2,463 matches
-
mijloace pentru a le arăta. Pentru mai multe informații Kurzban, R. et al. (2007), „Audience effects on moralistic punishment”, Evolution and Human Behavior, vol. 28, nr. 2, pp. 75-84. 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor Între anii 2004 și 2007, se difuza o emisiune, seara, „A prendre ou à laisser”. Prezentată de Arthur, a atins niveluri de audiență considerabile, cu mai mult de cinci milioane de ascultători pe zi în toamna lui 2006. Jocul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și nu doar în funcție de ce am obținut? Se pare că reflexul de a raționa prin negativ are avantaje. Prelungind jocul suficient de mult, A. Sirigu a constatat că persoanele fără cortex orbito-frontal câștigau în final mai puțini bani decât ceilalți. Anticiparea permanentă a regretelor pe care le-am avea dacă iese cutare sau cutare rezultat ne îndeamnă să ne optimizăm alegerile. Exact asta se întâmplă și în emisiunea amintită. Când jucătorul decide să accepte oferta prezentatorului și să renunțe la conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
întrerup reciproc în permanență. La fiecare început de frază, creierul pre-activează câmpuri semantice care consumă energie și la fiecare întrerupere a cuvântului, procesul este întrerupt și totul trebuie luat de la capăt, cu un alt început de frază și o nouă anticipare. E dificil de suportat asta prea mult timp. Concluzie Întreruperea discursului este un gest agresiv din mai multe motive: privează interlocutorul de principalul lui mijloc de existență - posibilitatea de a-și exprima ideile. La fel de bine asta poate să apară ca
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de a-și exprima ideile. La fel de bine asta poate să apară ca fiind un semn al lipsei de respect pentru ascultători, al căror creier se proiectează automat - chiar inconștient în continuarea discursului, pentru care consumă energie neuronală. Întreruperea muncii de anticipare este frustrantă. De aici și necesitatea de a folosi cu moderație întreruperea cuvântului, mai ales în cazul în care urmărirea discursului devine și mai frustrantă deoarece interlocutorul răspunde pe lângă întrebare sau avansează idei absolut neinteresante. Pentru mai multe informații Beeman
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o serie de acțiuni mecanice. Și odată obținut comportamentul mecanic, oamenii pot fi înlocuiți cu mașini și roboți. Robotizarea forței de muncă umană reprezintă ultima fază în obținerea controlului asupra oamenilor aceștia nu mai pot crea nesiguranță și lipsă de anticipare, pentru că nu mai sunt implicați în mod direct în procesul de producție". (Ritzer, 1996, 101). Aceste concluzii sumbre sunt susținute de exemple oferite nu numai de lanțurile de restaurante McDonald's, dar și de ceea ce Ritzer numește McUniversități și McDoctori
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
În al doilea rând, pregătirea protocolului vă va obliga să anticipați mai multe probleme, inclusiv cea a modului În care trebuie completate rapoartele. Aceasta Înseamnă că va trebui să identificați audiența raportului dumneavoastră chiar Înainte de efectuarea studiului. Pe termen lung, anticipările de acest fel vă vor ajuta să evitați rezultate dezastruoase. • Definiți o practică aplicată În școală acum doi sau mai mulți ani, cu scopul direct de a Îmbunătăți procesul educațional; practica respectivă are un nume? Operaționalizați practica plasând acțiunile și
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
depăși piedicile ce apar În procesul redactării. Numiți cinci asemenea etape pe care le-ați respecta - de pildă, demararea compunerii unei porțiuni a textului Într-o fază de Început a cercetării. Ați folosit aceste cinci etape și În trecut? 3. Anticiparea dificultăților procesului de revizuire. Rapoartele de studiu pot fi Îmbunătățite prin revizuirea făcută de informatori - adică acele persoane care au fost subiecții studiului. Discutați argumentele pro și contra efectuării unor astfel de revizuiri. Care este avantajul specific care apare În privința
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Ipoteza noastră este că, dacă patrimoniul se extinde spre toate orizonturile vieții sociale asupra cărora statul își îndreaptă atenția, este pentru că el reprezintă o idee regulatoare ce permite, în același timp, clasarea într-un statut administrativ și juridic, dar și anticiparea și crearea utopiei printr-o mobilizare, în afara sa, în jurul mizelor cărora le este deopotrivă origine, ocazie, mobil și obiect. Altfel spus, primul acționează statul prin capitalizare, apoi actorii, cărora le revine să-și însușească simbolic un patrimoniu, patrimoniul "lor", fiindcă
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
semnal semn iconic simbol Peirce indice semn iconic simbol Morris indice semn iconic simbol Sebeok indice; semnal simptom semn iconic simbol; nume (D. Rovența-Frumușani, 1995:34) 4.3. Taxinomia peirciană Întreaga teorie modernă a semnelor a dezvoltat și sistematizat intuit-țiile, anticipările și clasificările lui C.S. Peirce, care a fost considerat pe bună dreptate drept părintele semioticii. Pornind de la componentele semnului (representamen, interpretant, obiect), Peirce a stabilit trei trihotomii ale semnului, bazate pe criteriul calității (ca-racterizarea semnului în sine), al reprezentării (raportul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai receptive la studiile futurologice este cel militar. "David A. Javis, membru al Centrului Naval de Război Submarin din SUA, afirma că "armata este foarte deschisă în privința futurulogiei""336. Este inutil să mai insistăm asupra importanței pe care o are anticiparea unor evenimente în acest domeniu. Lumea afacerilor este al doilea mare consumator al cercetărilor futuro-logice. "Compania Schell este unul dintre cei mai mari producători de studii ale viitorului. Philip Watts, director Schell, sublinia că "scenariile futuriste nu sunt un exercițiu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
tiple în textul literar. - În opera epică, timpul narat/diegetic are rolul de a ordona seria de evenimente, repre zentând durata ficțională a întâmplărilor povestite; timpul narării organizează discursul, istorisirea acțiunii (cronologic sau prin acronii de tipul analepsei, al prolepsei - anticipări ale unor situații ori evenimente), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. Categorie prin excelență narativă, timpul este desemnat prin repere multiple, chiar și în poezia epică sau în proza scurtă. - Genul dramatic este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
incipitul, f inalul Titlul unei opere literare este cuvântul, sintagma sau enunțul prin care autorul își denumește creația. Ocupând locul privilegiat sub care se așază opera, titlul are o forță emblematică și funcții multiple: cea de individualizare a textului, de anticipare a unui element definitoriu pentru conținutul textului (tema, motivul principal, protagonistul etc.), funcția de precizare a speciei ori de sugerare a tiparului discursiv și, desigur, funcția de captare a atenției lectorului. Referentul titlurilor este de mare diversitate, ilustrând ori ginalitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dezordinea“ memoriei involuntare, prin suspendarea deli berată a ordinii temporale. Episoadele narative actualizează, aleatoriu, momente care nu se succed cronologic sau se realizează prin acronii de tipul analepsei (amânare, rela tare ulterioară a unui eveniment cauză/eveniment anterior), al prolepsei (anticipări), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. 3.2.5. Modurile de narare. Stil direct, stil indirect și indirect liber Modurile principale de narare sunt: Nararea prin reprezentare este o strategie textuală prin care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Vrea să fie acoperit în toate stadiile febrei. Starea MAMEI în timpul SARCINII. Poate să fie prima sarcină sau o sarcină după o lungă perioadă de timp. Sau o sarcină prețioasă pentru pacientă. Aceasta conduce la foarte multă excitație emoțională și anticipare. Ar putea fi cazul unei femei care muncește, care din cauza statutului său socio-economic nu-și poate lua suficientă odihnă și din această cauză trebuie să facă eforturi enorme, în munca fizică sau intelectuală. Ar putea fi folositor pentru mamele care
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
metafizic. Din momentul în care viața începe să se reflecte în psihicul devenit conștient, limita vieții, moartea, devine și ea conștientă și previzibilă. Psihicul primitiv este atît de profund înfricoșat în fața misterului vieții din cauză că misterul animării include inevitabil misterul morții. Anticiparea morții este cea care obligă ființa devenită conștientă să experimenteze întreaga profunzime-elevație a vieții și a misterului ei. Numai acest eveniment extraordinar, pătrunderea violentă a morții în viața conștientă, a putut declanșa răsturnarea totală, mutația cea mai decisivă: nevoia de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Dacă școala oferă cadrul de analiză și validare prin răspunsuri evaluate ale unor teme indiferent de disciplinele aflate în discuție, muzeul oferă mult mai multe posibilități. Spațiul acestuia și contactul direct cu informația pune în discuție comportamente, abilități ca: observația, anticiparea unor probleme, formularea de întrebări, căutarea unor răspunsuri, clasificări, comparații, sinteze, COMUNICARE. Elemente care fac parte și din strategiile didactice utilizate de școală, dar care au deplină aplicabilitate doar prin prezența într-un sistem de referință obiectual, în care demersul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cu programa școlară. În cadrul acestora, următoarele puncte se detașează: recunoașterea personală (propriile expectanțe în ceea ce privește muzeul) și cea a școlii / muzeului (așteptările profesorului și cele ale instructorului muzeal). Weber susține că "rezultatul oricărei vizite va fi afectat de interacțiunea dintre aceste anticipări și excursia reală pe teren". S-a constatat în prezența muzeului ca spațiu de desfășurare a orelor a unor tipuri de lecții și obiective didactice operaționale noi, un moment de nesiguranță pentru profesor în predarea științelor, ceea ce afectează procesul educativ
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sau secolelor trecute. Acești parametri au fost evidențiați în foarte multe anchete, pentru moment ne vom opri la exemplul lui Alain Marc Rieu care își propune să studieze cererea publicului și funcțiile muzeului, parametrii care condiționează venirea publicului în muzee, anticipările și motivațiile vizitatorilor 25. Asociat celor trei cuvinte cheie: distracție, învățare, descoperire, explorare, 23 % din cei chestionați au considerat că muzeul este un spațiu al învățării. În contextul analizei, fiind prezente mai multe tipuri de muzee, dintre care unele cu
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
umanității"40. Misiunea didactică, precum și cea educativă a muzeului se împletesc permanent cu cea științifică, de cercetare. Una din direcții constă în responsabilitatea actualei generații, de recuperare și păstrare a martorilor civilizației tradiționale, de gestiune a patrimoniului ca formulă de anticipare a unui orizont cultural. A doua, într-o firească legătură cu cele enunțate mai sus este cea de a modela ființa umană în sensul respectul față de patrimoniu. A existat încă din cele mai vechi timpuri dorința unui tip de expunere
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
un exemplu tipic de anacronie. În legătură cu momentul "prezent", momentul cînd se întrerupe relatarea cronologică a unei secvențe de evenimente, pentru a le face loc; anacroniile pot reveni în trecut (RETROSPECȚIE, ANALEPSĂ, ÎNTOARCERE ÎN TRECUT), sau se pot îndrepta către viitor (ANTICIPARE, PROLEPSĂ, PROIECȚIE ÎN VIITOR). Ele au o anumită INTINDERE sau AMPLITUDINE (acoperă o anumită porțiune din TIMPUL ISTORIEI), ca și un anumit ORIZONT (timpul istoriei pe care îl acoperă este situat la o anumită distanță temporală de momentul "prezent"): în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
anizocronie. ¶Genette 1980. Vezi și IZOCRONIE. antagonist [antagonist]. Principalul adversar al PROTAGONISTULUI. O narațiune articulată în funcție de un CONFLICT interpersonal implică două personaje principale cu scopuri opuse: protagonistul (sau EROUL) și antagonistul sau dușmanul. ¶Frye 1957 [1972]. Vezi și ANTISUBIECT, CONTRAINTRIGĂ. anticipare [anticipation]. O PROLEPSĂ, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o ACRONIE îndreptîndu-se către viitor în raport cu momentul "prezent" (sau cu momentul cînd se întrerupe relatarea cronologică a unei secțiuni de evenimente, pentru a face loc anticipării). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Lämmert 1955; Prince
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Frye 1957 [1972]. Vezi și ANTISUBIECT, CONTRAINTRIGĂ. anticipare [anticipation]. O PROLEPSĂ, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o ACRONIE îndreptîndu-se către viitor în raport cu momentul "prezent" (sau cu momentul cînd se întrerupe relatarea cronologică a unei secțiuni de evenimente, pentru a face loc anticipării). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Lämmert 1955; Prince 1982. Vezi și NOTIFICARE PREALABILĂ, ORDINE. anticlimax. Vezi BATOS. antidonator [antidonor]. Opusul DONATORULUI. Antidonatorul este omolog cu OPOZANTUL. ¶Greimas, Courtés 1982. antierou [antihero]. Un EROU noneroic; un erou definit prin atribute negative; un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narrative level]. Vezi NIVEL DIEGETIC. non-focalizare [nonfocalization]. ¶Vezi FOCALIZARE ZERO. notificare prealabilă [advance notice]. O unitate narativă referindu-se în prealabil la situații și evenimente care vor avea loc și vor fi povestite ulterior; o PROLEPSĂ ce se repetă; o ANTICIPARE: "Că într-o bună zi aveam să trăiesc o durere la fel de profundă ca și a mamei, o să vedem în cursul acestei narațiuni"; Vom mai vedea că, dimpotrivă, Ducesa de Guermantes s-a aliat cu Odette și Gilberte după moartea lui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fi povestite în ordinea apariției: în "Ion a mîncat, apoi a ieșit", se respectă ORDINEA CRONOLOGICĂ. Pe de altă parte, pot apărea discordanțe între cele două ordini, ca în "Ion a ieșit după ce a mîncat"; apar atunci ANACRONII (RETROSPECȚII sau ANTICIPĂRI, ANALEPSE sau PROLEPSE, ÎNTOARCERI ÎN TRECUT sau PROIECȚII ÎN VIITOR). În unele cazuri, un eveniment poate fi deposedat de orice legătură temporală cu alte evenimente (poate fi nedatat): rezultatul este o ACRONIE. În alte cazuri, desfășurarea evenimentelor poate să respecte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pot fi simple (cînd nu cer realizarea unui alt program narativ pentru efectuarea lor) sau complexe (cînd cer așa ceva). ¶Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și ACT, PARCURS NARATIV. proiecție în viitor [flashforward]. O PROLEPSĂ; o ANTICIPARE. Termenul se folosește frecvent în legătură cu narațiunea cinematică (Și caii se împușcă, nu-i așa?). ¶Chatman 1978; Prince 1982. Vezi și NOTIFICARE PREALABILĂ, ANACRONIE, ORDINE. prolepsă [prolepsis]. O ANACRONIE avansînd către viitor în legătură cu momentul "prezent"; o evocare a unui eveniment sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]