2,792 matches
-
Bahnarilor cu cel de la Munteni. De aici se deschidea, spre târg, o priveliște impresionantă. De departe se zărea silueta zveltă a mănăstirii lui Ștefan cel Mare „Sfântul Ioan Botezătorul”, ridicată pe un bot de deal. Turlele acoperite cu tablă de aramă păreau de aur în bătaia soarelui. Pe toată muchea dealului se ridicau case boierești, alături de biserică se vedeau casele familiei Ghica, cu acareturi de tot felul, iar, în continuare, pe dealul dantelat, urma un lung șir de case construite din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
lichid introdus într-un vas închis la temperatură neuniformă nu poate fi în echilibru cu vaporii săi decît dacă presiunea acestora este egală cu presiunea vaporilor saturanți corespunzătoare temperaturii celei mai joase a vasului. alambicul: dispozitiv special construit din metal (aramă) pentru distilarea lichidelor. C - gâtul cuvei prin care trec vaporii proveniți din lichidul pentru distilare. ab - supapă de dirijare a vaporilor pentru o anumită presiune ce intră în serpentina S, răcită de un curent de apă care circulă în jurul ei
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
împrumutat galbenul soarelui, lăsându l berc. Cerul ca o petală de nu-mă-uita este în mii de nuanțe de albastru. Pământul somnoros este încălzit de o pătură de frunze. O boare a furat din ponoare puful păpădiilor. Copacii au veșmânt de aramă. Sălciile bătrâne și pletoase, pomișorii cafenii au brațele pline cu podoabe argintii. Un văl de brumă se depune pe frunzele rumenite, răscolite de vântul jalnic.Toamna a acoperit mestecenii și arțarii cu galben de lămâie. De brazi și pini nu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
melancolie se așterne pe acest prag al verii ce a trecut și al iernii care va veni ! Laura-Ștefania Arhip AMURG DE TOAMNĂ Este o seară de toamnă răcoroasă. Hohotirea despletită a vântului mătură frunzele căzute din copacii cu veșmânt de aramă. În depărtare se aude gălăgios un stol de păsări care s au încăpățânat să mai rămână. Ele se îndreaptă spre miază zi, abia zărindu-se pe cerul plumburiu. Norii fug, goniți de vânturile înălțimilor. Dinspre grădini, vin adieri cu miresme
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
stilul și tehnica icoanei dar cu expresii realiste ale feței, păstrând specificitatea portului, a îmbrăcămintei aristocratice, elegant împodobite. În această epocă începe acoperirea sau împodobirea ca protecție a icoanei cu argint, sau cu un metal mai puțin pretențios, în general aramă argintată sau aurită. Prin toate acestea se proceda la o acoperire aproape totală a imaginii pictate lăsând vizibile doar chipul și mâinile. Apoi după dorința destinatarului se mai aplicau ornamente, perle, sau alte pietre prețioase, toate acestea dimi‑ nuând într
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și se nu‑ mără printre cele mai remarcabile ale timpului său. În privința picturilor reli‑ gioase, acestea sunt adânc înrădăcinate în arta nordică, dar alcătuiesc și o punte către Renașterea italiană. Deopotrivă, a contribuit la dezvoltarea gravu‑ rii pe lemn și aramă și a publicat o serie de gravuri cu subiect creștin inclu‑ zând Apocalipsa sfântului Ioan și Patimile. Acest lucru i‑a adus celebritatea și a exercitat o mare influență asupra altor artiști. Din păcate și pentru el tim‑ pul a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
stilul și tehnica icoanei dar cu expresii realiste ale feței, păstrând specificitatea portului, a îmbrăcămintei aristocratice, elegant împodobite. În această epocă începe acoperirea sau împodobirea ca protecție a icoanei cu argint, sau cu un metal mai puțin pretențios, în general aramă argintată sau aurită. Prin toate acestea se proceda la o acoperire aproape totală a imaginii pictate lăsând vizibile doar chipul și mâinile. Apoi după dorința destinatarului se mai aplicau ornamente, perle, sau alte pietre prețioase, toate acestea dimi‑ nuând într
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și se nu‑ mără printre cele mai remarcabile ale timpului său. În privința picturilor reli‑ gioase, acestea sunt adânc înrădăcinate în arta nordică, dar alcătuiesc și o punte către Renașterea italiană. Deopotrivă, a contribuit la dezvoltarea gravu‑ rii pe lemn și aramă și a publicat o serie de gravuri cu subiect creștin inclu‑ zând Apocalipsa sfântului Ioan și Patimile. Acest lucru i‑a adus celebritatea și a exercitat o mare influență asupra altor artiști. Din păcate și pentru el tim‑ pul a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
frunze, efortul mineral culminând în substanța perfectă a aurului. Paginile literare romantice, mai ales „Minele din Falun”, sunt vise minerale dominate de instinctul morții, marcând „somnambulismul adâncurilor”. Divergentă, de astă dată, față de analiza bachelardiană și marcată de triada aur argint aramă, inexistentă în studiul francez, poetica eminesciană operează sinestezia radicală, transformându-le pe acestea din nuclee ale durității rezistente în vibrații luminoase, purtătoare ale extazului transcendental. Așezat mai degrabă sub semnul gândirii lui Bőhme, care văzuse în „metalul degajat din mineralul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mineralul grosolan spiritul eliberat din substanța spre a deveni vizibil”, metalismul eminescian proiecteaza în cele trei elemente forțe cosmice și spirituale, numenale. În acest din urma sens, Călinescu evidențiază „obsesia în basm a metalelor”, voinicul având de trecut „podul de aramă, argint și de aur”. Există tot în basme păduri sau palate din cele trei metale, chiar și cai făuriți din ele. „Procesiunea, conchide criticul-folclorist, este de la metalul cel mai puțin nobil la cel mai de preț, s-ar zice o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nobil la cel mai de preț, s-ar zice o conversiune de la teluric la astral, după metoda spagirică. Dar și fără alchimie este învederată cinstea de care se bucură regnul mineral”. Afară de sintagmele folclorice transplantate direct („De treci codri de aramă...”) există în paginile de tinerețe eminesciene sugestii în care metalele enumerate devin alegorii, ca de exemplu, replica îngerului către Dionis, cercetător al cărții lui Zoroastru: „De ce vrei să scoți aramă sunetului aurului ? Nu-i cu putință”. Aurul și argintul, metalele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mineral”. Afară de sintagmele folclorice transplantate direct („De treci codri de aramă...”) există în paginile de tinerețe eminesciene sugestii în care metalele enumerate devin alegorii, ca de exemplu, replica îngerului către Dionis, cercetător al cărții lui Zoroastru: „De ce vrei să scoți aramă sunetului aurului ? Nu-i cu putință”. Aurul și argintul, metalele dominante în poetica eminesciană, au, pe lângă atributul nobleții și al atestărilor folclorice, pe acela esențial al luminiscenței. Se poate spune dealtfel că poetul național este un mare evocator al celor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vis argenteu” (epitet straniu și armonios). Autor al volumului ipotetic intitulat Lumină de lună, Eminescu o mineralizează pe acesta din urmă în substanța argintului pentru a o face regina unui cosmos fluid și irizant, supus totuși caducității. Dintre metale, numai arama și fierul păstrează la Eminescu simbolismul ostilității dure enunțată de către Bachelard. Arama a trezit sugestia forței violente: Hesiod descrie o rasă de aramă, coloși uriași, metalul fiind destinat în egală măsura armelor de război. La noi Coresi și Dosoftei enumeră
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de lună, Eminescu o mineralizează pe acesta din urmă în substanța argintului pentru a o face regina unui cosmos fluid și irizant, supus totuși caducității. Dintre metale, numai arama și fierul păstrează la Eminescu simbolismul ostilității dure enunțată de către Bachelard. Arama a trezit sugestia forței violente: Hesiod descrie o rasă de aramă, coloși uriași, metalul fiind destinat în egală măsura armelor de război. La noi Coresi și Dosoftei enumeră între arme arcul de aramă, cel din urmă autor sugerând tăria prin
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
argintului pentru a o face regina unui cosmos fluid și irizant, supus totuși caducității. Dintre metale, numai arama și fierul păstrează la Eminescu simbolismul ostilității dure enunțată de către Bachelard. Arama a trezit sugestia forței violente: Hesiod descrie o rasă de aramă, coloși uriași, metalul fiind destinat în egală măsura armelor de război. La noi Coresi și Dosoftei enumeră între arme arcul de aramă, cel din urmă autor sugerând tăria prin aceeași metaforă : „La război mi ai datu-mi buna-nvățătură: Brațe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Eminescu simbolismul ostilității dure enunțată de către Bachelard. Arama a trezit sugestia forței violente: Hesiod descrie o rasă de aramă, coloși uriași, metalul fiind destinat în egală măsura armelor de război. La noi Coresi și Dosoftei enumeră între arme arcul de aramă, cel din urmă autor sugerând tăria prin aceeași metaforă : „La război mi ai datu-mi buna-nvățătură: Brațe de aramă la săgetătură...”. Dar rezonanța excepțională a aliajului, mai cu seamă, l-a destinat instrumentelor muzicale cu sunet amplu. În Metamorfozele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
uriași, metalul fiind destinat în egală măsura armelor de război. La noi Coresi și Dosoftei enumeră între arme arcul de aramă, cel din urmă autor sugerând tăria prin aceeași metaforă : „La război mi ai datu-mi buna-nvățătură: Brațe de aramă la săgetătură...”. Dar rezonanța excepțională a aliajului, mai cu seamă, l-a destinat instrumentelor muzicale cu sunet amplu. În Metamorfozele lui Ovidiu arama tronează în sediul Renumelui, trimițându-și ecourile asemănătoare mării, peste lume. Literatura noastră veche o folosește în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
urmă autor sugerând tăria prin aceeași metaforă : „La război mi ai datu-mi buna-nvățătură: Brațe de aramă la săgetătură...”. Dar rezonanța excepțională a aliajului, mai cu seamă, l-a destinat instrumentelor muzicale cu sunet amplu. În Metamorfozele lui Ovidiu arama tronează în sediul Renumelui, trimițându-și ecourile asemănătoare mării, peste lume. Literatura noastră veche o folosește în același sens, ca materie a cântecului aspru. „Fire-aș ca o aramă răsunătoare și ca un clopot nerăsunând”, scrie Ioan din Vinți, iar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a destinat instrumentelor muzicale cu sunet amplu. În Metamorfozele lui Ovidiu arama tronează în sediul Renumelui, trimițându-și ecourile asemănătoare mării, peste lume. Literatura noastră veche o folosește în același sens, ca materie a cântecului aspru. „Fire-aș ca o aramă răsunătoare și ca un clopot nerăsunând”, scrie Ioan din Vinți, iar Costache Negruzzi se aporpie de simbolismul eminescian: „Al aramei tristul sunet gândul meu a deșteptat, Spre locașul mântuirii pașii mei a îndreptat...”. La Eminescu arama emite cântece funebre, dedicate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mării, peste lume. Literatura noastră veche o folosește în același sens, ca materie a cântecului aspru. „Fire-aș ca o aramă răsunătoare și ca un clopot nerăsunând”, scrie Ioan din Vinți, iar Costache Negruzzi se aporpie de simbolismul eminescian: „Al aramei tristul sunet gândul meu a deșteptat, Spre locașul mântuirii pașii mei a îndreptat...”. La Eminescu arama emite cântece funebre, dedicate lui Aron Pumnul sau Neamțu; poetul evocând „metalica, vibrânda a clopotelor jale” sau clamând : „Lasați clopotul să plângă cu-a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Fire-aș ca o aramă răsunătoare și ca un clopot nerăsunând”, scrie Ioan din Vinți, iar Costache Negruzzi se aporpie de simbolismul eminescian: „Al aramei tristul sunet gândul meu a deșteptat, Spre locașul mântuirii pașii mei a îndreptat...”. La Eminescu arama emite cântece funebre, dedicate lui Aron Pumnul sau Neamțu; poetul evocând „metalica, vibrânda a clopotelor jale” sau clamând : „Lasați clopotul să plângă cu-a lui voce de aramă, Lăsați turnul ca să miște a lui inima de fier.” Metafora antropologică revine
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
meu a deșteptat, Spre locașul mântuirii pașii mei a îndreptat...”. La Eminescu arama emite cântece funebre, dedicate lui Aron Pumnul sau Neamțu; poetul evocând „metalica, vibrânda a clopotelor jale” sau clamând : „Lasați clopotul să plângă cu-a lui voce de aramă, Lăsați turnul ca să miște a lui inima de fier.” Metafora antropologică revine în Mureșanu, unde „Tresare miazănoaptea în inima de aramă/A turnului de piatră.” Dar și mai frecvent arama devine la Eminescu materia harpei, instrumental răzvrătirii și al tensiunii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Neamțu; poetul evocând „metalica, vibrânda a clopotelor jale” sau clamând : „Lasați clopotul să plângă cu-a lui voce de aramă, Lăsați turnul ca să miște a lui inima de fier.” Metafora antropologică revine în Mureșanu, unde „Tresare miazănoaptea în inima de aramă/A turnului de piatră.” Dar și mai frecvent arama devine la Eminescu materia harpei, instrumental răzvrătirii și al tensiunii viforoase, spre deosebire de lira „gingașă și argintie”, cu sunetul ei dulce. Se convertesc astfel sugestiile războinice între-altele estetice, harpa de aramă însemnând
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
clamând : „Lasați clopotul să plângă cu-a lui voce de aramă, Lăsați turnul ca să miște a lui inima de fier.” Metafora antropologică revine în Mureșanu, unde „Tresare miazănoaptea în inima de aramă/A turnului de piatră.” Dar și mai frecvent arama devine la Eminescu materia harpei, instrumental răzvrătirii și al tensiunii viforoase, spre deosebire de lira „gingașă și argintie”, cu sunetul ei dulce. Se convertesc astfel sugestiile războinice între-altele estetice, harpa de aramă însemnând și cântarea. În oda La Heliade, lira apare cu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de aramă/A turnului de piatră.” Dar și mai frecvent arama devine la Eminescu materia harpei, instrumental răzvrătirii și al tensiunii viforoase, spre deosebire de lira „gingașă și argintie”, cu sunetul ei dulce. Se convertesc astfel sugestiile războinice între-altele estetice, harpa de aramă însemnând și cântarea. În oda La Heliade, lira apare cu înțelesul pe care îl va conține ulterior harpa, întrucât, de altă factură decât „lira vibrândă de iubire”, ea „cântă de mărire”, stârnind furtuna oceanică, alegoria romantică, byroniană, a trăirii violente
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]