4,171 matches
-
Cartea judecătorilor 19 nu are cum să susțină opinia că fiica sa ar fi vîndută de rudele sărace ca o soție de rang secundar. Vechea problemă a traducerii este transformată, prin acest tip de analiză naratologică, într-o problemă de antropologie. Termenii trebuie legați de aspectul formelor pe care le putea lua căsătoria. Cartea judecătorilor prezintă și alte simptome ale unei tranziții violente de la căsătoria patrilocală (greșit considerată matriarhală) la căsătoria virilocală (de exemplu, în Cartea judecătorilor 15) și la ipoteza
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Dar care este interacțiunea interdisciplinară pe care o puteam observa aici? Să presupunem că am învățat de la Geertz cum să suspendăm conținutul categoriei subiectului deoarece el a sugerat să luăm incongruențele aparente drept evidență a alterității, nu a prostiei. Astfel, antropologia "trece pe primul loc". Ca rezultat, m-am ferit să mă întreb, cum m-ar fi îndemnat psihologia realistă modernă, ce ar fi gîndit fiica lui Iefta despre iminența propriei morți și în schimb am luat cuvintele acesteia ca pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și nu o metodă. Chestiunea metodologică e lăsată în suspensie față de realitatea cuprinsă în analiza structurală. Această suspensie, în mod paradoxal, este necesară pentru apariția unei viziuni mai puțin egocentrice cu privire la realitate sau la alteritate. Cu alte cuvinte, naratologia și antropologia se întrepătrund, în mod constant și polemic. Acest tip de interacțiune este cu atît mai relevant cu cît adresează naratologiei o provocare majoră, și anume cea a implicării sociale a narațiunii altfel spus, a relației acesteia cu realitatea. După cum am
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
abordate în capitolul de față, care s-ar putea să le pară interesantă unor studenți motivați. Exemplul Cărții Judecătorilor a fost tratat pe larg în lucrarea mea Death and Dissymmetry (1988). Un alt exemplu de folosire a conceptelor naratologice în antropologie este lucrarea lui Elsbee (1982). Postfață Pledoarii pentru folosirea naratologiei în Analiza culturală În anii care au urmat publicării primei ediții a acestei cărți am devenit din ce în ce mai conștientă de inserția naratologiei în aria mai largă a studiilor culturale. Această schimbare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
astfel de tradiție, care împărtășește în acest sens o viziune destul de uzuală în antichitate, vede în inimă „centrul ființei, acolo unde omul dialoghează cu sine însuși, își asumă propriile responsabilități, se deschide sau se închide față de Dumnezeu”. În particular, „în antropologia concretă și globală a Bibliei, inima omului este izvorul însuși al personalității conștiente, inteligente și libere, centrul opțiunilor sale decisive, acela al legii nescrise și al acțiunii misterioase a lui Dumnezeu”. În plus, tradiția iudaică acordă o mare importanță „poruncilor
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
din urmă să se întâlnească cu iertarea, din moment ce constituie o adeziune a inimii. 4. Iertarea pervertită Detașându-ne de baza etimologică și de detaliile lingvistice ale cuvântului „corupție”, există o semnificație destul de lămuritoare și densă care ne vine din elaborările antropologiei și ale dezvoltărilor recente. Astfel, în urma descoperirii rolului central al darului în viața oamenilor, el este capabil să pună în lumină dimensiunea simbolică, relațională, morală și argumentativă. Cercetarea lui Marcel Mauss a fost cea care a descoperit rolul central al
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
care cunoaște doar valoarea folosirii și a schimbului, și a anulat în schimb valoarea relației și a darului. Dar e evident că aici, în mod decis, Papa Francisc pune în centru conceptul de persoană, care este un punct cardinal al antropologiei și al eticii sociale creștine. Comodificarea întregului, adoptată de omul corupt, constituie efectiv un atac la inima demnității fiecărui lucru adus pe lume de Dumnezeu. 3. Demnitatea călcată în picioare Al treilea element la care ajunge omul corupt este propria
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
puerile ca "Viețile sfinților". Enigma este în lumină crudă, violentă și constă într-un Semn sau într-un Rit al căror înțeles s-a uitat. Legătura sa cu Mexicul și, în ultimă instanță, cu Jodorovski trece prin știința ritualurilor, prin antropologie. Exoticul, sălbaticul, negrul, ceremoniile ermetice, gesturile hieratice, tatuajul, idolii, reminiscențele din vechi jurnale de călătorii care, în locul fotografiilor de azi, aveau gravuri prezentând naiv pirogi lunecând pe sub liane, negri cu pene în nas și întîlnirea inevitabilă dintre Stanley și Livingstone
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Colecția ACADEMICA 58 Seria Antropologie Coordonatorul seriei Antropologie este Nicu Gavriluță Cristina Gavriluță este lector universitar doctor la Facultatea de Filosofie și Științe SocialPolitice a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Șia susținut doctoratul cu o teză despre Socioantropologia fenomenelor divinatorii, teză distinsă cu calificativul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Colecția ACADEMICA 58 Seria Antropologie Coordonatorul seriei Antropologie este Nicu Gavriluță Cristina Gavriluță este lector universitar doctor la Facultatea de Filosofie și Științe SocialPolitice a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Șia susținut doctoratul cu o teză despre Socioantropologia fenomenelor divinatorii, teză distinsă cu calificativul magna cum laude
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și nuanțat unele semnificații ale practicilor pentru cei care încă mai cunosc diferite forme de divinație. Deși în România contemporană nu știu să se fi utilizat tehnica vizuală pentru cercetarea științifică a divinației, eu am încercat să o folosesc. Specifică antropologiei vizuale, tehnica filmică surprinde și evidențiază "pe viu" anumite secvențe sugestive pentru studiul de față. Sunt mulțumită că am reușit să surprind în imagini o practică divinatorie extrem de rară: ritualul turnării cositorului în comuna Rediu, județul Neamț. Ca element de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dintre ele fiind fundamentate pe tradiții profetice. Argumentele exprimate mai sus sunt tot atâtea motive să includem profeția în categoria divinației intuitive. Totuși, ea este un tip special de divinație, realizată prin revelație directă. De altfel, dicționarele de etnologie și antropologie ne oferă o serie de definiții care ne conduc către aceleași concluzii. Într-un extrem de bine documentat dicționar din 1991, se subliniază clar că "numim profetism orice discurs ce se pretinde a fi cuvântul lui Dumnezeu"107. Așa cum precizam la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
scrie în Creanga de aur117 despre legile magiei: legea sau principiul similitudinii (asemănătorul poate produce asemănător) și legea simpatetică (între toate lucrurile există o simpatie universală). Referindu-se la acest fapt, Marc Augé sublinia într-o lucrare apărută în 1994: "Antropologia analizează sensul pe care oamenii din cadrul colectivității îl dau existenței lor. Sensul este relația și, în această împrejurare, esența schimburilor simbolice și efective dintre oameni care aparțin unei colectivități particulare"118. Cercetarea divinației impune o serie de exigențe de ordin
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
deosebite din punct de vedere intelectual. Concluziile pot fi fertile dacă încercăm să ne debarasăm de o serie de idei stereotipe, preconcepute, sau dacă evităm să emitem judecăți de valoare înainte de a intra în contact cu fenomenul. Evans-Prichard afirma că "antropologia trebuie să se supună la ceea ce întâlnește în societatea pe care caută să o studieze: organizarea socială, valorile sale, sentimentele sale etc. Aș ilustra această afirmație dând drept exemplu ceea ce mi s-a întâmplat. Când am ajuns în Zande mă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
directe sau la ceea ce s-ar putea înscrie în categoria "cunoștința cunoștinței". Un rol deosebit de important în realizarea acestor alegeri l-au avut chiar studenții de la sociologie. Ei au fost rugați să prezinte, pe baza unui model, la seminarul de antropologie un interviu cu o persoană mai cunoscută care practică divinația. Deși inițial scopul nemărturisit al cererii era acela de a afla câți dintre studenți au printre cunoștințele lor persoane care ocupă cu divinația, el s-a transformat finalmente într-o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
5. Filmul antropologic Unul din visele oricărui sociolog și antropolog este acela de a realiza un film prin care să prezinte realitatea vie, așa cum este ea. Filmul antropologic este o tehnică modernă ce se încadrează în domeniul mai amplu al antropologiei vizuale. Ea nu a intrat încă în uzul larg al cercetărilor științifice (cel puțin în mediul românesc). Vom insista, în cele ce urmează, asupra metodologiei care a stat la baza realizării filmului, cât și asupra modelului de analiză filmică pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Unghiul de bază, în acest caz, permite o multitudine de variante de observare, de la înregistrarea fixă până la poziționarea pe axa interacțiunii dintre cei doi protagoniști. Perspectiva vizuală a celor trei tipuri de tehnici permite mai multe opțiuni metodologice. În cazul antropologiei vizuale cele mai importante sunt: 1) cea de expunere/prezentare și 2) cea de explorare și investigație 143. Dincolo de toate recomandările de ordin tehnic și metodologic, înregistrarea unor tehnici materiale, rituale sau corporale presupune perspectiva operatorului-observator și nu neapărat pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
familiare nouă astăzi. Pentru a fi numită știință, o disciplină trebuie să îndeplinească trei condiții: să posede un obiect de studiu, să fie guvernată de legi și să dețină metode clare de cercetare. În virtutea acestui fapt, toate disciplinele moderne (sociologia, antropologia, matematica, chimia, fizica etc.) sunt numite științe. Cum rămâne însă cu divinația și magia? În realitate, ele își propuneau să descopere, să înțeleagă, să explice și să stăpânească forțele care guvernează universul uman și social. De exemplu, astrologii își propuneau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
însemna că lucrurile și ființele acționează, la distanță, unele asupra altora, printr-o simpatie secretă care, asemenea eterului invizibil din știința modernă, are rolul de mijlocitor. Așa cum se prezintă informațiile pe care le avem la dispoziție grație cercetărilor din domeniul antropologiei și etnologiei, vechile științe nu duceau lipsă de legități care să ofere publicului explicații satisfăcătoare și convenabile. A treia condiție pe care dorim să o verificăm, cea de metodă, nu ridică mari probleme. La fel ca în cazul științelor moderne
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
punct de vedere formal se îndeplinesc toate criteriile moderne de științificitate, Malinowski se ferește în final să considere magia (și, implicit, divinația) ca fiind știință. Pentru el, magia este o pseudoștiință. Faptul este observabil și în cazul cercetătorilor din domeniul antropologiei și etnologiei care, adesea, evită să recunoască public acest fapt. Și aceasta, în condițiile în care, în cazul unor discuții informale, unii au curajul să afirme că, pentru un timp determinat, științele cu pricina reprezentau o certitudine și o soluție
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
atunci când ambele tipuri de discipline își neagă reciproc autoritatea, valabilitatea și principiile în virtutea cărora acționează. Atitudinea științei actuale față de alte manifestări ale spiritului uman nu este întotdeauna una dintre cele mai blânde. Sunt bine cunoscute catalogările și aprecierile făcute de antropologii moderni față de populațiile arhaice. Ele au fost numite "primitive"173, "întârziate", "barbare", "necivilizate", marcate de superstiții și convingeri magice etc. De exemplu, Lewis Morgan, în lucrarea La société archaïque174, propunea trei mari etape de evoluție a umanității: sălbăticia, barbaria și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
minimum necesar pentru apărare. Am preluat esențialul din scrierile oculte, făcând o sinteză a aspectelor ce se aseamănă între ele, pentru a justifica unitarismul vrăjitoriei și, mai ales, al artei disimulării"183. De partea cealaltă, cercetările care vin dinspre domeniul antropologiei sociale și culturale, etnologiei și istoriei au rămas puncte de referință în domeniu 184. Cercetările sociologice actuale în domeniu sunt mult mai evidente în spațiul Europei Occidentale și al Americii. Cazul Michel Gauchelin a devenit celebru prin încercarea sa de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
extrem de important asupra audienței actului divinatoriu. El nu are trecere numai în rândul persoanelor mai puțin instruite, marcate de o mentalitate magică, tradițională. Rezultatele arată scoruri egale și pentru alte categorii de persoane. Explicațiile pot veni dinspre istoria religiilor și antropologie. În scrierile sale, Mircea Eliade afirma că sacrul este "consubstanțial naturii umane". Prezența sa în fiecare dintre noi ar putea explica înclinația omului spre diverse forme de religiozitate spre practici și credințe dintre cele mai diverse. De la frecventarea bisericii cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se pot realiza previziuni asupra personalității unei persoane plecând doar de la caracteristicile fizice (față, ochi, nas, frunte, mâini etc.) Aceste încercări nu au rămas fără ecou peste timp. O parte dintre ele au fost preluate și dezvoltate de psihologie și antropologie iar altele s-au transformat în simple credințe și superstiții. Ceea ce ni se pare mai important este faptul că vechile mentalități magico-religioase se manifestă în continuare la nivelul limbajului. Formulări de genul: "Omul se cunoaște după mers", " Ochii sunt oglinda
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
accesibilității la aceste practici, se constată și o diluare a conținutului, o "kitschizare" a lor. Capitolul 16 RECLAMĂ ȘI PUBLICITATE. DESPRE KITSCH ȘI ȘARLATANIE ÎN PRACTICILE DIVINATORII CONTEMPORANE Practicile divinatorii populare, autohtone, așa cum sunt ele prezentate în numeroasele scrieri de antropologie și etnologie, au astăzi o circulație mai restrânsă. În spațiul românesc regăsim o mare varietate de forme divinatorii, multe fiind importuri destul de recente. Concret, distingem trei tipuri de manifestări ale fenomenului: 1) formele populare, autentice, care, deși au suferit unele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]