziei în desemnarea anaforică (relație clară, nonambiguă cu un antecedent/subsecvent plasat cât mai aproape de pronume; cf.
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
referința din contextul situațional, respectiv de la un antecedent sau de la un subsecvent din discurs. Lucrările de cultivare a limbii încadrează multe dintre uzurile deictice printre fenomenele de oralitate și insistă asupra preciziei în desemnarea anaforică (relație clară, nonambiguă cu un antecedent/subsecvent plasat cât mai aproape de pronume; cf. Avram 1986: 176). Analiza corpusului de limbă vorbită a demonstrat însă că, adesea, în interacțiunile colocviale, pronumele personale, demonstrative, relative nu trimit cu precizie la antecedenți/subsecvenți din discurs sau la entități ușor
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
evidență frecvența ridicată a demonstrativelor în conversație (pentru o statistică a ocurențelor demonstrativului vezi Nicula, în acest volum, p.), iar analiza calitativă pe care am realizat-o a relevat anaforicitatea/deicticitatea difuză a demonstrativului care contractează relații la distanță cu antecedentul sau evocă, prin aceeași formă, doi referenți distincți: B: ă: uite A: ia B: astea [sînt A: [uau↑ așa mulți sînt? B: ăștia sînt. de fapt aia-i o tipă și mi-a dat și titlu↓ A: da↓ B: diana
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
băgat chestia cu certificatele↓ cînd alea mai puteau să mai aștepte↓ deci important era materialu cu evaziunea fiscală nu cu certificatele de trezorerie. (IVLRA: 121) Adesea, deicticele românești funcționează ca deictice intradiscursive: vorbitorul folosește demonstrativul fără a trimite la un antecedent sau la un subsecvent din discurs și fără a indica un referent accesibil deictic. Prin intermediul deicticului intradiscursiv, vorbitorul: (i) conferă relevanță discursivă unor elemente situaționale ale discursului, pe care le convertește, prin simpla evocare, în fond comun de presupoziții: B
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
e! Spre un grad scăzut de anaforicitate tinde și cel mai frecvent pronume relativ, care. Uzul său actual se caracterizează prin: slăbirea mărcilor cazuale (omiterea prepoziției pe la acuzativ; frecvența scăzută a formelor oblice), acordul încrucișat greșit, anacolutul, nelegarea de un antecedent, participarea la structuri expletive, clișeizarea în locuțiuni mai mult sau mai puțin fixate de uz (drept care, după care, la care, în cazul în care, în situația în care) (vezi Gheorghe, în acest volum, p. ). Aceste fenomene apar mai frecvent în
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
persoană, singur, cu ochii mei, cu urechile mele, cu mâna mea. 3.9. Determinarea demonstrativă Foarte frecvent în limba actuală, chiar abuziv uneori, demonstrativul nu mai desemnează un referent accesibil discursiv sau situațional și nici nu se raportează la un antecedent/subsecvent imediat, ci funcționează ca echivalent al articolului hotărât (omul/acest om; omul/acel om): E: [...] acolo ereau> două sute nouășpatru de metri patrați teren↓ pe care erea clădit două corpuri de clădire. am făCUT ă notificarea care să CEre la
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
3°. Distribuția metodelor decizionale În raport cu cele două forme ale rezoluției, deducția „directă“ și cea „indirectă“ 10. Grație aceleiași dedublări, permise de o proprietate simplă a secvențelor logice În sens gentzenian, și anume mișcarea unui termen din postura de antecedent În cea de succedent, ori vice versa, o dată cu schimbarea calității respectivului termen = = In 1“), vom spune că, În stadiul inteligenței artificiale, logica ajunge să Înfrunte opoziția seculară dintre cele două metode de Înaintare În știință (una „rezolutivă“, În sensul deducerii
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
starea depresivă. Studiile arată că aceste forme grave sunt relativ rare la preadolescenți și mai răspândite la adolescență. La preadolescență băieții sunt mai depresivi , iar la adolescență fetele suferă de crize depresive mai dese. Cauzele acestui fenomen ar putea fi: antecedentele familiale de tulburări mentale, alcoolismul, consumul de droguri , agresivitatea mai accentuată la această vârstă. În această perioadă, supremul gest autodistructiv poate fi considerat mai mult ca o cerere de ajutor, ca o neputință de a zări ieșirea dintr-o situație
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
mai apoi argumentele puternice ale mesajelor contra-atitudinale. Structura logică a ipotezelor Din punct de vedere logic, ipotezele prin care se verifică relațiile dintre variabilele empirice sunt implicații materiale. Ca funcție logică, implicația ia valoarea F (fals) atunci și numai atunci când antecedentul este W (adevărat) și consecventul F (fals). Rezultă din matricea implicației că falsificarea unei ipoteze (negarea implicației) nu se face prin confirmarea altei ipoteze (adevărul altei implicații), ci printr-o conjuncție. La nivelul simțului comun, pentru că se confundă implicația cu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
confirmarea altei ipoteze (adevărul altei implicații), ci printr-o conjuncție. La nivelul simțului comun, pentru că se confundă implicația cu deducția, par foarte ciudate caracteristicele implicației: falsul implică orice și adevărul este implicat de orice. Acest lucru este posibil pentru că subiectul antecedentului nu este înrudit cu cel al consecventului. Implicația arată doar ce se întâmplă când antecedentul este adevărat. Aplicarea logicii moderne în analiza ipotezelor permite evaluarea conținutului informativ al acestora. Karl-Dieter Opp (1970) spune despre conținutul informativ al unei propoziții că
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
se confundă implicația cu deducția, par foarte ciudate caracteristicele implicației: falsul implică orice și adevărul este implicat de orice. Acest lucru este posibil pentru că subiectul antecedentului nu este înrudit cu cel al consecventului. Implicația arată doar ce se întâmplă când antecedentul este adevărat. Aplicarea logicii moderne în analiza ipotezelor permite evaluarea conținutului informativ al acestora. Karl-Dieter Opp (1970) spune despre conținutul informativ al unei propoziții că este dat de numărul situațiilor în care este falsă. O propoziție ne spune mai mult
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
simptomelor depresive și anxioase ce determină comportamente autoagresive. Datele obținute au fost analizate În funție de următoarele variabile: variabile demografice: sex, varstă, stare civilă, mediu de rezidență, nivelul de școlarizare, statut profesional, etnie, confesional; modalitați de producere a actului suicidar; antecedente medicale; alcoolemia. III.REZULTATE SI CONCLUZII 1.Dinamica deceselor prin suicid pe perioada cercetată (tabelul 1) Analizând dinamica sinuciderilor pe perioada studiată, raportate la mortalitatea generală se observă o creștere accentuată a numărului de sinucideri, datorată evoluției situației economice la
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
profesia intervine În măsura În care aceasta implică un anumit nivel intelectual și un anumit stil de viață (Tudose F, Tudose C., Dobranici L.,2002). În cadrul lotului analizat am observat un risc crescut la cei activi profesional, În raport de 3/1. 9. Antecedentele medicale În majoritatea cazurilor analizate nu s-a putut stabili tulburarea psihopatologogică anterioară realizării actului autolitic, doar 29 de cazuri prezentând tulburări psihice, În mare parte fiind alcoolici cronici (16), un număr de 7 cazuri de schizofrenie, iar 6 subiecți
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
a doua cauză majoră de deces. Se estimează că aproximativ jumătate dintre bărbații și circa o treime dintre femeile din SUA vor dezvolta un cancer în cursul vieții. Astăzi, milioane de persoane trăiesc cu un cancer sau au avut în antecedentele personale un cancer. Riscul dezvoltării celor mai multe cancere poate fi scăzut prin schimbarea obiceiurilor de viață, de exemplu renunțând la fumat și adoptând o alimentație sănătoasă. Cu cât un cancer este diagnosticat mai precoce și se instituie în timp util tratamentul
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
unor teste de investigare adiționale. TESTE UTILIZATE PENTRU DECELAREA CANCERELOR CAVITĂȚII ORALE SAU OROFARINGELUI ISTORICUL MEDICAL COMPLET Primul pas îl constituie chestionarea simptomatologiei la adresabilitatea medicală a cazului, a factorilor (posibili) de risc precum și a altor afecțiuni medicale cunoscute ca antecedente (personale sau heredo-colaterale). EXAMENUL FIZIC Medicul consultat inițial va efectua examenul clinic pentru decelarea posibilelor semne ale unui cancer oral (sau ale unei leziuni pre canceroase). Acestea includ orice tumefiere sau arie anormală la nivelul capului, feței sau gâtului ori
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
înroșirea feței. Există și persoane cu adevărat alergice la mediile de contrast. Rar, se semnalează efecte adverse mai serioase (cum ar fi: dificultăți respiratorii sau scăderea tensiunii arteriale). Medicul are obligația să interogheze pacientul asupra unor eventuale reacții adverse (în antecedente) la substanțele de contrast folosite la investigațiile cu raze X. Computer-tomografia necesită un interval de timp mai mare, spre deosebire de investigația radiologică obișnuită. Pe durata efectuării acestei explorări, pacientul este așezat în decubit dorsal pe un plan orizontal, care se deplasează
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
constituie criterii epidemiologice de diagnostic Receptivitatea sau imunitatea naturală sau vaccinală Principii de diagnostic în bolile infecțioase 22 Sursa infecției prin contact cu persoane sau animale bolnave, călătorii în zone cu risc Calea de transmitere: tratamente parenterale sau transfuzii în antecedente, contacte sexuale, înțepături de insecte, consum de apă sau alimente din surse nesigure, etc. 2.3 Criterii de laborator în diagnosticul bolilor infecțioase Laboratorul poate preciza etiologia unei prin examene nespecifice și specifice. Examenele nespecifice evidențiază modificările determinate de agentul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
este favorizată de cele mai multe ori de cardiopatii preexistente, dar poate apare și pe un cord normal. După riscul de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]