9,963 matches
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > EDENUL COPILĂRIEI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului EDENUL COPILĂRIEI Unde e pământul meu de-acasă Prin care îmi pășteam cârlanii? Dorul de acele vremuri mă apasă Și cât de repede trecură anii. Satul meu cu largi fânețe Cu iarbă grasă și cu flori Cu oameni plini de tinerețe Trecuți prin vânturi și ninsori. În valea largă de pe GROAPĂ Pe unde curge ȘIPOȚELUL Acolo vitele s-adapă
EDENUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361114_a_362443]
-
fiul ochilor Tăi! TATĂ, ACELAȘI EȘTI ȘI MARTEI ȘI MARIEI Mereu în grabă, dar pe dos tipsiei, iar mie însumi - risipirilor mărunte, frânturi din tot ce povesteai Mariei mă întristau ca umbra grea de nuc. Amarul din cuvântul Tău, cu-apăs icnit ce pe ascuns să-l duc, chiar inima mi-a spart-o. Cu câtă bunătate istovul Mi-ai mustrat: ''Marto, Marto...!'' Voiam ce nimeni n-a gândit, la prânzul meu de cină să-Ți aduc în blide aurite, argintate
POEME ÎNDURERATE de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361133_a_362462]
-
Acasa > Orizont > Selectii > NELINIȘTI TE CUPRIND Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 241 din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului (politicianului român) Ce știți voi ce-i dorul, când nopțile te-apasă și neliniști te cuprind printre amintirile de-acasă? Ce știți voi ce gust are pâinea, când în lacrimi te înneci; când nu îți ajunge lumea, o sărbătoare să petreci? Nimic nu știți din toate astea, și nici nu veți ști
NELINIŞTI TE CUPRIND de MARIA COZMA în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361220_a_362549]
-
că suntem una cu Dumnezeu, cu Domnul Isus, că suntem copii ai lui Dumnezeu, că Domnul Isus și Duhul Sfânt locuiesc în noi. Dacă Dumnezeu ar avea nevoie de roboți, El ar zice: „Tu nu mai faci nimic, ci Eu apăs pe toate butoanele și totul se întâmplă după cum vreau Eu.” Dumnezeu nu vrea roboți, ci vrea fii. Domnul Isus nu vrea roboți, ci vrea prieteni.” Prin unirea noastră cu Domnul Isus Hristos, ajungem să intrăm în relație cu Dumnezeu care ne
UMBLAREA CU DUMNEZEU, IN UNIRE CU DOMNUL ISUS HRISTOS, SUB CALAUZIREA DUHULUI SFANT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361158_a_362487]
-
cap!!! Parcă căzuse un avion peste mine! Fetele țipau mai tare decât gâștele care au salvat Capitoliul, Tăticu înjura de mama focului și se plângea că are spatele rupt. În fine, mă dezmeticesc puțin și îmi dau seama că mă apasă ceva rigid pe umeri, pe piept și pe picioare. Ceva ca o pătură de scânduri. Nu prea grea, dar totuși apăsătoare, ceva care mă ținea imobilizat. Mă strecor cu greu de sub aceea greutate necunoscută mie până atunci, aterizând pe iarba
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
mirese și destinul meu. Cu puțină imaginație, căsătoria dintre o fostă „șoimiță al patriei” din generația „decrețel” și un fost pilot de spionaj militar RFG-ist ar fi putut servi drept subiect filmului „Mr. & Mrs. Smith”. Revenind la Berlin, mă apăsa amintirea sejurului meu anterior. La invitația Ambasadei Americane pentru interviul de viză fusesem refuzată franc. Motivul: not qualified, insuficient pregătită pentru o banală lună de miere in SUA. „Să meargă soțul singur, el are pașaport german”, sugerase funcționara de la ghișeu
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
cititori:cititori- număr de abonați:abonați->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. ÎN PRAGUL UȘII, ZIUA, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 444 din 19 martie 2012. Stă-n pragul ușii ziua în care pietrele vor apasă pe somnul nostru mestecenii vor continua, cernând lumină aerul plin de clopote și păsări mirosind amar, a despărțiri umbrele noastre subțiri, străvezii căutând răspunsuri noi ne vom oglindi în alte ape. Citește mai mult Stă-n pragul ușii ziuaîn care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
somnul nostru mestecenii vor continua, cernând lumină aerul plin de clopote și păsări mirosind amar, a despărțiri umbrele noastre subțiri, străvezii căutând răspunsuri noi ne vom oglindi în alte ape. Citește mai mult Stă-n pragul ușii ziuaîn care pietrelevor apasă pe somnul nostrumestecenii vor continua,cernând luminaaerul plinde clopote și păsărimirosind amar,a despărțiri umbrele noastre subțiri, străveziicautând răspunsurinoi ne vom oglindiîn alte ape.... ÎI. A FOST CÂNDVA, UN TIMP, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 439 din 14
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
subita. Pentru o secundă simți că tot interiorul îți explodează și simți că te sufoci.Dupa ce a trecut inspiri aerul cu atâta lăcomie că ... doare. Sunt pe autostradă,conduc cu viteză...mașinile trec pe lângă mine lăsând dare de lumină...apăs accelerația la maxim și simt că abia mă misc.Si trebuie să merg repede pentru că un camion uriaș mă urmărește...și vrea să mă strivească. M-am trezit.Am avut coșmarul asta de două ori după un accident rutier.Eram
MÂNA NEAGRĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360778_a_362107]
-
pornesc la aratul Țarinei și Muscelului. Vântul ușor le mângâie obrazul, pe când cântecul ciocârliei răsună în aer. Brăzdarele plugurilor se înșiră pe pământul reavăn, îngrășat de cu toamna. „Boi plăvani, în câte șase, trag, se opintesc în juguri, brațul gol apasă-n coarne, fierul trage brazde lungi (...) Semănătorii harnici, cu sacul subsuoară, pe culme, pe vâlcele se suie și se coboară, zvârlind în a lor cale sămânța după vânt”. În pacea amurgului, soarele scapătă-n asfințit, înghițit de pădurea cu stejărei
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
din baltă o piatră. Era toată murdară, dar Michelangelo a dus-o în atelierul lui, a spălat-o de murdărie și de noroi și din piatra aceea a sculptat un înger. Așa am umblat eu în lumea aceasta. Diavolul te apasă și simți că ești într-o baltă, mizerabil, crezi că toți te-au părăsit și că n-ai nici o valoare, că soția sau soțul nu mai dă nimic pe tine, că societatea nu mai dă nimic pe tine. Dar Isus
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360857_a_362186]
-
scoată mașina. Era o noapte cețoasă și se lăsase un frig prea pătrunzător pentru un sfârșit de octombrie. În dosul casei îl izbise un miros de pământ reavăn. Grădinarul îi îngropase pesemne în după-amiaza aceea trandafirii. Bulevardul era pustiu și apăsase puternic pe accelerator, în pofida asfaltului umed. O vagă remușcare pentru întârziere îi dădea ghes să se grăbească. În memorie îi rămăseseră stăruitoare acordurile de început ale Recviemuluide Mozart. Ce bine și le aducea aminte! Ce muzică magnifică! Începuse să o
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
din școlile secundare, care învățau bine. Am fost chemat la Primărie de mi-a luat măsură croitorul Țică Istrate, uniformă pe vreme aceea însemnând șapcă, veston, pantaloni și cămașă kaki și ghete. Primar era Iancu Anastase. Probabil că uniforma mea apăsa prea greu în balanța de cheltuieli a instituției executive locale, așa că până la urmă m-am ales numai cu vestonul. Era singurul dintre accesoriile vestimentare care fi “umplut” nu golul din buget al onor instituției respective ci cel exterior, al celui
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNUŢĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360903_a_362232]
-
golul acela nu se umple cu astea. Alea intră în alte părți din om. Și golul rămâne, și golul rămâne, și golul rămâne. Cântă Mihaela Oancea: " Când ajungi să-ți fii tu însuți o povară, Când puteri de neînțeles te-apasă greu, când pe crengi sunt numai flori de primăvară, iar din tine frunze moarte cad mereu. Inspre tainice urzeli ce se destramă, rătăcești ca un pescar de amăgiri, N-auzi tu un glas de Tată ce te cheamă? N-auzi
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
Creatorul cerului și la pământului, Dumnezeu ?nsuși? Este cunoscut sindromul post-avort, care poate duce chiar și peste ani sau zeci de ani la implicații cumplite pentru o femeie care a făcut unul sau mai multe avorturi. Tristețea, deprimarea și vinovăția apasă greu sufletul care a trecut prin așa ceva. Cum spunea poetul creștin Ioan Alexandru: "O femeie care a avortat este condamnată să rămână veșnic 'grea', transformându-și pântecele în sicriul copilașului avortat de ea." Până la depresie severă mai este un mic
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
ce-l obțin mințind, e mult peste măsură, Pentru că, am trăit mereu așa, în lumea mea bolnavă M-am molipsit de la ceilalți nemernici, ce-au împânzit pământul, Care ne rabdă, până când vom fi sub el. Atunci, mă rog, să mă apese atât de tare, Încât să nu mă mai suport, că doar sunt un nemernic. M-am mințit de-atâtea ori, încât nu mi-amintesc de adevăr, Nici nu mai știu cine sunt eu, de ce exist, daca trăiesc. Te-am mințit
MINCINOSUL de COSTI POP în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360987_a_362316]
-
înstrăina spiritualitatea română, estetizarea constructivă a relațiilor interumane de amabilitate reciprocă. De cele mai multe ori, amabilitatea e suprapusă supervizării publicitare. Din aceasta decurge o mare dificultate în estimarea scopului care subordonează facerea de bine și amabilul și, din acest motiv, ne apasă o anume lipsă de autonomie a amabilității identificată în complezențe, ajutor, pomană dezestetizată, manipulare, confuzii de comportament... Genul de amabilitate determină și frumosul, și urâtul. În acest context sunt destule elemente de morală fără dualitate, de întrepătrundere a respectului cu
CORELAŢIONARE ÎN TERMENI DE EDUCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360969_a_362298]
-
cunoști. În rest, e dreptul meu la tăcere.” Muzeul de păstrăvi - Scrisori din lazaret (2004) este un „epistolar al însingurării”, o carte în care metafora își sacralizează drumul spre desăvârșire: „Pe sub chiparoșii deznădejdii, viață, spune-mi, în piept ce m-apasă?” Cele douăzeci de poeme în proză cultivă rostiri și tăceri presărate cu îngândurări, incertitudini, bucurii, amăgiri, ispite, penitențe, ispășiri, melanholii, imagerii, toate respirând esența „Frumosului.” Aflăm din Istoria adevărată, după Lucian din Samosata, că „aici, la ceas sorocit, gândurile poeților
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
venit tocmai de la capătul pământului? Cu aceeași ochi cenușii, pătrunzători și în aparență de gheață, cu același nas în vânt, cu același păr răzleț și parcă același timbru al vocii... Cum era posibil? Până și modul cum îi sărutase mâna, apăsându-și îndelung buzele și învârtindu-i degetele în podul palmei lui într-un gest posesiv, care-i răscoli simțurile din prima clipă. Se așezase la masă în fața ei și o privise neîncetat, ca un adolescent fascinat de o vedetă. Eva
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Manuscris > Foileton > ENIGMĂ (PARTEA I) Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 927 din 15 iulie 2013 Toate Articolele Autorului A apăsat butonul telecomenzii, ecranul imensei plasme din perete s-a întunecat. - Este persoana potrivită pentru acțiunea noastră. Mâine să o aduci la mine. - Madame! se înclină bărbatul în fața femeii imobilizata într-un cărucior. Ochii albaștri îl priveau fix pe tânăr, evaluându
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
o să mă trezesc la viața mea cotidiană, mult adorata, la Bijou, cățelul meu și cafeaua aromata de dimineață. Ajunsă acasă. își pregăti baia petrecând timp îndelungat în cadă. Medita, savurând vinul rubiniu. Se înfășură cu prosopul, sună la reședința Madamei. *** Apasă butonul soneriei. Îi deschise imperturbabilul majordom. O invită în camera de zi. Avea impresia că e o scenă de film iar regizorul făcea glume pe seama ei. *** - Mă bucur de revedere, draga mea. - Ai o chemare, așa ... să sperii oamenii. Nutresc
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
Sunt întemeiat să cred că primul este un împrumut după cartea omonimă a lui José Saramago, în timp ce ultimul (dar, cronologic, anterior) a fost botezat, prin contrast, retrospectiv. Să fie vorba de o preluare (omagială), motivată de fascinație, de o „coincidență” apăsată de intenții comune sau de o simplă criză de imaginație? Răspunsul nu este nici singular și nici limpede. Reflectând mai stăruitor, am înțeles că eseul este, la Niram, însăși structura creatoare a operei. Și asta pentru că artistul insistă asupra lui
ROMEO NIRAM: ESEU DESPRE ESEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364233_a_365562]
-
frumos frământate Și-n diminețile-n care Se scutură roua din tine Cântecul tău, început de mirare, Are aripi și spre mine tot vine Simt cum pe frunte-mi se lasă Inventând luminișuri și ploi Din trecutul ce greu ne apasă Și vine avid, tot vine-nspre noi. Ceartă-mă , scrie-mi cu doruri, Dă-mi din preaplinul tău sfânt Roua dimineților tale Și toamnele-ascunse-n cuvânt Le voi lua cu mine oriunde Cântecele mele încă nu au murit... Mai scrie-mi, mai
SCRIE-MI de LEONID IACOB în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364274_a_365603]
-
au tulburat viața trăitorilor pe meleagurile noastre, dar acum am remarcat un salt mai mare. Semnificative mi s-au părut mutațiile acolo unde suflul nou pătrunde mai greu, în zona rutinei care, în ultima perioada, dă semne ca nu mai apasă atât de greu și îmbracă forme mai nuanțate. Astăzi nu mai țipăm că nu ne vindem țara. Chiar dacă mai stăruie vorba că o dăm gratis, a început totuși să sufle un vânt de revigorare civică. Manifestările oamenilor care se opun
SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363069_a_364398]
-
ia una nouă. În ciuda celor spuse, abia aștept viitoarea mașină. Când am luat Laguna, cu aproape șase ani în urmă, avea atâtea opțiuni de care n-auzisem, încât m-am lăudat cu ea în stânga și-n dreapta. Printre altele, cruise-control: apeși pe un buton, fixezi viteza și poți să urci picioarele pe bord, are mașina un roboțel care apasă pe accelerație în locul tău. Între timp, au mai apărut o mulțime de minuni. Unul este GPS, o cutie care știe pe dinafară
TEHNICA MODERNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368367_a_369696]