3,429 matches
-
diecezan scrisorile apostolice de numire, fiind de față cancelarul curiei, care să întocmească un proces verbal despre luarea în primire. § 3. Dacă Episcopul diecezan este total împiedicat, este suficient ca atât Episcopul coadiutor, cât și Episcopul auxiliar să prezinte scrisorile apostolice de numire colegiului consultanților, fiind de față cancelarul curiei. Can. 405 - § 1. Episcopul coadiutor și Episcopul auxiliar au obligațiile și drepturile ce sunt stabilite de dispozițiile canoanelor care urmează, precum și pe acelea ce sunt specificate în scrisorile de numire. § 2
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
auxiliar despre care vorbește can. 403, § 2, să fie numit de Episcopul diecezan Vicar general; în plus, Episcopul diecezan să-i încredințeze cu precădere lui, și nu altora, tot ceea ce, conform dreptului, necesită un mandat special. § 2. Dacă în scrisorile apostolice nu este stabilit altfel și rămânând neschimbată dispoziția din § 1, Episcopul diecezan să-l numească pe auxiliar sau pe auxiliari Vicari generali sau cel puțin Vicari episcopali, care să depindă numai de autoritatea sa sau de aceea a Episcopului coadiutor
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Episcop auxiliar, conducerea diecezei îi revine colegiului consultanților, dacă Sfântul Scaun nu a prevăzut altfel. Cine își asumă astfel conducerea diecezei să convoace fără întârziere colegiul competent pentru a-l alege pe Administratorul diecezan. Can. 420 - Când într-un vicariat apostolic sau într-o prefectură apostolică scaunul devine vacant, conducerea o ia Pro-vicarul și, respectiv, Pro-prefectul, numiți numai pentru acest scop de Vicar și de Prefect imediat după luarea în primire, în afară de cazul când a fost stabilit altfel de către Sfântul Scaun
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
revine colegiului consultanților, dacă Sfântul Scaun nu a prevăzut altfel. Cine își asumă astfel conducerea diecezei să convoace fără întârziere colegiul competent pentru a-l alege pe Administratorul diecezan. Can. 420 - Când într-un vicariat apostolic sau într-o prefectură apostolică scaunul devine vacant, conducerea o ia Pro-vicarul și, respectiv, Pro-prefectul, numiți numai pentru acest scop de Vicar și de Prefect imediat după luarea în primire, în afară de cazul când a fost stabilit altfel de către Sfântul Scaun. Can. 421 - § 1. În termen
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
desemnarea lui îi revine Mitropolitului, iar dacă însăși Biserica mitropolitană este vacantă, sau concomitent mitropolitana și sufragana, Episcopului sufragan mai vechi, în ordinea promovării. Can. 422 - Episcopul auxiliar, iar dacă acesta lipsește, colegiul consultanților, să informeze cât mai repede Scaunul Apostolic despre moartea Episcopului; tot astfel, cel ales Administrator diecezan să-l informeze despre alegerea sa. Can. 423 - § 1. Să fie desemnat un singur Administrator diecezan, dezaprobându-se orice cutumă contrară, altminteri, alegerea este nulă. § 2. Administratorul diecezan să nu fie
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Mitropolitul are datoria: 1° să vegheze ca credința și disciplina ecleziastică să fie respectate cu grijă și să-l informeze pe Pontiful Roman despre eventualele abuzuri; 2° să facă vizita canonică, după ce în prealabil motivul a fost aprobat de Scaunul Apostolic, dacă sufraganul a neglijat-o; 3° să numească Administratorul diecezan, conform cann. 421, § 2 și 425, § 3. § 2. Când circumstanțele cer aceasta, Scaunul Apostolic poate să acorde Mitropolitului funcții și puteri speciale, care trebuie stabilite în dreptul particular. § 3. Mitropolitul nu
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
eventualele abuzuri; 2° să facă vizita canonică, după ce în prealabil motivul a fost aprobat de Scaunul Apostolic, dacă sufraganul a neglijat-o; 3° să numească Administratorul diecezan, conform cann. 421, § 2 și 425, § 3. § 2. Când circumstanțele cer aceasta, Scaunul Apostolic poate să acorde Mitropolitului funcții și puteri speciale, care trebuie stabilite în dreptul particular. § 3. Mitropolitul nu are nici o altă putere de conducere în diecezele sufragane; totuși, poate să celebreze funcțiuni sacre în toate bisericile, ca și Episcopul în dieceza proprie
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
paliu. Can. 438 - În Biserica Latină, titlul de Patriarh și cel de Primat, în afară de o prerogativă de onoare, nu comportă nici o putere de conducere, dacă nu se constată că unii Patriarhi sau Primați au o anumită putere în virtutea unui privilegiu apostolic sau a unei cutume aprobate. Capitolul III Conciliile particulare Can. 439 - § 1. Conciliul plenar, adică pentru toate Bisericile particulare ale aceleiași Conferințe Episcopale, să se celebreze ori de câte ori Conferința Episcopilor consideră că acest lucru este necesar sau util, cu aprobarea Scaunului
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
sau a unei cutume aprobate. Capitolul III Conciliile particulare Can. 439 - § 1. Conciliul plenar, adică pentru toate Bisericile particulare ale aceleiași Conferințe Episcopale, să se celebreze ori de câte ori Conferința Episcopilor consideră că acest lucru este necesar sau util, cu aprobarea Scaunului Apostolic. § 2. Norma stabilită de § 1 este valabilă și pentru celebrarea conciliului provincial în provincia ecleziastică ale cărei hotare coincid cu teritoriul unei țări. Can. 440 - § 1. Conciliul provincial, adică pentru Bisericile particulare ale aceleiași provincii ecleziastice, să se celebreze ori de câte ori
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
de drept Conferinței Episcopilor: 1° să convoace conciliul plenar; 2° să aleagă locul pentru a celebra conciliul, în cadrul teritoriului Conferinței Episcopilor; 3° să aleagă din rândul Episcopilor diecezani un președinte al conciliului plenar, care trebuie să fie aprobat de Scaunul Apostolic; 4° să hotărască ordinea lucrărilor și problemele ce trebuie tratate, să stabilească începutul și durata conciliul plenar, să transfere conciliul, să-l prelungească și să-l dizolve. Can. 442 - § 1. Mitropolitul, cu consimțământul majorității Episcopilor sufragani, are dreptul: 1° să
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
1. La conciliile particulare trebuie să fie convocați și, în cadrul lor, au drept de vot deliberativ; 1° Episcopii diecezani; 2° Episcopii coadjutori și auxiliari; 3° ceilalți Episcopi titulari care exercită în teritoriul respectiv o funcție specială încredințată lor de Scaunul Apostolic sau de Conferința Episcopilor. § 2. La conciliile particulare pot fi invitați și alți Episcopi titulari, chiar cei emeriți, care trăiesc în teritoriul respectiv; și ei au drept de vot deliberativ. § 3. La conciliile particulare trebuie să fie convocați, dar numai
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
de vot deliberativ. § 3. La conciliile particulare trebuie să fie convocați, dar numai cu vot consultativ: 1° Vicarii generali și Vicarii episcopali ai tuturor Bisericilor particulare din teritoriul respectiv; 2° Superiorii majori ai institutelor călugărești și ai societăților de viață apostolică, al căror număr, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, trebuie să fie stabilit de Conferința Episcopilor sau de Episcopii provinciei, și care sunt aleși de toți Superiorii majori ai institutelor și ai societăților care își au sediul în teritoriul
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
se consideră că este oportun pentru creșterea credinței, organizarea activității pastorale comune, apărarea moravurilor, respectarea, promovarea și apărarea disciplinei ecleziastice. Can. 446 - După ce conciliul particular s-a încheiat, președintele să aibă grijă ca toate actele conciliului să fie transmise Scaunului Apostolic; decretele date de Conciliu să nu fie promulgate decât după ce au fost recunoscute de Scaunul Apostolic; este de datoria conciliului însuși să stabilească modul de promulgare a decretelor și data intrării lor în vigoare. Capitolul IV Conferințele Episcopilor Can. 447
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
și apărarea disciplinei ecleziastice. Can. 446 - După ce conciliul particular s-a încheiat, președintele să aibă grijă ca toate actele conciliului să fie transmise Scaunului Apostolic; decretele date de Conciliu să nu fie promulgate decât după ce au fost recunoscute de Scaunul Apostolic; este de datoria conciliului însuși să stabilească modul de promulgare a decretelor și data intrării lor în vigoare. Capitolul IV Conferințele Episcopilor Can. 447 - Conferința Episcopilor, instituție cu caracter permanent, este adunarea Episcopilor unei țări sau a unui anumit teritoriu
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
și modalități de apostolat, adaptate cum se cuvine circumstanțelor de timp și de loc, conform dreptului. Can. 448 - § 1. Ca regulă generală, Conferința Episcopilor cuprinde capii tuturor Bisericilor particulare din aceeași țară, conform can. 450. § 2. Dacă, după aprecierea Scaunului Apostolic, fiind audiată părerea Episcopilor diecezani interesați, circumstanțele persoanelor sau lucrurilor recomandă aceasta, se poate înființa o Conferință a Episcopilor pentru un teritoriu de o întindere mai mică sau mai mare, astfel încât ea să-i cuprindă fie numai pe Episcopii unor
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
pentru un teritoriu de o întindere mai mică sau mai mare, astfel încât ea să-i cuprindă fie numai pe Episcopii unor Biserici particulare constituite într-un anumit teritoriu, fie pe capii Bisericilor particulare din diferite țări; este de datoria Scaunului Apostolic să stabilească norme speciale pentru fiecare dintre ele. Can. 449 - § 1. Exclusiv autorității supreme a Bisericii îi aparține de drept, ascultând părerea Episcopilor interesați, să înființeze, să desființeze sau să modifice Conferințele Episcopilor. § 2. Conferința Episcopilor, înființată în mod legitim
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
ipso iure din Conferința Episcopilor toți Episcopii diecezani din teritoriul respectiv și cei echivalați lor de către drept; de asemenea, Episcopii coadjutori, Episcopii auxiliari și toți ceilalți Episcopi titulari care îndeplinesc în acel teritoriu o funcție specială încredințată lor de Scaunul Apostolic sau de Conferința Episcopilor; pot fi invitați chiar și Ordinarii de un alt rit, dar numai cu vot consultativ, în afară de cazul când statutele Conferinței Episcopilor stabilesc altfel. § 2. Ceilalți Episcopi titulari și Legatul Pontifului Roman nu sunt membri de drept
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
când statutele Conferinței Episcopilor stabilesc altfel. § 2. Ceilalți Episcopi titulari și Legatul Pontifului Roman nu sunt membri de drept ai Conferinței Episcopilor. Can. 451 - Fiecare Conferință a Episcopilor să-și facă statute proprii, care trebuie să fie recunoscute de Scaunul Apostolic, în care, printre altele, să fie reglementate adunările plenare ale Conferinței, care trebuie să aibă loc, și să fie prevăzute Consiliul permanent al Episcopilor și secretariatul general al Conferinței, precum și alte oficii și comisii care, după aprecierea Conferinței, contribuie într-
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
modificarea statutelor, au drept de vot deliberativ numai cei despre care vorbește § 1. Can. 455 - § 1. Conferința Episcopilor poate să dea decrete generale numai în cazurile în care acest lucru este prescris de dreptul universal sau este stabilit de Scaunul Apostolic printr-un mandat special, fie din inițiativă proprie, fie la cererea Conferinței însăși. § 2. Pentru ca decretele, despre care vorbește § 1, să fie emise în mod valid în adunarea generală, trebuie să fi obținut cel puțin două treimi din voturile Prelaților
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
emise în mod valid în adunarea generală, trebuie să fi obținut cel puțin două treimi din voturile Prelaților care fac parte din Conferință cu vot deliberativ, și nu dobândesc putere de lege decât dacă, după ce au fost recunoscute de Scaunul Apostolic, au fost promulgate în mod legitim. § 3. Modul de promulgare și data intrării în vigoare a decretelor sunt stabilite de însăși Conferința Episcopilor. § 4. În cazurile în care nici dreptul universal, nici mandatul special al Scaunului Apostolic nu a acordat
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
recunoscute de Scaunul Apostolic, au fost promulgate în mod legitim. § 3. Modul de promulgare și data intrării în vigoare a decretelor sunt stabilite de însăși Conferința Episcopilor. § 4. În cazurile în care nici dreptul universal, nici mandatul special al Scaunului Apostolic nu a acordat Conferinței Episcopilor puterea despre care vorbește § 1, rămâne inviolabilă competența fiecărui Episcop diecezan; nici Conferința și nici președintele ei nu pot acționa în numele tuturor Episcopilor, decât dacă toți Episcopii și fiecare în parte și-au dat consimțământul
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
diecezan; nici Conferința și nici președintele ei nu pot acționa în numele tuturor Episcopilor, decât dacă toți Episcopii și fiecare în parte și-au dat consimțământul. Can. 456 - După ce s-a încheiat adunarea plenară a Conferinței Episcopilor, președintele să trimită Scaunului Apostolic o relatare despre lucrările Conferinței, precum și decretele ei, dacă sunt, pentru ca Scaunul Apostolic să cunoască lucrările ce au avut loc și să aprobe eventualele decrete. Can. 457 - Consiliul permanent al Episcopilor are datoria să se îngrijească de pregătirea problemelor ce
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
decât dacă toți Episcopii și fiecare în parte și-au dat consimțământul. Can. 456 - După ce s-a încheiat adunarea plenară a Conferinței Episcopilor, președintele să trimită Scaunului Apostolic o relatare despre lucrările Conferinței, precum și decretele ei, dacă sunt, pentru ca Scaunul Apostolic să cunoască lucrările ce au avut loc și să aprobe eventualele decrete. Can. 457 - Consiliul permanent al Episcopilor are datoria să se îngrijească de pregătirea problemelor ce trebuie dezbătute în adunarea plenară a Conferinței și de punerea în aplicare a
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
între Conferințele Episcopilor, mai ales între cele mai apropiate, pentru a promova și a asigura un bine mai mare. § 2. De fiecare dată când Conferințele întreprind activități și legături ce au un caracter internațional, trebuie să fie ascultată părerea Scaunului Apostolic. Titlul III Organizarea internă a bisericilor particulare Capitolul I Sinodul diecezan Can. 460 - Sinodul diecezan este întrunirea delegaților preoților și ai altor credincioși ai unei Biserici particulare, care îl ajută pe Episcop spre binele întregii comunități diecezane, conform cu canoanele care
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
trebuie ales de către toți cei care au grija sufletelor; în plus, trebuie să fie ales un alt preot care, în caz de împiedicare a celui dintâi, să îl substituie; 9° unii superiori ai institutelor călugărești și ai societăților de viață apostolică, care au o casă în dieceză; numărul lor și modalitățile de alegere sunt stabilite de Episcopul diecezan. § 2. Episcopul diecezan poate să invite la sinodul diecezan, în calitate de membri ai sinodului, și alte persoane, fie clerici, fie membri ai institutelor de
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]