6,475 matches
-
de punctele de îmbarcare de pe râuri. Menținerea producției până în 1957 nu a fost realizată decât printr-o sporire a numărului satelor atinse de exploatarea culturilor de palmieri naturali, cu toate că la nivelul satului însuși producția n-a făcut decât să scadă. Arborele de cafea va apărea în ochii anumitor responsabili administrativi (serviciul agriculturii) ca un mijloc de a înlocui inevitabila abandonare a exploatării palmierului sălbatic. Satul-palmier trebuie căutat mai înainte în timp, în anii 1930-1939. În această perioadă, care a marcat momentul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
zonă la alta. Creșterea producției înseamnă, pe de o parte, lărgirea zonei de prospectare, pe de alta, sporirea rolului hazardului, a "căutării oarbe", palmierii "recunoscuți" fiind relativ rari, și zona lor, limitată la vecinătatea satului. Nu există nicio îngrijire a arborelui; în cazurile cele mai defavorabile, această căutare a ciorchinilor maturi necesită mai multe zile, determinând amplasarea de tabere provizorii în interiorul pădurii. Multă vreme a existat o contradicție între obligația ca satul să fie reconstruit de-a lungul șoselei și popularea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acum, compania nu mai este decât una din rotițele ansamblului economic nord-congolez; administrația va putea duce o politică de dezvoltare mai vastă. Mai mult, în 1938, ea a luat în calcul crearea unui sector de producție complet străin de CFHBC: arborele de cafea. Se inițiază difuzarea lui. Prin această acaparare administrativă a activității de producție a sătenilor, este rupt cercul strâmt al profitului unei societăți private, iar câmpul posibilităților e deschis. Nu există un "sistem" pentru asigurarea producției; fiecare administrator influențează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o primă întrebare care se pune: de ce această producție forțată de ulei de palmier nu s-a putut transforma de la sine în producție voluntară? Să fie oare vorba de natura coercitivă a sistemului colonial al vremii? E absurd: în 1906-1908, arborele de cafea a fost introdus cu forța în țările Agni (Coasta de Fildeș); numeroase manifestări de opoziție au răspuns coerciției, însă, zece ani mai târziu, această activitate forțată a fost transformată în activitate voluntară, iar plantatorul l-a înlocuit pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
află principiul realității sale în activitatea creatoare. Vedem cum se prezintă realitatea monetară: totul depinde nu de consum, ci de activitatea de producție; prin aceasta din urmă se poate interioriza consumul, adică poate ajunge să corespundă concret realității sale. Plantatorul arborelui de cafea ia în stăpânire prin defrișare o porțiune de pădure și creează într-un fel aceste plante pe care le cultivă și pe care le îngrijește ani de-a rândul. Produsul și banii obținuți de aici se situează la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fragmentare, fondate pe o parcurgere parțială a datelor de care dispunem. Am petrecut intervaluri cuprinse între două săptămâni și o lună în sate cu situare diferită, un fel de eșantioane reprezentative ale ansamblului nord-congolez: • Okelataka, primul sat care a acceptat arborele de cafea; exploatarea palmierului natural a dispărut în totalitate; • Eligossayo, sat încă situat în cadrul producției de nuci de palmier, însă o producție aflată în plină criză; • Etoro, caz particular de sat în care o parte a populației este salariată; • Bandza
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a anilor treizeci (producție sătească de ulei comercializat); structura sa este determinată de prezența pigmeilor în situație de dependență; • în fine, am poposit într-un anumit număr de "ferme" din acelea independente care reprezintă una din manifestările esențiale ale introducerii arborelui de cafea. Nu vom prezenta în acest articol decât rezultatele șederii noastre la Okelataka. Care a fost atitudinea noastră generală față de aceste sate? Este oare vorba de monografii? Da, într-un anumit sens, dar satul nu este considerat de la început
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
moartea proprietarului; mărfurile sunt acumulate nu pentru utilitatea lor, ci pentru valoarea lor proprie. Mvouma, înțelegând confuz această transformare în care va antrenat satul lui, ne va declara: "Moare un om, plecăm, curățăm bine și Okelataka merge mai departe." Istoria arborelui de cafea Dacă am ales Okelataka drept obiect de anchetă, aceasta se datorează în primul rând rolului său capital în istoria economică din bazinul central. Într-un fel, pornind de la acest sat s-a răspândit arborele de cafea: mai întâi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
merge mai departe." Istoria arborelui de cafea Dacă am ales Okelataka drept obiect de anchetă, aceasta se datorează în primul rând rolului său capital în istoria economică din bazinul central. Într-un fel, pornind de la acest sat s-a răspândit arborele de cafea: mai întâi, un val imens a acoperit ținutul Mbeti, inundând în câțiva ani întreaga regiune. Anul 1960 a marcat inaugurarea primelor plantații în ultimele sate Kouyou. Vom aborda în detaliu introducerea arborelui de cafea în această comunitate sătească
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de la acest sat s-a răspândit arborele de cafea: mai întâi, un val imens a acoperit ținutul Mbeti, inundând în câțiva ani întreaga regiune. Anul 1960 a marcat inaugurarea primelor plantații în ultimele sate Kouyou. Vom aborda în detaliu introducerea arborelui de cafea în această comunitate sătească. Okelataka înainte de 1954 Satul joacă de minune rolul care i s-a dat: nu se poate imagina un element mai perfect în sistemul economic colonial. Niciun incident, nicio tendință de revoltă sau de opoziție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Chiar și între 1950-1954, perioadă de scădere generală a producției de nuci și ulei în cadrul satelor, Okelataka continuă să fie dat drept exemplu printre rarele sate în care producția se menține. Plantația colectivă În 1954, serviciile agricole decid să introducă arborele de cafea pe toată suprafața zonei de nord; supraveghetorul Dabouka, un Bamble din sud, e trimis în ținutul Mbeti; el trebuie să organizeze în fiecare sat o plantație colectivă. Contradicția, anacronismul însuși al acestei acțiuni sunt evidente: în 1954, procesul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în ținutul Mbeti; el trebuie să organizeze în fiecare sat o plantație colectivă. Contradicția, anacronismul însuși al acestei acțiuni sunt evidente: în 1954, procesul de decolonizare este în plină desfășurare; îndeosebi, producția se eliberează puțin câte puțin de coerciție, și arborele de cafea, care trebuie să înlocuiască palmierul natural, nu poate reuși decât integrându-se pe de-a-ntregul în contextul nou al producției voluntare. Totuși, structura de bază pentru noua cultură devine acest colectivism servil în totalitate determinat de coerciție și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în satul lui natal. Personaj cu o forță fizică puțin obișnuită, cu vorba răstită și colorată, el intră în conflict cu Lessassi, un conflict latent și oarecum banal care va fi exacerbat și va căpăta o amploare maximă odată cu introducerea arborelui de cafea. În 1945, Okendza nu numai că refuză să participe la plantația colectivă, dar își face o plantație personală de 800 tulpini; calitatea de fost milițian îi permite să obțină soiurile de la serviciul agricol. El se lansează într-o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fost milițian îl ajută considerabil pe Okendza în acțiunea lui: el mai beneficiază întru câtva de puterea suprastructurii, fiind în plus direct încurajat de liderul politic din nord, Opangault, care vede în acțiunea lui Okendza un dublu avantaj: prin succesul arborelui de cafea, este atinsă compania, prin respingerea plantației comunale, este atinsă administrația colonială. În sfârșit, în anul 1956, serviciul agricol își recunoaște eșecul, preconizând dezvoltarea plantațiilor individuale. Toate acestea nu pot decât să-l bucure pe Okendza, care sfârșește prin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rămâne în urma aventurii decât cu niște cicatrici enorme pe tot corpul. Am putea analiza îndelung acest incident (Lessassi nu era acolo); oamenii respectivi voiau, într-un fel, ca bătrânul șef să îi ierte pentru că îl urmaseră pe Okendza în problema arborelui de cafea. În cele din urmă, Okendza se prăbușește literalmente în 1957. Plantația lui de 800 de arbori este distrusă: o instalase pe un sol deja secătuit de manioc. E ridiculizat și gonit din sat; casa lui e demolată; se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
spre Etoumbi, unde a inaugurat o altă plantație. Nu mai vine aproape deloc în sat, rămânând îndârjit într-o izolare completă. Activitățile de producție Activitățile agricole se deosebesc în funcție de două criterii: opoziția bărbați și femei și cea între culturi industriale (arbore de cafea) culturi alimentare. În timpul celor trei săptămâni ale șederii noastre la Okelataka, am urmărit zilnic activitatea a 16 bărbați și a 21 femei. Iată rezultatele medii pe o săptămână (activități estimate în ore): Culturi 16 bărbați 21 femei 37
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la munca de pe plantațiile de arbori de cafea (care, pentru oameni, este practic singura muncă agricolă). Dubla constrângere arătată mai sus e inexistentă. Am văzut cum contextul climatic lipsit de contrast împiedică orice raționalizare a duratei. Natura însăși a culturii arborelui de cafea este deosebită. Există un singur proces rațional obligatoriu: condițiile pentru inaugurarea plantației, organizarea unui planting, și aici inițiativa nu vine de la sătean, ci supraveghetorul agricol conduce lucrările. Plantația odată deschisă, e nevoie doar de o așteptare de cinci
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în producția alimentară industrială). Coexistența în același sat a unui sector agricol industrial și a unui autoconsum alimentar e un "paravan" care împiedică orice dezvoltare. ▪ La nivelul producției, diversificarea culturilor, depășirea activităților de cules (prin definiție, pasive) în contextul exploatării arborelui de cafea prin asocierea lor la culturile "țărănești", adică având un ciclu al cultivării anual și necesitând o practică rațională articulată. Ultimele remarci asupra acestor activități agricole: ▪ O supraproducție de manioc (fiecare femeie are trei câmpuri, reprezentând plantațiile anului în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
câmp și nu avem saci să o punem. Ce putem face? În această muncă cu cafeaua, nu avem roabă pentru a duce ierburile. Albii din domeniul cafelei cum e inginerul trebuie să ne trimită mașini de tăiat ca să îndepărtăm crengile arborelui de cafea. Inginerii și supraveghetorii ne-au spus: "lucrați cafeaua, vi se vor plăti soiurile de arbori de cafea"; până în ziua de azi nu sunt plătite. Când or să le plătească? Suntem obosiți de această politică, kilogramul de cafea nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
-ul, utilizat adesea în examenele psihodiagnostice din clinicile psihiatrice, a fost întrebuințat și în unele cercetări, ca, de ex., cele asupra tulburărilor de comportament (Tudose, 2002)59 și ca probă de imaginație (S. Marcus, 1971)60. Testul Koch sau testul arborelui Arborele constituie unul din cele mai bogate și mai răspândite teme simbolice. El a fost pe rând în cultura omenirii: simbol al vieții în continuă evoluție, ascensiune către cer, evocând întregul simbolism al verticalității; mijlocitor al comunicării între cele trei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
utilizat adesea în examenele psihodiagnostice din clinicile psihiatrice, a fost întrebuințat și în unele cercetări, ca, de ex., cele asupra tulburărilor de comportament (Tudose, 2002)59 și ca probă de imaginație (S. Marcus, 1971)60. Testul Koch sau testul arborelui Arborele constituie unul din cele mai bogate și mai răspândite teme simbolice. El a fost pe rând în cultura omenirii: simbol al vieții în continuă evoluție, ascensiune către cer, evocând întregul simbolism al verticalității; mijlocitor al comunicării între cele trei niveluri
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
spre deosebire de ceea ce se întâmplă în general în științele naturii, știința economică nu are o evoluție liniară, în care teoriile eronate din trecut să fie progresiv eliminate de altele, mai apropiate de adevăr. Istoria gândirii economice are mai degrabă structura unui arbore sau a unei rețele de drumuri: unele ramuri sunt moarte, unele drumuri se dovedesc a fi închise. Altfel spus, anumite idei rămân valabile indiferent cât a trecut de când au fost formulate, iar ideile care fundamentează anumite teorii sunt și rămân
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sub pălăria unei "științe sacre" ce investighează non-naturalul ca și cum l-ar avea pe masa de disecție. De ce toate astea când eu pot să port în mine "frica de Dumnezeu" fără să bat câmpii despre "Ființa Supremă", "posibilul non-manifest" sau "non-manifestabil", "arborele sefirotic" și alte constructe asemenea menite să astupe hăul fatalei noastre ignorante? Toate aceste construcții somptuoase menite să combată resemnarea în finit și să ne satisfacă apetitul ezoteric seamănă teribil cu palatele din povestirile orientale care sânt purtate prin văzduh
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rațiuni electorale, ofensa plebeiană a imaginii și cuvântului. "Povestea" și "desenul" au pătruns în spațiul inexprimabilului și al fără-de-chipului. Evident, bietul spirit întrupat, aruncat etc. trebuia să se sprijine pe "ceva" pentru a face saltul către originile Proiectului. Anatomia corpului, arborele, aripa, puntea, pragul, scara, crucea etc. au devenit "simboluri", pecetluiri ale separației abolite (sytnballein) dintre vizibil și invizibil. Numai că ceea ce inițial a fost un compromis de "traducere", ceea ce s-a născut ca o convenție bazată pe o neputință de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este spița care acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor dovedi de niamuri, vor merge la partea lor”. Țidulele aveau pe verso un arbore genealogic, o spiță de neam, cu prenumele descendentului, din generație în generație, înscris în conturul unei frunze. Nu știm dacă toți cei 34 de bătrâni au existat în realitate ca persoane fizice, întrucât unora nu le-am întâlnit numele și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]