3,340 matches
-
and then Every time I try and every time I win And if I ever have a son I think I’m gonna name him - Bill! Or George! Anything but Sue!“1 —Și data viitoare, strigă Hugo, printre uralele și aplauzele publicului extrem de entuziast al lui Johnny Cash, e rândul tău să vii să zici: „Hai să ne împăcăm!“ Mi-am luat fusta mini, din latex, de pe cuier și am privit-o îndelung, gânditoare, întrebându-mă dacă mergea cu noua vestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
acompaniază cu loviturile de tobe; ritmat, febril... Urmară pași mari grăbiți, auzindu-se în toată casa. O clipă, tăcere... Pe urmă două îm pușcături... Instrumentele o iau razna: violoncelele strigă, vioarele și harpa plâng, tobele mugesc, clarinetele delirează... Ropotele de aplauze ne smulg din această realitate. Pentru o ultimă dată mai putem privi către Dealul Florilor și către conacul dintre ploi. Cortina se trage încet, lăsând parcă ceva neterminat, neclarificat. Uneori vrem, dar nu putem ști mai mult... Patru vieți, doar
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
Dacă ar fi existat vreun mecanism care să măsoare seriozitatea, atunci în clipa asta i-ar fi sărit acul de pe cadran. Alice i-a zâmbit Laurei. Nu, n-o să fiu anesteziată. Decât dac-o să fie neapărat nevoie. Ei, atunci meriți aplauze călduroase, a declarat Laura lăsându-se pe spătarul scaunului. Eu, una, o să cer toate formele de anestezic existente. —Bravo! a aplaudat-o Amanda. Lotti a privit-o îngrijorată pe Laura. —Ești sigură? S-ar putea să nu ai nevoie, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
în lupta cu Amanda. Având în vedere trucurile mișelești pe care le ținea ascunse în mâneca hainei de firmă. Poc. În vreme ce Theo, care reușise să înfigă cu succes un inel deosebit de mare și de gros, a izbucnit din nou în aplauze, Hugo și-a alungat grijile și a început să bată din palme și să-și ovaționeze fiul cu frenezie. —Ce imagine emoționantă, a observat cineva foarte caustic din pragul ușii. —Amanda. Cum dracu’... —Am intrat? Femeia a băgat mâna în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
străzii cu energie electrică revenise la normal. Câteva secunde stătu cu ochii închiși. Apoi trase aer în piept și îi deschise. Cuvintele îi traseră câteva palme zdravene, înroșindu-i obrajii... Iar Magicianul pocni din degete și întreaga sala izbucni în aplauze, în fața unei scene inundată de o lumină orbitoare. Din tavanul sălii curgeau picături mari de apă, o ploaie torențială, paradoxală, care atingea mocheta roșie și se transforma în șuvoaie ce șerpuiau pe sub scaunele acoperite cu o catifea albastră. Curios, spectatorii
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Iepurele din joben începu să facă tumbe și să râdă prostește, un râs pițigăiat care îi făcu pe unii dintre spectatori să ducă degetele la gură și să fluiere, apoi plânse în hohote, cu urechile pleoștite - un alt val de aplauze! - și vru să dea cu laptopul de pământ. Nu o făcu. Nu putu să o facă. Dar mai citi o dată cum Lucia se pregătea de plecare după ce intrase sub duș și spusese că bărbații sunt atât de ușor de păcălit
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
păcălit. Nu ridică ochii mai sus, către un alt paragraf. Dar știu instantaneu că Detectivul tocmai plecase către secție. În prealabil, pe măsură ce se îmbrăca, făcuse haz de un scriitor care visa geamantane cu bani, în vreme ce Lucia urmărea știrile la televizor... Aplauzele izbucniră din nou, iar cineva din sală ceru un bis. 12 Când ajunse la secție, parcă mașina și traversă în fugă cei câțiva metri care despărțeau parcarea de intrarea principală. Fu salutat într-o doară de subofițerul de serviciu ce
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ești un inadaptat fără șanse de salvare, chiar nu ai puterea să vezi adevărul?) Magicianul. Vocea atât de cunoscută, ca un sfredel, rotindu-se încet, înnebunitor de încet, torturându-l în permanență, fără milă (magicienii nu au milă, magicienii primesc aplauze la scenă deschisă și torturează zâmbitori iepurii, transformându-le viața într-un calvar cu reflectoare), ca și cum ar fi fost vinovat de un păcat capital. Nu se sinchisi să comenteze replica, pădurea se apropia, copacii săltau în ritmul alergării, mâini puternice
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
posibilă deltă a unui posibil fluviu dintr-o posibilă lume în care Atlandita a ieșit la suprafață în mijlocul unui teren de golf... Pe malul celălalt, Magicianul aruncă undița, apoi își scoate jobenul și salută. Salutul inconfundabil. Firesc, urmează ropotele de aplauze, iar instrumentiștii dau onorul, în timp de Omul cu Joben iese din scenă. În urma lui, umbrelele se rotesc amețitor, iar orizontul explodează în roșu și galben... Atunci când trecu peste pod, cu viteză redusă, Detectivul aruncă doar o singură privire, profesională
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
tine însuți, Scriitorule, aceasta este singura destinație care te-ar putea salva... Strânse din dinți. Și alergă mai departe, în timp ce biletul din mâna Magicianului zbură către pământ și, înainte de a-l atinge, dispăru ca și cum nu ar fi fost... Nu răsunară aplauze. Nu se aprinseră luminile în sală. Nu se auziră nici măcar fluierături. Spectacolul merge mai departe, doamnelor și domnilor, avem un Iepure, dar cum îl utilizăm?, am putea întreba, o întrebare pur retorică, dacă este să fim sinceri până la capăt. Iar
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ne-am gândit să demarăm un alt proiect, Romanul care se scrie Singur. Superb, doamnelor și domnilor, iar Iepurele acesta și-a prins urechile între filele cărții încă nescrise. Haideți să-l scoatem de acolo! De acord? Acum se aud aplauze. Copiii țipă, aplaudând inițiativa Magicianului persuasive, adulții tropăie, doi clovni își trag șuturi, iar o dansatoare îmbrăcată sumar împarte sărutări lungi, virtuale, tuturor... Magicianul apucă Iepurele de urechi, piciorușele animalului se agită, ochii sunt holbați, înjectați. Unul dintre clovni instalează
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
călăului sclipiră. A bucurie. A amenințare voalată. A certitudine fatală. Scriitorul nu reuși să articuleze niciun cuvânt, dar simți cum o mână uriașă îl apucă de urechi și îl ridică. Reflectoarele de sub cupola circului îl orbiră instantaneu, iar ropotele de aplauze loviră dureros timpanele. - Iată Iepurele, doamnelor și domnilor, primiți-l cu toată atenția cuvenită, reprezentația continuă! Anunțul Magicianului fu întâmpinat cu chiote nesfârșite de bucurie, spectatorii - mulți, foarte mulți, atât de mulți avu senzația că întreg orașul venise să asiste
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
PĂmântului, care transformase scoica În femeie. Și atunci totul a Început să se destrame : soarele s-a desprins de lună, apa de pământ și Însuși Spiritul PĂmântului s-a Împărțit În Apingaut și Aijunak, așa cum este și astăzi. Profit de aplauzele spectatorilor ca să ies cât mai discret din sală, pe holul teatrului, unde mi-e de fapt locul În primele treizeci de minute de la stingerea luminilor, pentru a lua În primire eventualii Întârziați și a-i ajuta să-și găsească locurile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
dar primarul a bătut din nou cu cuțitul În pahar. — Și acum urmează o surpriză pentru dragii noștri oaspeți, spuse primarul. Se află cu noi aici două artiste extraordinare gata să vă delecteze cu câteva cântece și povești tradiționale inuite. Aplauze pentru Aauvik și Kalluk ! În sală apărură două femei tinere În blugi și scurte de piele și părul făcut țepi În sus, care se așezară față În față. Se apucară de brațe ca la dansurile populare românești și Începură să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Pământului, care transformase scoica în femeie. Și atunci totul a început să se destrame : soarele s-a desprins de lună, apa de pământ și însuși Spiritul Pământului s-a împărțit în Apingaut și Aijunak, așa cum este și astăzi. Profit de aplauzele spectatorilor ca să ies cât mai discret din sală, pe holul teatrului, unde mi-e de fapt locul în primele treizeci de minute de la stingerea luminilor, pentru a lua în primire eventualii întârziați și a-i ajuta să-și găsească locurile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
dar primarul a bătut din nou cu cuțitul în pahar. — Și acum urmează o surpriză pentru dragii noștri oaspeți, spuse primarul. Se află cu noi aici două artiste extraordinare gata să vă delecteze cu câteva cântece și povești tradiționale inuite. Aplauze pentru Aauvik și Kalluk ! În sală apărură două femei tinere în blugi și scurte de piele și părul făcut țepi în sus, care se așezară față în față. Se apucară de brațe ca la dansurile populare românești și începură să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
economicofinanciare și financiar-bancare din municipiu. La o adică, oameni cu bani, nu glumă! Serbarea se desfășura, Într-un entuziasm neasemuit, din toate punctele de vedere. Recitatorii - recitatori; soliștii vocali - soliști vocali; corurile - coruri; dansurile - dansuri, nu glumă. Aceleași furtuni de aplauze erau smulse, de către fiecare participant la minunata manifestare cultural - artistică ce Încânta și bucura, deopotrivă, pe toți cei de față. Am uitat să precizez că totul se desfășura În amfiteatrul din grădina școlii, grădină mare, largă, cu Înaltă măiestrie profesională
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
unul dintre motivele care mă determină să vorbesc despre acele cutremure ale căror cauze sunt deformate ori refuzate din motive construite altfel decât științific. Este vorba, desigur, de influența...”. Pe când rostea aceste cuvinte, s-a pornit un puternic ropot de aplauze și luminile din sală s-au stins, vorbitorul fiind prins într-un vârtej ce-l răsucea amețitor și care a transformat aplauzele în tunete și lumini. Încerca să-și adăpostească ochii de lumina farurilor puternice care-l orbeau și din
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
decât științific. Este vorba, desigur, de influența...”. Pe când rostea aceste cuvinte, s-a pornit un puternic ropot de aplauze și luminile din sală s-au stins, vorbitorul fiind prins într-un vârtej ce-l răsucea amețitor și care a transformat aplauzele în tunete și lumini. Încerca să-și adăpostească ochii de lumina farurilor puternice care-l orbeau și din față și din Tainicele cărări ale iubirii spate. Mâinile țineau strâns volanul pe care-l manevra cu precizie, astfel încât să se înscrie
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Nu-i putea distinge culoarea ochilor, dar, așa cum gândea el privind-o, mai avea importanță în acele momente? - Mulțumesc, doamna doctor! lăsă el să curgă aceste cuvinte odată cu pasul ce o despărțea de ea și o îmbrățișă. În acea clipă, aplauzele umplură sala și, odată cu ele, nenumărate cuvinte de felicitare invadară spațiul acela în care atâtea speranțe se împliniseră. - Fii tare! îi șopti Laura în timpul îmbrățișării. Să nu cumva să lași vreo lacrimă. Nu este voie. Te rog! El o încurajă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ne gândim și domnia sa crede în El. De aici, iată și vindecarea sigură de care gesturile și vorbele dragului nostru pacient, cred eu, v-au convins. Vă mulțumim tuturor pentru sprijin! Jumătate din cei prezenți se ștergeau la ochi printre aplauzele adresate vorbitoarei. Iustin s-a înclinat mulțumind și s-a sprijinit încet de Laura. Se simțea obosit. A venit și Iuliana imediat lângă el, sesizând starea lui. Au așteptat răbdători ca sala să fie evacuată și l-au condus la
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
eu domnișoarei ri n-o să se mai întîmple murmură și visul devenit un elev model bine, spune Domnișoara ri, astăzi vă iert și dispare printr-un număr de iluzionism care ne lasă descumpăniți toate obiectele din încăpere aplaudă, încăperea aplaudă aplauzele aplaudă, numărul însuși de iluzionism aplaudă imposibil să mai adorm în aceste condiții în orice moment risc să fiu trezit din somn de însuși visul care acum ține cu ea, îi povestește ce fac îi trimite în timp real note
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
mama a reacționat ca și cum pentru prima dată o ființă dotată cu inteligență număra pe planeta terra pînă la cinci. Cînd am învățat pe de rost prima poezioară, întreaga mea familie a fost convocată pentru a asista la spectacol, iar din aplauzele lor am înțeles clar că nu mai văzuseră așa ceva. Ulterior, fiecare pas făcut de mine în spațiul vast al achiziționării cunoștințelor de bază a fost recompensat de mama cu sute de pupături, de mîngîieri, de exclamații, de elogii, de considerații
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
la Dorohoi, iată ce-ar fi trebuit el să scrie. Fraza ajunse la urechile mele ca prin vis, nu mai știam din ce direcție ar fi putut să vină și cine ar fi putut să o pronunțe. Un ropot de aplauze salutară apariția unui nou invitat la acel garden party improvizat. eram însă deja ușor amețit de vin și n-am reușit să-mi dau seama cine putea fi acea persoană, după toate aparențele extrem de competentă în ce privește arta de a prepara
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ilustrată, imaginea unei mâini îngrijite, culegând, cu grație de spadasin, petece de hârtie dintre clăbucii unei arături din dreptul comunei suburbane Otopeni. Simțindu-se urmărită, mâna cea batjocoritoare schiță o reverență, acompaniată de îndată din sală de un cor de aplauze și ghiorțăituri. Articolașele capturate de palma cea isteață erau scuturate în alveolele unei valize. Dar, înainte de a dispărea în interiorul valizei, ochii versați ai marii mulțimii, umplând dincolo de fanta de sorb pântecele Sălii de Spectacole a Universului, reușiră să descifreze, pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]