8,708 matches
-
Sud-Est în secolele evului de mijloc. Reluată cu ocazia unei comunicări la Academia Română, nu fără intenția, mărturisită de altminteri, a detalierii conceptului, ea este dublată de o suită de argumente, istoricul coborând, de data aceasta, până în premedievalitate și chiar în Antichitate. Este o cale de înțelegere a unei geografii spirituale, deopotrivă a unei istorii a civilizației. Am găsit a fi fiind fertil studiul „coridoarelor” balcanice; l-am găsit fiind nu numai posibil ci, mai ales, util și obligatoriu, atâta vreme cât legăturile culturale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cel puțin asupra acelora dintr-o categorie socială apropiată. Așa se face că activitatea politică era continuu însoțită de una de însușire de noi cunoștințe din varii domenii științifice și de aceea de colecționar de opere de artă, cărți, monede, antichități, minerale. Cartea achiziționată de Brukenthal, ca de altfel întreaga colecție, a necesitat cheltuieli imense, dublate de o constantă preocupare pentru tot ceea ce putea fi valoare în ordinea creării unei culturi artistice și științifice. Înconjurat de un cerc de specialiști, între
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
trăit între 1741 și 1798) intenționează sa înființeze o academie de științe, precum și o sumă de instituții aferente. Ambițiile prea mari îi depășesc puterile, în speță cele materiale, astfel încât proiectul său se rezumă la o bibliotecă, un mic muzeu de antichități și mineralogie și la un observator astronomic. Acest institut, care dobândește după scurt timp o reputație ce depășește cu mult granițele Transilvaniei este cunoscut sub denumirea de Batthyăneum. Instalat într-o fostă biserică trinitariană, fondul de carte intră în circuit
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
renăscut mereu; în secolul al XVIII-lea beneficiază de donații importante, în primul rând aceea a politicianului și istoricului Mikó Imre, întemeietorul Muzeului Ardelean de la Cluj. Așa se motivează faptul că biblioteca a reușit să păstreze în depozitele sale capodoperele Antichității, dar și ale Renașterii, să profite de tot ceea ce au creat umaniștii transilvani în secolele XVI - XVIII, să se bucure de scrierile care au pregătit intrarea în Secolul Luminilor. În Calalogus Alphabeticus Ilustris Collegii Alba N. Enyediensis Renovatus Anno MDCCLII
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a secolului al XVIII-lea. Mai întâi, câteva date semnificative în vederea unei discuții pe marginea experienței culturale iluministe manifestate în amintita biserică. În vechiul Catalog al bibliotecii sunt indicate majoritatea volumelor intrate până la începutul veacului trecut: rețin atenția operele clasicilor Antichității în ediții din secolul XVI sau XVIII, de exemplu, acelea ale lui Cicero, Ovidiu, Josephus Flavius, Horațiu, Seneca, Salustius, Aristotel, Caesar; importantele diplomatarii și vastele tomuri conservând istoria politică a regiunilor din Răsăritul european (a Dalmației, Sloveniei, Transilvaniei, Ungariei, a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
slavo-sârba, italiana, româna, franceza, germana, engleza, albaneza și rusa, fapt care îi permite să se plimbe dintr-un spațiu cultural într-altul, să compare conceptele materialiștilor francezi cu modelele filosofice propuse de gânditorii englezi, să facă analogii între tezele clasicilor antichității și filosofii epocii renascentiste și postrenascentiste. În fine, să-și însușească, prin lecturi comparate, logica și metafizica leibniziană și wolfiană, deci să traducă în cultura sârbă fundamentele logicii clasice, deducând din aceasta principiul etic al raționalismului. Etica lui Dositej se
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Evului Mediu. De la începuturile patristice la Nicolaus Cusanus, traducere, selecția textelor, prezentări bibliografice, indici și note de Octavian Nistor, Editura Minerva, București, 1984, vol. II, p. 38. Toma d’Aquino, Summa Thelogiae I, întrebarea LXXIX: „Despre puterile intelective”, în Între Antichitate și Renaștere, ed. cit., vol. II, pp. 101-102. Octavian Nistor, „Toma din Aquino”, în Între Antichitate și Renaștere, ed. cit., vol. II, p. 50. Ibidem, vol. I, Moise Ben-Maimon, pp. 293-296. Moise Ben-Maimon, Călăuza șovăielnicilor, (Partea a III-a, capitolul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de Octavian Nistor, Editura Minerva, București, 1984, vol. II, p. 38. Toma d’Aquino, Summa Thelogiae I, întrebarea LXXIX: „Despre puterile intelective”, în Între Antichitate și Renaștere, ed. cit., vol. II, pp. 101-102. Octavian Nistor, „Toma din Aquino”, în Între Antichitate și Renaștere, ed. cit., vol. II, p. 50. Ibidem, vol. I, Moise Ben-Maimon, pp. 293-296. Moise Ben-Maimon, Călăuza șovăielnicilor, (Partea a III-a, capitolul XI), în Între Antichitate și Renaștere, ed. cit., vol. I, p. 303. Vezi P.P. Negulescu, op. cit
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cit., vol. II, pp. 101-102. Octavian Nistor, „Toma din Aquino”, în Între Antichitate și Renaștere, ed. cit., vol. II, p. 50. Ibidem, vol. I, Moise Ben-Maimon, pp. 293-296. Moise Ben-Maimon, Călăuza șovăielnicilor, (Partea a III-a, capitolul XI), în Între Antichitate și Renaștere, ed. cit., vol. I, p. 303. Vezi P.P. Negulescu, op. cit., vol. I, pp. 159-162. Ibidem, p. 163. Dintre operele științifice ale lui N. Causanus amintim: De transmutationis geometricis, De arithmetricis complementis, De quadratura circuli, De mathematicis complementis, De
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și de Sud-Est; abia în anumite regiuni ale Occidentului secolul al XVI-lea scoate la suprafață forme de manifestare ale viitorului sistem capitalist. Desigur, originile, tipurile incipiente le putem descoperi ici și colo în societatea medievală sau putem coborî până în Antichitatea romană sau chiar mai departe. Nu aceasta este însă problema principală a evoluției umanității în epoca tranziției de la medieval la modern. Diminuând factorul religios, dimensiunile verticale și orizontale ale Reformei și Umanismului, Dankanits (la fel ca A. Oțetea, Renașterea și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a le transmite un mesaj, lor înșiși sau umanității. Dat fiind că plonjarea aceasta în lumea de dincolo prezenta numeroase pericole, egiptenii se protejau, punându-și la căpătâi divinitățile binevoitoare, în special statuia sau imaginea zeului Bes, ocrotitorul somnului. În antichitatea greacă și romană, interpretarea viselor era o artă. Înaintea fiecărui eveniment important, regele sau împăratul cerea să îi fie interpretate visele. În religiile monoteiste, visele profectice jalonează povestirile și învățăturile textelor sfinte. Numeroase referiri se fac și în Biblie, de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Tezeu, regele Arthur, Zorro). Ea evocă duelul, călătoria inițiatică a cavalerului sau a prințului ori lupta nobilă a sfântului. Visul pune fără îndoailă în joc tematica onoarei și a demnității. Lupta ce trebuie dusă este interioară, chiar spirituală. Încă din Antichitate, sabia este atributul dreptății. Și în acest caz, mai mult decât războaie și confruntări sângeroase, arma exprimă noțiunile înalte de echitate și echilibru. Astfel, sunt mai puțin sugerate în vis conflictele și opozițiile, ci cu precădere căutarea adevărului, accesul la
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
se referă, conține deci o dimensiune spirituală manifestă sau ascunsă. Balanță Simbolistica balanței se stabilește pe mai multe axe, iar semnificație în vis depinde de experiențele trăite și de scenariul oniric. Ea reprezintă: - justiția, al cărei atribut este încă din Antichitate. În acest caz pune accentul pe problemele administrative sau juridice ori intervine pentru a aminti legile umane sau morale; - echilibrul, evocând căutarea armoniei dintre corp și spirit, interior și exterior, dorință și realitate, dar și căutarea concilierii, clemenței, echității, probității
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
jurnalistului de a nu face literatură este, desigur, naivă și, în cele mai multe cazuri, contraproductivă. Lipsite de un principiu ferm de ordonare și supuse mereu unor revizuiri critice, figurile (indiferent de natura lor) au generat destule dispute și confuzii. Încă din Antichitate, retorica a avut de ales între două concepții (O. Ducrot, J.-M. Schaeffer, p. 373): 1. Figura este orice formă dată unui gând - și atunci, absolut, orice discurs conține o figură. 2) Figura este o schimbare de sens sau de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
personajul nostru aflăm că se numea „Maria Magdaleana”, adică „originară din Magdala”, o localitate de pe malul Tiberiadei. Numele aramean este Migdal Nunaiya, Însemnând exact „Turnul peștelui”. Orașul actual, Migdal, se află la 5 kilometri de Tiberiada și era vestit În Antichitate pentru comerțul cu pește proaspăt și conservat. De pe urma acestui tip de comerț magdaleenii deveniseră prosperi, chiar bogați. Ce se mai știe despre Magdala? Că Împăratul Titus, cucerind-o, a masacrat toți locuitorii refugiați pe corăbii (Flavius Josephus, Războiul evreilor 3
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
regelui Irod. Femeile din anturajul lui Isus nu au o simplă funcție decorativă. Dimpotrivă, ele Își pun la dispoziție averile pentru susținerea materială a Întregului grup. Ajunge să ne amintim cât de limitat este rolul social, public al femeii În Antichitate și mai ales al femeii iudee ca să pricepem imensul risc și uriașa Îndrăzneală de care dau dovadă aceste ucenice ale lui Cristos. În școlile filozofice grecești prezența feminină face parte din regula normalității; nu Însă și În curentele iudaice de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
studio. Întâi de toate, voi analiza fragmentele din Noul Testament referitoare la „ucenicul pierdut” al lui Isus, redând termenilor proprietatea lor semantică și teologică. Apoi, voi prezenta și comenta un dosar mai puțin frecventat de publicul larg, alcătuit din mărturii ale Antichității creștine și iudaice, urcând până la biografiile medievale. După aceea mă voi opri asupra Evangheliei lui Iuda. Voi propune o lectură fidelă a textului, care contrazice esențial și, sper, argumentat, vulgata răspândită de National Geografic. Într-o ultimă secțiune, foarte pe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sufletul. O faptă cumplită nu poate merita decât o pedeapsă cumplită. Întâlnim asemenea morți descrise de Herodot (Istorii 4, 205), Pausanias (Descrierea Greciei 9, 7,3), În Cartea a doua a Macabeilor (9,1-4; 12,38) sau la Flavius Josephus (Antichități iudaice 17,168-170). La Matei, avem de-a face așadar cu o autoexecuție care urmează logica Întregului scenariu despre Iuda: acesta trecuse de partea unui adversar necinstit și, dându-și seama, Își ia singur zilele (Dumnezeu Îl pedepsește prin propria
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
nici nu poate exista o biografie a lui Iuda mai tendențioasă, mai demolatoare decât cea preluată În Legenda aurea. Practic, Între Iuda lui Matei și Iuda-Oedip al lui Iacopo da Varazze singurul punct comun pare să fi rămas doar numele. * Antichitatea a cunoscut Însă și un Iuda pozitiv, eroizat. Câteva grupuri de gnostici, despre care vorbesc Irineu și Tertulian, Îl consideră adevăratul mântuitor al omenirii. După Pseudo-Tertulian, „deoarece puterile [vrăjmașe] ale acestei lumi nu doreau ca [Isus] Cristos să pătimească, pentru ca
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de care dispunem la ora actuală. Cine știe ce surprize ne pregătește viitorul, chiar foarte apropiat! Nu trebuie să omitem nici faptul că lectura, În cheie pozitivă, a lui Iuda, realizată de specialiștii National Geografic, va fi fost influențată și de mărturiile Antichității. Într-adevăr, despre o Evanghelie a lui Iuda amintesc Irineu al Lyonului (sec. al II-lea) și Epifanie al Salaminei (sec. al IV-lea), doi dintre cei mai importanți ereziologi creștini din primele veacuri. Primul notează, În Adversus haereses I
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fiind că, așa cum am văzut, acestea pot fi altele de la manuscris la manuscris. A nu se Înțelege că aș milita pentru banalizarea ori desacralizarea textului Noului Testament. Nici vorbă! Însă oricine este familiarizat cu textele „sacre” ale școlilor filozofico-religioase din Antichitatea târzie știe că pentru un neopitagorician, de pildă, „cărțile sfinte” erau De vita pythagorica sau Viața lui Apollonios din Tyana, pentru un neoplatonician, Viața lui Platon sau Viața lui Plotin și așa mai departe. Evangheliile sunt reflecții ale Revelației, ca
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
specialitate”: patristică, ecdotică, istoria creștinismului antic și atât. Restul e distracție inutilă pentru dânsul. M-am Îngrozit, dar, În fața unei asemenea decizii radicale și ferme, orice argument devenea din capul locului inoperant. Ce pierdem așadar ignorând scrierile apocrife creștine ale Antichității? Pe plan teologic, poate, „nu mare lucru”. Cam ce s-ar fi pierdut dacă vremurile ar fi șters 50% din icoanele mânăstirilor din Bucovina. Pe plan uman și cultural - foarte mult. Pe plan uman: cum aceste texte există, cum ele
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Grație intervenției generoase a lui Brendan, Iuda va beneficia de o scurtă prelungire a acestui moment de respiro. Tema „răgazului” Între chinuri (refrigerium), acordat păcătoșilor În iad, este una din temele centrale, și controversate, ale unei apocrife extrem de cunoscute În Antichitatea creștină, Apocalipsa lui Pavel. Originalul grecesc urcă probabil până În secolul al II-lea, dar el nu ni s-a păstrat. Conținutul lui poate fi reconstituit parțial după una din cele două versiuni latine. Apocalipsa lui Pavel este primul text creștin
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
monografiilor lui Paffenroth și Klauck biografii cvasicomplete. Cf. Geneza 37. Cf. Geneza 38. Cf. trad. franceză, În Ecrits intertestamentaires, Paris, 1987, pp. 857-876. Optez În acest studiu pentru varianta „Iscariotul”, mai economică și intrată deja În uzul curent. Flavius Josephus, Antichități iudaice 20,185-187. Cel mai ilustru reprezentant este Oscar Cullmann. Cf. articolul său „Le douzième apôtre”, În Revue d’histoire et de philosophie religieuse nr. 42, 1962, pp. 133-140. A se vedea C. Spicq, Lexique théologique du Nouveau Testament, Paris
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cât și problemelor fierbinți cu care s-a confruntat Biserica În a doua jumătate a secolului XX. Pe lângă superbele monografii despre Philon din Alexandria, Origen și Grigore de Nyssa, a publicat eseuri Înnoitoare despre simbolistica, inițierea și cateheza creștină În Antichitate. A devenit cardinal În 1969. Replica se află Între paginile 353-371. Labourdette și-a permis apoi să reia Întreg dosarul polemic, fără consimțământul „adversarilor” iezuiți, Într-o plachetă autonomă, intitulată Dialogue théologique, cu subtitlul „Pièces du débat entre La Revue
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]