3,836 matches
-
Cristian Banu, Editura Press, București, 2000. Șișcanu, Elena, "Imixtiunea statului totalitar de tip sovietic în viața privată" în Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (coord.), Stat și viață privată în regimurile comuniste, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Memorialul rezistenței anticomuniste "Țara Făgărașului", Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 409-421. Tismăneanu,Vladimir, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, traducere de Cristina Petrescu și Dragoș Petrescu, Editura Polirom, Iași, 2005. Țârău, Virgiliu "De la diversitate la integrare. "Problema femeii" și instaurarea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Valentin Gheonea, op. cit., p. 68. 14 Elena Șișcanu, "Imixtiunea statului totalitar de tip sovietic în viața privată", în Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (coord.), Stat și viață privată în regimurile comuniste, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Memorialul rezistenței anticomuniste "Țara Făgărașului", Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 409-421. 15 Ibidem, p. 413. 16 Hélène Yvert-Jalu, "L'histoire du divorce en Russie soviétique. Ses rapports avec la politique familiale et les réalités sociales", în Population, vol. 36, nr. 1/1981, pp.
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și împotriva sistemului care a făcut posibilă această dictatură. Rezistență, deci, nu numai împotriva unor persoane, ci și a sistemului, care le-a produs. Iar acesta are un nume precis: comunismul și marxismul. Rezistență, deci, nu numai anticeaușistă, ci și anticomunistă și antimarxistă. Acest lucru trebuie să fie foarte limpede pentru toată lumea. Repet: pentru toată lumea. 2. Această rezistență n-a început nici în ultimul an, nici în ultima decadă, nici chiar în ultimii 25 de ani de ceaușism. Ea a început
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mii și mii de manifeste? A apărut în prima zi, o singură dată, fugitiv, la TV. Apoi a ieșit total din circulație. De ce este uitat Radu Filipescu? Ce se întâmplă de fapt cu acest brav și adevărat erou al luptei anticomuniste? Avem dreptul la un răspuns clar 1 ! Aceste rânduri sunt scrise în special pentru generația intelectuală tânără. Ea de bună credință fiind n-avea cum să cunoască toate actele de rezistență ale generației azi în vârstă. în plus, intervenția televiziunii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fi descris în culori riguros tranșante, în alb și negru, prin disocieri radicale perfect delimitate. Intervin mereu nuanța, aproximativul, chiar echivocul. Iată, de pildă, cazul unui romancier (facem numai tipologie), care a făcut adesea aluzii anticeaușiste, dar nu și radical anticomuniste. El a criticat aberațiile sistemului, dar n-a respins niciodată sistemul însuși, ca atare. Literatura sa poate fi deci clasată la rezistența anticomunistă doar în măsura în care Ceaușescu și clanul său reprezentau simbolul sistemului comunist. Dar nu mai mult. Dar cazul falșilor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pildă, cazul unui romancier (facem numai tipologie), care a făcut adesea aluzii anticeaușiste, dar nu și radical anticomuniste. El a criticat aberațiile sistemului, dar n-a respins niciodată sistemul însuși, ca atare. Literatura sa poate fi deci clasată la rezistența anticomunistă doar în măsura în care Ceaușescu și clanul său reprezentau simbolul sistemului comunist. Dar nu mai mult. Dar cazul falșilor dizidenți și rezistenți? Nu se poate nega, de pildă, că Adrian Păunescu a publicat, înainte de 22 decembrie, unele poezii de rezistență, Analfabeților, de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pot trasa un profil literar, dar și unul moral și civic. De rezistență cu nuanțe de independență cu certitudine; care este direcția generală și esențială a mesajului de rezistență și a aluziei politice? A fi anticeaușist este una, a fi anticomunist, alta. Din acest punct strict de vedere, unele scene din C. Țoiu și chiar din Sorin Titel mi se par mai de rezistență decât ale lui A. Buzura. Nu fac însă, repet, procesul nimănui, nu dau nici măcar note. Nu mă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a fost dată omului pentru a și ascunde gândirea. Una spunem la ședință, alta acasă. Să restituim lui Rivarol butada care-i aparține, fiindcă am văzut-o atribuită, uneori, cu generozitate și... altora. Revenind la emisiunile amintite și la propaganda anticomunistă ce a avut totuși meritul esențial, cel puțin teoretic, al demistificării: situația este totuși reversibilă, poate fi reversibilă. Iluzia poate fi ruptă, ea a fost chiar uneori efectiv destrămată. în conștiința totalitară univocă, în sens unic, s-a produs o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ați colaborat cu noi etc. Creatorii în cauză răspund: Nu este deloc adevărat; simulam de nevoie o falsă adeziune ca să supraviețuim; eram duplicitari prin constrângere; am rezistat prin cultură; dovadă că, de îndată ce ne-am căpătat libertatea, ne-am manifestat convingerile anticomuniste pe față și cu orice risc. Indiferent de ce am făcut sau n-am făcut, vrând-nevrând, înainte. Alții, destul de mulți, au rămas însă în continuare comuniști, oportuniști, de partea Puterii. Această categorie bine dresată crede și întreține, în continuare, mitul situației
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deosebit de utile îndeosebi cititorului francez, întregesc volumul. Dintre aceste texte cel mai important este, fără îndoială, în perspectivă istorică, Scrisoarea din 23 august 1988. Era la acea dată cel mai complet și mai sistematic document al rezistenței române, anticeaușiste și anticomuniste. Stilul său mult mai ideologic și structura sa de program bine articulat sunt destul de mult deosebite de celelalte texte. El lasă, poate, să se întrevadă dacă nu o colaborare, o anume consultare posibilă și cu un cap pur politic și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un cap pur politic și ideologic (ceea ce în definitiv nu este nimic rău). în orice caz, toate ideile acestui important manifest democratic-liberalist se regăsesc și în Declarațiile de principii ale Forumului Democratic Antitotalitar din România și Alianța Civică. Două organizații anticomuniste, complementare și convergente, la întemeierea cărora Doina Cornea a jucat un rol de prim ordin. Merite de necontestat, în ciuda unei campanii virulente și de un stalinism abject căreia autoarea noastră i-a căzut pradă. Nu însă și victimă doborâtă. Carte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
plan, el are dreptate. în esență, a fost însă vorba de două serii total divergente de acte revoluționare. La limită, de două revoluții. Pe de o parte, mișcarea populară, spontană, fără șefi și program, total neorganizată, dar radical și profund anticomunistă, care nu se mulțumea doar cu îndepărtarea lui Ceaușescu. Pe de alta, un grup reformist, gorbaciovist, ce deținea întregul aparat de stat și care urmărea doar înlocuirea lui Ceaușescu și a echipei sale, dar cu păstrarea sistemului și a alianțelor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
au început când strada și cei ce simpatizau cu ea au crezut că pot prelua efectiv puterea sau că, în orice caz, noua conducere are intenția și chiar datoria să instaureze un nou regim cu adevărat revoluționar în numele aspirațiilor populare anticomuniste, profund diferite. Și ele au rămas la fel de diferite până azi. Bazele sistemului (democratic de fațadă, centralizat, monolitic în esență, economie de stat etc.) au rămas aceleași. Ce va fi în viitor, vom vedea. Deocamdată, Don Quijote plânge pe ruinele răscoalei populare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
situație, pe care nu ezităm s-o considerăm, într-un fel, drept tragică. Valorile fundamentale, în care foștii deținuți politici au crezut și cred în continuare, sunt de ordin pur moral. Ele se numesc: intransigență, caracter, consecvență, puritate, fermitate radical anticomunistă. Personal credem cu toată convingerea că aceste valori, în această fază a luptei politice, sunt mai importante, măcar în principiu, decât competența profesională și valoarea intelectuală a lui X sau Y, deoarece doar aceste valori asigură coeziunea și combativitatea în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sever ca atare. De luat în calcul și încă din plin este și decalajul, considerabil, de nivel cultural, profesional și de metodologie politică, de organizare și acțiune dintre cele două generații. A devenit multora evident că numai cu simple lozinci anticomuniste nu se mai pot câștiga nici un fel de alegeri. Este nevoie de programe precise, bine studiate. Și de un model social foarte bine definit pentru România post comunistă. Stat al țăranilor și muncitorilor? Sau și al păturilor mijlocii? Oferta, la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să înțeleagă, să asimileze noțiuni și valori de tipul celor enumerate. în plus, altele, care se numesc opoziție sau, și mai grav, rezistență. Doar două exemple recente. Un liceu din București a încercat să organizeze un colocviu pe tema rezistenței anticomuniste din munți, cu participarea unui adevărat erou, Ion Gavrilă. Rezultatul? Din păcate, interesul elevilor a fost scăzut, mulți ieșind din clasă. Atmosfera a fost jenantă și lipsită de respect 2. Pentru cine, deci, s-au bătut partizanii din Munții Făgăraș
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
analitică, dar și ideologică. Nu sunt deci denunțați numai legionarii, ci și comuniștii. Cu precizarea că, în cazul celei de a doua extreme, se ajunge, cu o claritate de invidiat, la cauzele cele mai profunde ale fenomenului. Până acum, polemica anticomunistă avea în vedere doar efectele și implicit victimele. Acum, în centrul atenției, se află chiar geneza istorică, esența, mecanismul sistemului și mentalitatea clasei politice nomenclaturiste dominante ce l-a făcut să funcționeze din plin. Care a făcut ravagii și, într-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fiind suprapuse peste evenimente cotidiene, adesea contradictorii. Dar diagnosticul este, de multe ori, exact. Ion Cristoiu știe, de pildă, de influența nefastă a balcanismului asupra democrației de tip occidental, de marea, enorma diferență, dintre neocomunismul de tip Gorbaciov și revoluția anticomunistă de la noi. De faptul, mai ales, că fundamentele comunismului au rămas intacte. Ceea ce este însăși esența situației politice românești. Stilul este direct, cursiv, lizibil, fără mari pretenții eseistice sau, și mai nepotrivit, literare. Culegerea de articole a lui Ion Cristoiu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
denunțată ca amestec în afacerile interne. întreg spiritul totalitar al comunismului este negat, în esență, de mentalitatea și politica supranațională a organismelor internaționale existente. De întreg spiritul de deschidere și liberă circulație al ideilor și persoanelor, de întreaga ideologie anticolectivistă, anticomunistă, antitotalitară, predominantă în vest și care pătrunde și la noi. Național comunismul (respectiv festivismul patriotard și șovin) este ultimul refugiu al cadrelor vechiului regim, al ideologilor și poeților oficiali, al jurnaliștilor de partid. El are încă ecou în masele rurale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
libertatea integrală, trăită și practicată, în mod firesc, neostentativ și creator, în regim cotidian și neeroic. Este foarte caracteristic la acești trei scriitori și frumoasele lor caractere și lipsa de gesticulație eroică, de emfază și poză publicitară a rezistenței. Refuzul anticomunist era, în toate aceste cazuri, în primul rând o formă de normalitate și demnitate personală. Matei Călinescu, de pildă, foarte uman și autentic, o recunoaște pe față: Reacția mea a fost departe de a fi eroică, îmi lipsea... acea îndârjire
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
chiar și a acestei aprobări foarte oficiale (acordate din motive evidente de imagine externă), în seara premierei s-a răspândit totuși și un manifest la intrarea Operei, profund ostil punerii în scenă a regizorului Andrei Șerban. Aluziile și actualizările sale anticomuniste erau denunțate cu violență 4. Astfel de corpuri străine nu puteau fi în nici un caz asimilate și integrate structurilor culturale oficiale existente. O declară însuși regizorul, care a trecut, suntem siguri, prin momente de mare umilință și mortificare a amorului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
12 Mircea Saucan, Isidore. Roman traduit du roumain par Maria Constandache (Paris, Editions de le Diffărence, 1994). 13 Adrian Marino, Jurnal-München, 1987 (note finale), in: Jurnalul literar, I, 20, 21, mai 1990; Amintiri din deportare (cu subtitlul Din textele rezistenței anticomuniste), Idem, I, 33, 20 august 1990; Evadări în lumea liberă (Iași, Institutul European, 1993), pp. 153-188. 14 Poate fi consultată, în acest sens, și nota introductivă semnată A.M., la versiunea românească a cronicii romanului Le second messager (1988) de Bujor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Asociația Mihai Eminescu, in: Luceafărul românesc (Montreal), 6, 61-62, ianuarie-februarie 1996. 17 Ruxandra Cesereanu, Schiț ă pentru Gulagul românesc. Cruciați, amorali și decăzuți, in: România literară, XXIX, 1, 10-16 ianuarie 1996; recent și amintirile lui Alexandru Zub, Despre rezistența spirituală anticomunistă, in: Memoria, 15, 1995, pp. 8-11; de consultat întreaga colecție a revistei. 18 Virgil Ardeleanu, Adevăruri inutile?, in: România liberă, 24 august 1995. 5. Dosarul Mircea Eliade, in: Jurnalul literar, III, 27-30 octombrie 1992. 1 Corespondență inedită. Mircea Eliade către
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
În total 60 de nume. Numai trei sunt grade inferioare, ceilalți sunt ofițeri. Câte salarii bune, câte energii reunite, câtă tenacitate! Fratele său, student la Facultatea de Științe Naturale În Iași, este nevoit să părăsească studiile, se angajează În lupta anticomunistă, este arestat, condamnat și urmărit și el după detenție de o armată Întreagă de securiști (o listă pe două pagini) și 27 de informatori. În timpul acesta lucra ca laborant, impiegat de mișcare la o autobază și salahor la Antibiotice Iași
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
inițiat această ruptură după apariția textului meu în revista 22. În realitate, eu am fost cel care a rupt orice relație cu dl Breban și asta înainte de a fi forțat să părăsesc România, pe timpul când comentariile Domniei sale despre atitudinea mea anticomunistă și anticeaușistă coincideau prea mult cu strategia de discreditare hotărâtă împotriva mea de capii Securității - dnii Iulian Vlad și Nicolae Pleșiță. Este un lucru de oarecare notorietate în lumea literară. Limpede, dl Breban menționează numele meu în a sa mini-Istorie
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]