2,819 matches
-
și se întorceau ținîndu-se de mînă și discutînd. Se înscrise în corul școlii pentru că și ea cînta acolo, și după repetițiile care durau pînă tîrziu o ducea acasă. La poartă, conversația se curma brusc, gurile li se întîlneau într-o apăsare rituală, după care ea luneca urîndu-i un moale „Noapte bună“, lăsîndu-l la fel de dezorientat ca prima oară cînd se sărutaseră. Cînd trebuia să plece spre casă, ea îi șoptea întotdeauna „Scuză-mă o clipă“, se strecura în toaleta pentru doamne și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Momentele lui cele mai calme fuseseră pătrunse de frică, speranță, patimă și amintiri, toate luptîndu-se între ele pentru a crea o dizarmonie de cuvinte și idei. Atingerile ei le potoleau pe toate, făcîndu-l să se gîndească o vreme doar la apăsarea mîinii sau genunchiului, la imaginea lui Marjory lîngă el, la soarele de pe acoperișuri sau la un nor zărit printr-o fereastră. Nu se întîmpla prea des. De cele mai multe ori, plăcerea se trezea în el dimineața, cînd auzea porumbeii gîngurind printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
este un Plagin pervertit al versurilor: „Blestemul de orfan tîrăște-n Iad/ Un spirit din înalt“, din Balada bătrînului marinar. Cap. 26, par. 10. Căldura care izvorăște din pieptul lui Thaw ca răspuns la cuvintele binevoitoare ale surorii lui, eliberîndu-l de apăsarea care l-a cuprins atunci cînd s-a rugat la Dumnezeu ca Marjory să fie ucisă este un plagdif al acelei „primăveri a iubirii“ pe care Bătrînul Marinar a simțit-o pentru șerpii de apă care l-au eliberat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de cine să fie apăsat. Fiți economic și social ceea ce sunteți intelectual și moralicește; fiți plebea care - ați fost, plebea scursă din câteșipatru unghiurile lumii pe ulițele orașelor noastre, și poporul românesc nu ar mai avea a se plânge de apăsare, ci ar deveni tot acela care- a fost mai înainte. Loviri de stat de jos în sus? Dar știe d. C. A. Rosetti în contra cui s-ar îndrepta ele? Știe d-sa că asemenea loviri ar putea preface grădinile de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
hulind trecutul glorios al acestei țări și desprețuind tot ce era românesc și cătând să puie în loc idei străine, ca niște adevărați străini. 122 {EminescuOpXIII 123} Și, după ce s-au ridicat, se țin la putere numai prin înrîurirea străină, prin apăsarea străină, căreia servesc de instrumente. Oricine caută să-și dea seama de faptele guvernului liberal, de la venirea lui la putere și până azi, nu e cu putință să nu dobândească această convicțiune: că d-lui Brătianu puțin [î]i pasă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Domnul Tudor. Deci contra alor voștri s-a ridicat! Aceasta am zis, și aceasta este adevărat! "Romînul" însă ne spune că, după proclamațiile lui Tudor, cum le știe el, Domnul Tudor, cu pandurii lui, s-ar fi ridicat și contra apăsării boierilor pământeni și ne acuză că falsificăm textul ca să ascundem aceasta. Dar acest adevăr nu se poate ascunde. Chiar daca n-am fi știut nimic sigur, tot am fi bănuit că, și pe vremea aceea, se găseau boieri pământeni rătăciți cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate să cadă vreunii și în urgia domnească cum și în pedeapsa ocnii, arătîndu-se cu împotrivire etc.... Și ca acești doi rătăciți vor fi fost desigur mulți alții cari, pentru slujbe și ranguri, să primească a servi de instrument de apăsare a neamului lor în mînele străinilor. Și, dacă este adevărat, după cum spuneți, că și din cauza împilărilor acelor pământeni s-a sculat Domnul Tudor, atunci tot contră alor voștri s-a sculat; căci cine dacă nu voi reprezentă astăzi în această
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca acel vameș erau înfrînați și dojeniți de adevărații boieri ai țărei. Știrbey, Crețuleștii, Grădiștenii, Fălcoienii, Raleții cu mitropolitul și arhierei în cap, înfri-n [au] prin judecățile lor alunecările unor astfel de nenorociți și Domnul țării scăpa pre români de apăsările nelegiuite. Astăzi fapte mult mai mișelești se săvârșesc pre o scară întinsă. Concesii peste concesii, întreprinderi peste întreprinderi, abuzuri peste abuzuri se grămădesc. Oamenii de meserie devin milionari în clipă! Moștenitorii și semenii acelor mijlocitori ascunși cari atunci mărturiseau tremurând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din România pretinsă liberă, ziceau că "bun și mare e Dumnezeu" de i-a scăpat de stăpânirea română. E trist a constata acest adevăr; e trist a constata că faimoasa noastră psendocivilizație nu s-a tradus decât într-o cumplită apăsare a poporului nostru. La urma urmelor însă nici un popor nu e osândit de Dumnezeu de a fi vecinic robul invaziunei stârpiturilor orientale și când, fără nici un bine pe pământ și fără rază de speranță în inima sa amărâtă, cade ostenit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
POLITICĂ DIN ROMÎNIA"... "] Sub titlul " Situația politică din Romînia" "Gazeta generală" din Augsburg publică următorul articol ce i se trimite din București, cu data de 11 septemvrie. Astăzi românii serbează aniversara celei dentăi lupte victorioase după sute de ani de apăsare a naționalității lor Luarea redutei de la Grivița, care constituia o parte din formidabila întărire de pământ de la Plevna, li se reamintește azi tuturor locuitorilor tării printr-un Te Deum oficial în toate bisericele. La Sinaia, reședința de vară a regelui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ASEMENEA... "] "Romînul" comentează asemenea unul din pasajele noastre, care făcuse deliciile "Telegrafului" în curs de o săptămână, un pasaj pesimist, n-o tăgăduim, prin care arătăm că toată pseudocivilizațiunea noastră, stearpă economic și intelectual, s-a tradus în o cumplită apăsare fiscală și administrativă a țăranului și că sub statul național el nu poate înțelege azi decât stăpânirea privilegiată a unui milion și mai bine de oameni pe care-i consideră ca străini, străini poate nu cu limba, dar cu inima
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lăsă să subziste cele treizeci de episcopii bulgare și instalase în Ochrida un arhiepiscop grecesc, atârnător de patriarhul de la Constantinopol; poate spera să poată esercita prin episcopi o influență asupra locuitorilor din țara supusă. Dar domnia militaristă de sub strategi și apăsarea fiscală a romaeilor, înstrăinînd provinciile de Imperiu, îngreuiau stăpânirea recâștigată; clerul grecesc nu se putea împrieteni cu poporul bulgar, cu acești barbari "murdari și puturoși ". Theophylaktos, arhiepiscop din Ochrida, scria că acest popor "nu e bogat decât în răutate, că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1882] ["E GREU A AFLA... E greu a afla o formulă pentru cele ce se petrec; cu toate astea nu credem să fie cineva care să poată afirma că dispoziția spiritelor la noi e normală și sănătoasă. Oamenii simt o apăsare, asemenea celei produse de atmosfera îngreunată de furtună, apăsare de care nimeni nu-și poate da seama de unde vine, dar care se manifestă prin o sumă de incidente. Desigur nu e pură întîmplare că se 'nmulțesc omorurile, aceste morți fizice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o formulă pentru cele ce se petrec; cu toate astea nu credem să fie cineva care să poată afirma că dispoziția spiritelor la noi e normală și sănătoasă. Oamenii simt o apăsare, asemenea celei produse de atmosfera îngreunată de furtună, apăsare de care nimeni nu-și poate da seama de unde vine, dar care se manifestă prin o sumă de incidente. Desigur nu e pură întîmplare că se 'nmulțesc omorurile, aceste morți fizice prin violență, precum se sporesc falimentele, aceste decese economice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de vreme ce așchia o vede în ochii altora, bârna din ochii proprii nu, el caută a se mângâia pe sine de evenimentul unirii opoziției, care-i este neplăcut. Am făcut de atâtea ori autopsia stării morale și materiale a țării și apăsarea insuportabilă produsă prin politica roșie e atât de simțită de toți încît numai ea ar fi fost de ajuns de-a uni toate spiritele bune ale acestei generații împrejurul unui singur steag. Acum însă reformele propuse tind mai departe; tind
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ceea ce maghiarii sunt în genere. Patriot e omul care contribuie la bunăstarea și înflorirea tuturor elementelor din țara sa; prin ridicarea simultană a tuturor, patria se ridică. Maghiarii, din contra, văd idealul lor de stat în ruinarea națiunilor conlocuitoare, în apăsarea lor intelectuală; ei atentează la cel mai de căpetenie instrument de cultură al unui popor, la limba lui, pentru a-i impune în schimb idiomul ocult al unei mici și izolate rase, idiom cu forme organice fino - tartare, cu lexicon
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
elemente, pentru a-și păstra dominațiunea prin mănținerea întunerecului, escitau fanatismul religios și de rasă al bietului popor turcesc în contra conlocuitorilor lui istorici, până ce lumea, dezgustată de acest simulacru de organizare, a cărui principiu de stat era nedreptatea, fanatismul și apăsarea, a condamnat unanim împărăția la pieire. Era un popor cu mari calități, dar - conform teoriei corelațiunii creșterii și scăderii, descoperită de Darwin - defectele corespunzătoare acelor calități erau egal de mari. Cam în starea asta se află ungurii, căci spunem sincer
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe lavițe, neavând altă grijă decât ca buștenii să ardă în sobă. Muierile uitau de prunci, lăsîndu-i să orăcăie prin albii, și mergeau în sat, sulemenite și pe sfârcurile țâțelor, să mai găsească vreun voinic căruia încă nu-i simțiseră apăsarea. Dibuindu-l prin vreun hambar plin de roate de pânză de păianjen, cu gângania sătulă în mijloc, purtîndu-și crucea-n spinare, ele, care se măritaseră fete mari și nu-ndrăzneau să ridice ochii din pământ în fața omului lor, își suflecau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Silistra era o casă cu un balcon sprijinit de atlași. Mama mă căra-n brațe între alimentară și casă, înfofolit în paltonașul meu, și treceam cu capul în dreptul pubisurilor zugrăvite galben-murdar și scorojite ale celor doi bărboși cumpliți, încovoiați de apăsarea balconului. Priveam în sus și, pictată pe cerul alburiu, zăream o bătrână cu părul cărunt căzîndu-i în valuri ca al fecioarelor. Dar parcă tot restul ar fi fost topit în ceață, perlat și destrămat, și-ntr-adevăr restul se topi în vis
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fiecare moleculă a ebonitei butonului), acela ar fi asistat la spectacolul straniu și neașteptat al întîlnirii a două universuri. Ar fi văzut că între cele două suprafețe, una de carne, alta de fostă carne, rămâne, oricât de puternică ar fi apăsarea, un minuscul spațiu, și că acolo, în no man's land, ca între sinapsele unor neuroni, se poartă tratative, se-ncheie târguri, se face schimb de prizonieri și se spun parole sofisticate, formate nu din cuvinte, ci din vârtejuri și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de pudră de talc care-mi frământau carnea până ce, îmi închipuiam eu, devenea translucidă ca pălăria meduzelor și prin ea se vedea, curat și alb, fildeșul craniului meu, lustruit ca un pietroi din albia unui râu. Veșnica repetiție a acelorași apăsări și trageri și tremurări de degete, căldura ciudată a pântecului în care aproape că mi se-ngropa capul cu totul, ca și lumina mistică a orbirii care plutea în cabinet mă transpuneau într-o stare tensionată și neplăcută, de spaimă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în partea cealaltă și s-a trezit brusc în acea zonă străină, necunoscută, vuitoare, care-ți strângea inima. Puțini rezistaseră acestei vrăji rele și-naintaseră prin vasta pustietate către palatul colosal, simțind cum crește, cu fiecare metru de pavaj străbătut, apăsarea singurătății și-a groazei. Foarte, foarte puțini își înghițiseră avid frica, așa cum înghiți apă când simți că te-neci, se repeziseră pe ultimii metri, atinseseră cu vîr-ful degetelor zidul stacojiu de cărămidă, țipaseră ascuțit și-o luaseră la fugă-napoi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
să mai poată ieși zilnic la joacă. De altfel, venea și școala, curând trebuiau să-și cumpere rechizite de la librăria de lângă "Volga". Mircișor râdea cu ceilalți copii, spunea și el câte ceva, dar simțea de-acum bine, ca și ceilalți poate, apăsarea schimbării de anotimp. Vova și Jean se duelau cu două pancarte pe care scria TRĂIASCĂ PMR, își trăgeau cu ele-n cap, dar nu-i durea, era ca la sorcovă. Se făcuse atât de-ntuneric, încît culorile dispăruseră, parcă erau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
trecuse durerea, dar nu și spaima în fața chinuitoarelor mstrumente cu care, adânc aplecat asupra ei, doctorul îi scobea măseaua cariată. Stătea încordată, cu capul mult dat pe spate, cu mâinile încleștate pe brațele scaunului, simțind mereu, pe dosul palmei drepte, apăsarea pântecului bărbătesc. De-atîtea ori o chinuise, în amintire și-n vis, ce se-ntîmplase atunci, căci simțise deodată sexul tare al doctorului strivindu-i mâna și ridicase capul speriată. Văzu atunci că rochița i se adunase la brâu și pulpele și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cei ce se apropiau, căutând, parcă, să-i facă să se oprească. — Prea târziu, strecură Odolgan printre dinți. De-acum, sunt ai noștri. 10 Trăgând adânc în piept aerul rece al dimineții, Waltan încerca să nu se lase cotropit de apăsarea pe care începutul sumbru al acelei zile căuta să le-o strecoare în suflet lui și tovarășilor săi. întunecat, cu privirea țintă înainte, Waldomar se legăna alături, pe spinarea armăsarului său alb spaniol. De când urcaseră în șa, nu schimbaseră decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]