2,449 matches
-
o sinteză asupra experimentului de la Berevoiesti. Se constatase că la Berevoiesti existau "grupuri cu o evoluție îndelungată, biologică și socială, într-o zonă de veche locuire umană." Ce se urmărea? În primul rând, susțin cei doi savanți, "să se definească antropologic complex biologic, psihologic, istoric, social, cultural) populația din zonă, în faza trecerii de la societatea agricolă la cea industrializata." Mai exact (lăsând deoparte limbajul de lemn), de la societatea românească tradițională la cea comunistă, așa încât mai tarziu, când se va trece de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
a acutelor progresului, cuvinte- cheie dintr-o dezbatere de interes larg în epocă. Toate aceste noxe pot fi capitalizate într-una singură : degenerescența. Toate țin de o serie de tensiuni care aduc modificări nu numai în plan social, ci și antropologic. Ele reprezintă acele fenomene care gene- rează deformări, iar expresia radicală, chintesențializată a acestor deformări o constituie „degeneraționismul”. Fenomenul trebuie raportat la o stare de spirit finiseculară pe care Paul Bourget o surprindea în volumul său, Eseuri de psihologie contemporană
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
acest obiect al cunoașterii care-i suscită inte- resul. Văzul în sine nu este suficient, pentru că păstrează o anumită distanță, de aceea copilul apelează la ajutorul unui alt simț, cel tactil, pentru a descifra textura acestei noutăți care-l contrariază. Antropologic vorbind este gestul emblematic care prefațează aproape fără excepție primele întalniri dintre exploratorii europeni și indigeni. Pipăitul face parte dintr-un ansamblu gesticulativ al experimentării alterității maxime. Gestul copilului indentifică în acest străin o formă de alteritate contradictorie, fapt care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și bășcălie, palpita o secretă vână de tragic.” Milan Kundera definea această inadecvare, acest refuz al comediei și implicit al râsului ca pe „un dezacord estetic : dezacordul visceral cu neseriozitatea ; indignarea față de un râs deplasat.” sau altfel spus, o constată antropologică pentru a cărei denumire utilizează termenul de „agelast” împrumutat de la Rabelais. Neologismul creat din limba greacă îi indica pe cei care nu știau să râdă, pentru care gluma avea un caracter sacrileg dacă viza categorii onto- logice fundamentale sau un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de la care I.D. Sârbu își lua semnificativ adio într-un volum rămas în sertar până în 1989 : Adio, Europa ! Ceea ce vedea spectatorul anilor ’80 în film semăna foarte mult cu lumea lui, o lume a unei periferii mizere cu corelatul ei antropologic, caracterizată prin : insalubritate, promiscuitate, pauperitate, lumina difuz-maladivă scursă din becuri chioare, găunoase tirade patriotice, gigantomanii absurdiste care proiectau în smârcul levantin „ctitorii” megalomanice în gustul satrapiilor orientale, imprecația cea mai virulentă, decăderea morală etc. Pintilie își invita acest spectator să
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul lor și puține cuvinte se regăsesc și În vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de graiul bănățean. Într-un studiu publicat În 1906, Th. Filipescu face considerațiuni etnografice și antropologice pe baza unui bogat material cules În mediul karavlahilor. Expunerea cuprinde culegeri folclorice, descrierea obiceiurilor la botez, nuntă, Înmormântare, de sărbători religioase și reuniuni familiale. Autorul Înlătură aserțiunile care identifică pe Karavlahi cu țiganii și descrie profilul moral al acestora
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
alteori nerușinată, într-un fel de calicie, cu jeluire și expuneri indecente ale mizeriei, dar sărăcia aceasta, compensează acumularea în exces a unor capitaluri exorbitante. Nerușinarea se lăfaește acolo, în lumea parvenită. * Dar despre parveniți: s-a conturat un profil antropologic al parvenitului român (în câțiva ani a apărut tipul marcat fizic, transformarea omului este accelerată; poate că trecerea de la maimuța antropoidă la om a fost mai rapidă decât a crezut Darwin; în orice caz, procesul invers pare a sugera o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de plapomă. Am mai încercat câte o soluție, dar nu am avut noroc. * Se făcu dimineață, mi-am primit mașina, care pornea în sfârșit, și, condus de motanul umanizat, dându-i destul pentru a rămâne încă o zi în stare antropologică, am ambalat. Dar a trebuit să iau doi lăutari, chiori de nesomn, care mergeau la Ploiești. Așa am aflat și altele: "cine cu cine, că baba e într-adevăr vrăjitoare, că șeful poliției provine de la secu" și am "degustat" bancuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ar beneficia de sprijin cu condiția să accepte antropologizarea; dar el nu știe ce este asta și nici nu-i trece prin minte să aspire până acolo. Abia sclavii, în lupta lor pentru eliberare, aveau îndrăzneala să susțină esența lor antropologică, umană. Ne putem închipui un popă însoțit de un Grivei? Nu cadrează; sunt lumi făcute pentru a fi despărțite și ostile. Mai degrabă mi-l închipui pe popă alături de "Ucigă-l toaca". Există, știm, iubitori de animale care au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
definite ale moralității; prietenia premaritală (similară cu logodna) a schimbat tulburătoarea poveste a erosului uman. "Prietenia" constituie expresia supremă a consacrării sexualității ca temă eliberată de constrângerile care au acționat asupra ei. Eliberarea sexuală libertate câștigată tardiv reprezintă o revoluție antropologică de cea mai mare importanță. Efectele acesteia se văd sau doar se întrevăd; unele reticențe, sechele ale unei gândiri care a dominat filosofia și mentalitatea colectivă vor dispărea cu greu; este chiar posibilă organizarea unor reacții psihice speciale față de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în mare parte, idilismului romantic, pentru care eroii mării erau neapărat pozitivi, căliți în suferințe, exemplari, protagoniști ai unor experiențe mărețe, profund formatoare. Cele două confruntări ale vieții pe mare, om-natură și om-semeni, sunt deplasate de Rediker într-un registru antropologic mult mai aproape de adevăr. Între diavol și adâncul albastru, între autoritatea căpitanului, a statului și a companiei căreia aparținea vasul, pe de o parte, și abisul stihial al apelor, de cealaltă, s-a mișcat viața marinarilor de pe corăbii. Aproape nimic
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
renume din Coreea de Sud, India, China. Europa însăși, menținând universități nereformate și investind mai puțin de jumătate față de competitori riscă să producă în curând, în diviziunea economică globală, doar interes istorico-turistic, iar dacă ne mai integrăm și noi, eventual și unul antropologic. Ca europeni vom vinde lumii 2 500 de ani trecuți de istorie, cultură și civilizație, precum și câteva peisaje eterne. Ca români vom vinde mult mai puțină istorie, cultură și civilizație, multe peisaje însoțite de turism ecologic cu mămăliguță și sirop
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Este o societate de supraviețuire. Probabil că interesul față de societatea premodernă va fi mai degrabă unul demagogic, de campanie, axat pe protecție și grijă. În perspectivă europeană astfel de comunități, atât cât vor deveni vizibile, vor fi prin excelență interesante antropologic și exotico-turistic O societate postcomunistă dezindustrializată, tipică pentru orașele muncitorești foste monoindustriale și pentru mahalalele oarașelor mari, victime ale dezindustrializării și beneficiare ale statului asistențial prin protecție socială directă sau mascată. Este în continuare o societate de supraviețuire, cu locuitori
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de "imagini" ale sale, mai ales materiale (v. fig. 1). Ceea ce schimbă ei este atât rolul pe care acest dublu − în cazul lor, masca funerară − îl are pentru ceremonial în ansamblu, atât funcția în cadrul ritualului, cât și simbolismul respectivelor imagines. Antropologic vorbind, ne aflăm în centrul absolut al lumii romane, acolo unde puterea umană, în forma ei glorificată, întâlnește trecutul și unde memoria figurată privește comunitatea în ochi, prin măștile înaintașilor ei. Mai întâi, în capitala orientală se va renunța la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de fapt, îi anulează orice valoare, în afara celei de creștin fidel. Uitarea Romei are și acest preț. "Chipul" strămoșului (re)devine aici imaginar; abstras din concret, dematerializat, el privește totuși în continuare către prezent. Funus imaginarium, nu doar ca mărturie antropologică, ci și ca expresie lingvistică, este pragul de pe care se ridică o nouă formă de memorare colectivă: imaginarul puterii. Deși el crește în jurul unei figuri centrale, împăratul, nu oglindește doar natura divină a acestuia, ci și puterea diseminată în lumea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
generoasa definiție datorată lui Gilbert Durand: Imaginarul - adică ansamblul imaginilor și al relațiilor dintre imagini care constituie capitalul gândit al lui homo sapiens - ne apare ca marele denominator fundamental la care vin să se ralieze toate procedurile gândirii umane. (Structurile antropologice ale imaginarului, "Prefață la cea de-a treia ediție" [1969] 19) Chiar și științele, bazate fie pe experiment și pe observație, fie pe demersuri analitice sau exclusiv raționale, recunosc (sau sunt tot mai dispuse a o face) relevanța funcției imaginației
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
tehnologie: dumnezeu este, nici mai mult, nici mai puțin, un "inginer", un "arhitect", o inteligență garantă a ordinii lucrurilor. "Ateismul" nietzschean, spre exemplu, întâlnește această viziune paricidă simbolic. În schimb, în ceea ce privește corpul matern, se mențin analogiile tradiționale, valorizate în continuare antropologic: funcția simbolică a mamei este atribuită, și în mitologiile modernității, fie naturii, fie materiei. Acum se fondează morala promovării materiale și sociale, ale cărei principii sunt: a avea, a ști, a putea. Individul, care se revoltă și renunță la legea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
necesară o clarificare a accepțiunii acordate aici noțiunii de schemă (nu cu semnificația kantiană, prezentată în Critica rațiunii pure): pe lângă faptul că este "o generalizare dinamică și afectivă a imaginii [și] constituie factivitatea și non-substantivitatea generală a imaginarului" (Durand, Structurile antropologice 52), s-ar putea adăuga și că acționează ca o generalizare (dinamică) logico-simbolică pentru raporturile de putere, fixate în memoria colectivă cu ajutorul narațiunii (mitice sau istorice). Dacă, pe de o parte, poate fi asimilată unui reflex colectiv inconștient, non-rațional, care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ar putea adăuga și că acționează ca o generalizare (dinamică) logico-simbolică pentru raporturile de putere, fixate în memoria colectivă cu ajutorul narațiunii (mitice sau istorice). Dacă, pe de o parte, poate fi asimilată unui reflex colectiv inconștient, non-rațional, care se manifestă (antropologic) între "gesturile inconștiente ale senzo-motricității, între dominantele reflexe și reprezentări" (cum notează Durand în același loc), pe de altă parte, în procesul continuu de memorare colectivă și de sedimentare a imaginarului, se dovedește că acționează precum un mecanism cu o
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ritualice sunt memorate în imaginarul colectiv prin intermediul unor scheme care organizează spațiul de confluență dintre potențialitatea simbolică a obiectului, psiho-senzorialitate, intelect intuitiv (precum în definiția aristotelică, el sprijină cunoașterea directă a principiilor generatoare) și simbolul constituit și integrat conceptual. Caracterul antropologic al imaginarului este revelat și de contextul ritualic în care acest cuvânt a fost utilizat cu un sens specific. În prima sa formă atestată documentar (pe care o cunoaștem azi), denumea măștile din ceară ale strămoșilor purtate în jurul catafalcului, la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a expune, de a proiecta în afara sinelui ideea de putere și sensul acordat ei, duce la o anumită concentrare a intuiției, care, prin intermediul schemei, ajunge la "substantivizarea" arhetipală - spre exemplu, la figura întemeietorului de cetate sau de lume (Durand, Structurile antropologice 52). Într-o perspectivă jungiană, din aceste forme matriciale pot fi derivate conceptele și simbolurile, care, spre diferență de arhetip, imuabil și universal, sunt fluctuante și chiar ambivalente, ceea ce le provoacă o anumită fragilitate (creatoare, însă) în raport cu timpul (istoric), cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nici nu este supus unei cinetici imprevizibile (dificil de controlat la nivelul imaginarului colectiv). Un rol major în cadrul lui îl joacă structura mitică, tocmai datorită registrelor sale narative și simbolice, determinate și funcționale în baza schemelor. Mitul este, în perspectivă antropologică, ... un sistem dinamic de simboluri, de arhetipuri și scheme, sistem dinamic care, sub impulsul unei scheme, tinde să se realizeze ca povestire. Mitul este deja o schiță de raționalizare, întrucât utilizează firul unei expuneri în care simbolurile se transformă în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în cuvinte și arhetipurile în idei. Așa cum arhetipul favoriza ideea și simbolul zămislea denumirea, putem spune că mitul favorizează doctrina religioasă, sistemul filosofic sau, cum bine a remarcat [Émile] Bréhier ["Philosophie et Mythe". 1914], povestirea istorică și legendară. (Durand, Structurile antropologice 54) În cadrul imaginarului, mitul se manifestă precum un sub-sistem cu autonomie parțială, dat fiind că el depinde de contextul în care a fost generat, precum și de cel în care este reluat; în plus, el poate da seamă de un anume
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
natural, o anumită structurare a imaginarului, jalonată de repere fundamentale, precum simbolismul ritualic sau valorile morale. Cum este posibilă, însă, lectura acestei lumi interioare a mentalului colectiv, și nu doar ca o țesătură de motive, imagini, simboluri, mituri, arhetipuri, relevante antropologic, istoric sau chiar estetic (cum se întâlnește la Gaston Bachelard și la Gilbert Durand)? Din ce unghi se poate (re)construi o (altă) perspectivă asupra imaginarului european, care să nu stăruie neapărat asupra cantității sau semnificației creațiilor (fie abstracte, fie
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nu au pentru el relevanța altor două noțiuni, imaginea și simbolul. Cu o ancorare diferită în realitatea imediată, mentalitatea și reprezentarea socială rămân manifestări imaginative atașate sau subsidiare imaginarului, a cărui substanță este asigurată mai curând de fenomene cu caracter antropologic și cu relevanță majoră pentru marile comunități, în perioade foarte lungi de timp (precum arhetipul, modelul, mitul, ritualul și credințele). Diferit de mentalitate și de reprezentarea socială, ce este totuși imaginarul − această noțiune atât de bogată, care a depășit statutul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]