3,560 matches
-
cele patru tipuri de conștiință, John Zerzan se oprește la cea arhaică, pe care o consideră singura autentică, nepervertită de simboluri. Altfel spus, el merge mult mai departe decât Pharmakon-ul lui Platon. Jean Gebser descria, pentru respectiva civilizație, un stat arhaic, seducător pentru unul ca Zerzan. Caracteristica fundamentală a statului arhaic ar fi gândirea prelingvistică, superioară "căderii în reprezentare", care a falsificat omul. Toate câte au urmat sunt considerate de Zerzan drept "construcții false", iar ultima construcție falsă este modernitatea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cea arhaică, pe care o consideră singura autentică, nepervertită de simboluri. Altfel spus, el merge mult mai departe decât Pharmakon-ul lui Platon. Jean Gebser descria, pentru respectiva civilizație, un stat arhaic, seducător pentru unul ca Zerzan. Caracteristica fundamentală a statului arhaic ar fi gândirea prelingvistică, superioară "căderii în reprezentare", care a falsificat omul. Toate câte au urmat sunt considerate de Zerzan drept "construcții false", iar ultima construcție falsă este modernitatea cu corolarul ei postmodernist. Ceea ce face, de fapt, Zerzan este o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
un deosebit simț lingvistic, el a valorificat întreaga bogăție a românei literare din prima jumătate a secolului al XVII-lea, urmând forma ei cea mai îngrijită și unitară, apropiată de naturalețea graiului popular. Vocabularul amplu atestă o sinonimie variată, trăsături arhaice în forme și expresii azi dispărute, elemente regionale și influența, filtrată, a slavonei medievale. Cazania tipărită în 1643 la Trei Ierarhi a cunoscut o largă răspândire în toate provinciile românești, îndeosebi în Transilvania, contribuind la dezvoltarea și unificarea limbii literare
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
desprinde de concret pentru a înțelege mai bine transcendentul sunt doar câteva din constantele poeziei. Cu următorul volum, Constelații (1935), purificarea prin moarte, chiar apologia morții, îndemnul la un nou „răsărit teluric” sunt dominante. Totuși, întoarcerea spre o existență simplă, arhaică, în universul rural, văzută prin contrast cu lumea citadină, generează un sentiment intens, ce răzbate din mai toate poemele. Neologismele și metaforele complicate, într-un fel chiar greoaie, din versurile începătoare au dispărut aproape complet, înlocuite de tendința spre esențializare
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
metrul și forma. Este posibil ca V. să fie numai copistul acestei traduceri (realizată, poate, de Ștefan Fogarași), de care Biserica Reformată avea nevoie pentru uzul liturgic. Psaltirea are în primul rând o importanță de ordin lingvistic, textul conservând forme arhaice ale limbii secolului al XVII-lea din Transilvania. Textul ei este, în același timp, o dovadă a preocupărilor transilvănenilor de a da o traducere versificată a psalmilor, fără a se putea apropia însă ca valoare de transpunerea mitropolitului Dosoftei. Repere
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
parte și Hălărip, Dandanel, Gaber, Rican, Bembea, fiecare cu povestea lui. Aceștia par mai degrabă înfrățiți cu natura decât cu oamenii și parcă aparțin unui cosmos bântuit de vedenii ce vin din genuni. Câteva povestiri punctează conflictul dintre o lume arhaică și cutumele mai noi ale satului: Lefterie și Radu, doi paria care trăiesc în bălării, sunt ei înșiși bălării; văduvul Dandanel „e ca un mag care și-a pierdut steaua”; în grădina îmbelșugată a lui Barlon cresc fructe pentru toată
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
orală, mai ales atunci când ele aparțin epocii medievale. În schimb, În cazul unei cercetări de istorie a mentalităților, care explorează imaginarul social țărănesc Înscris pe coordonatele duratei lungi, apelul la folclor reprezintă o cerință pe deplin justificată. Prin caracterul său arhaic, repetitiv, prin transmiterea unor teme și motive marcate doar superficial de conjunctura istorică (elemente care constituie tocmai argumentele adversarilor utilizării folclorului de către istoric), creația orală surprinde exact dimensiunea urmărită de cercetătorul mentalității tradiționale, fie el istoric sau etnolog. Pentru prejudecățile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care lemnul, căpătând viață, se transformă Într-un copil care plânge În copaie. Cuplul bătrân din Ionică, ram de tei obține un copil În urma Însuflețirii unui ram de tei de către Dumnezeu. Credințele despre puterile magice ale teiului abundă În mentalitatea arhaică românească. Din lemn de tei meșterii populari confecționează linguri, vase, obiecte de uz casnic sau obiecte cu funcții ceremonial-cultice. Despre tei, I. Ghinoiu susține că ar fi un arbore sacru, substitut al zeiței-mamă neolitice, protectoare a oamenilor și a animalelor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Feciorul de Împărat blestemat să fie șarpe este găsit de către un moș; pus pe cuptor și hrănit bine, ajunge balaur. Șarpele, după Ivan Evseev, este simbol arhetipal și totalizator, un adevărat model simbolic, imago mundi În concepțiile și În reprezentările arhaice despre univers. Este legat de cele 4 stihii ale naturii: trăiește În pământ sau În apă; veninul său are proprietățile focului celest sau ale celui htonian, iar În ipostaza sa fantastică de șarpe Înaripat (balaur, dragon) e legat de stihia
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
latine Fatae sau Fatum. Importanța acțiunii pe care o Împlineau a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede În evitarea unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, În acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate În parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
destinului. Față de el, Dumnezeul creștin care Îl Îndrumă pe personajul din basm plecat să afle de ce nu are noroc se află În ipostaza unui simplu figurant, care nu poate hotărî nimic. În schimb, Ursătoriu perpetuare evidentă a unei divinități centrale arhaice e anunțat continuu de Ursitoare despre noii născuți spre a dispune asupra destinului lor. Doar el Îi poate schimba soarta omului nemulțumit. Intr-un alt basm, Dumnezeu creștin preia funcțiile Ursătoriului, iar Îngerii pe cele ale ursitoarelor, marcând asimilarea zonală
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
raționalizare a iraționalului. Oamenii au constatat dintotdeauna, În mod tacit și repetat, absurdul existenței, lipsa de logică dintre faptele unui om și destinul real al acestuia. Pentru a găsi o explicație care să nu contrazică prea violent bunul simț, mentalitatea arhaică tradițională a creat instanța ursitoarelor. Evident, În era creștină, soarta omului a Început să fie judecată, teoretic cel puțin, În funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
s-a reflectat În tradiția menținerii În secret a numelui adevărat al divinității (la evrei) și Înlocuirea sa prin atribute și eufemisme. Numele eroilor din narațiuni reprezintă de cele mai multe ori și titlul narațiunii, exprimând anumite trăsături ale protagoniștilor. În mentalitatea arhaică tradițională, se considera că omul care poartă numele unui sfânt devine și protejatul acestuia; de aici, dorința părinților ca nașterea copilului să se petreacă În apropierea sărbătorilor. Pentru conservarea onomastică a spiței de neam patern, se obișnuia să i se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Între numele dat copilului Înainte de botez și numele primit la botez. Astfel, cel dintâi era un nume generic, adesea secret, necunoscut uneori chiar de propria mamă [...] Numele poate deci să se schimbe În raport cu momentul existenței, cu vârsta individului, În societățile arhaice trecându-se de la o denumire vagă la Început la un nume personal, cunoscut, apoi la o denumire personală secretă, apoi la denumire de familie, de clan, de societate secretă etc. Legătura dintre nume și persoană era resimțită de primitivi ca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu proza cultă, cu ficțiunea romanescă. Asta mi-e ursita! Iată o sintagmă adesea Întâlnită În narațiunile populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, În mentalitatea arhaică, un deziderat major. Prin ursită se Înțelege soția fiecăruia. Se crede că un om are trei ursite. Adică are dreptul la trei femei În viață. Dacă, la căsătorie o nimeresc pe cea de-a treia, atunci trăiesc cu ea până la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
face excepție, găsirea partenerei de căsătorie În urma unei aventuri cinegetice, În urma unei antropomorfizări tipice basmului, există În numeroase narațiuni și sub o largă varietate de scheme. Este Încă o dovadă a faptului că În basmul românesc sunt antrenate mărturii existențiale arhaice, datând dintr-o perioadă În care agricultura nu se generalizase, iar vânătoarea ocupa În existența umană un rol foarte important. Vânătoarea constituie o Îndeletnicire străveche, care a dus la apariția unor rituri și ceremonii vânătorești. Animalul este o făptură cosmică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
permite ucenicilor rămași Întru Domnul lor să facă să rodească câmpia Împărăției. Apariția calului Înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent În basmele fantastice. Calul a preluat nu numai atributele păsării, ci și funcțiile ei. Basmul vădește trăsături mai arhaice decât religia greacă. Dacă În basm calul este dăruit de mort, În mitologia greacă, zeii Înșiși sunt Întotdeauna cei care o fac. Copilul este Înspăimântat la vederea furnicarului de oameni și de case. Calul Îl Încurajează astfel: aici sunt cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
are obrajii și sânii ca merele, fața dalbă ca florile de măr. Structura ceremonialului nupțial amintește de o posibilă inițiere sexuală a tinerilor de către nași, reprezentanți ai moșilor și strămoșilor În linie paternă, practică atestată până târziu la unele societăți arhaice. De altfel, sensul vechi al cuvântului nuntă este cel de Împerechere În vederea procreării, identic cu sărbătoarea pastorală Nunta Oilor (14 octombrie), când se amestecau oile și berbecii pentru reproducere. Nunta, denumire Înrudită cu nașii, nu cu mirii, obiceiul Punerii Mărului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Mult mai importante sunt, În cazul de față, personajele pitorești, Întâmplările ciudate, peripețiile neverosimile, cazurile ieșite din comun. Forța destinului pare că se diminuează În aceste ultime exemple față de forța pe care același destin o avea În basmele cu fond arhaic. În povestirile pe care le analizează, propunând o viziune interdisciplinară, Cristina Călărașu În Obiceiuri românești la nuntă subliniază dinamica actuală a obiceiurilor și a tradițiilor legate de nuntă. Primul text reprezintă o mărturie de la nceputul secolului al XX-lea despre
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vreodată. Sfârșitul basmului aruncă un val de tristețe: Și-apoi, ce să vă, mai spun? Și apele seacă și zilele se sfârșesc și norocul nu ține cât lumea. Torsul, asemenea altor activități de o deosebită importanță pentru viața locuitorilor societăților arhaice spune Antoaneta Olteanu a fost Înconjurat de o aură de mister și de magie: este vorba, pe de parte, de revelarea treptată, prin inițiere, În cadrul unor organizații secrete, feminine, a misterului transformării fibrelor naturale, animale sau vegetale, În fire, mai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
etnologică românească reprezintă o Încercare de scriere a unei istorii a folcloristicii românești din perspectiva destinului Există două mari faze de evoluție În ceea ce privește viziunea propie narațiunilor populare. Destinul apare ca forță hotărâtoare Încă din cele mai stăvechi timpuri, din faza arhaică a culturii românești, când iau naștere principalele structuri ale acestei forme de gândire a vieții.Creștinismul reprezintă cea de-a doua fază, aducând o nouă viziune asupra existenței umane.El populează basmele cu o mulțime de personaje și elemente de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ca ea ? Sau este cumva literatura doar un amalgam de filozofie, istorie, muzică și imagini artistice care, într-o economie cu adevărat modernă, ar fi separate ? Aceasta este problema fundamentală. Apărătorii literaturii vor susține că ea nu este un vestigiu arhaic, ci o permanență si la fel vor susține mulți dintre cei oare nu sunt nici poeți, nici profesori de literatură și care, în consecință, nu au nici un interes profesional pentru supraviețuirea literaturii. 58 Constatarea practică a existenței unei valori unice
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
dinții săi rari și ascuțiți coconul. Acest Ionuț îmi este mie frate de cruce și lui i-am spus patima mea... (Mihail Sadoveanu, Frații Jderi) 1.Menționează modalitatea de formare a substantivului Frații Jderi. 2.Notează, din text, doi termeni arhaici. 3.Explică structura lexicală frate de cruce. 4.Comentează valoarea expresivă a verbelor la timpul prezent. 5.Motivează utilizarea semnelor de punctuație în propoziția: - Îl cheamă Ionuț? 6.Transcrie două mărci lexico-gramaticale care indică prezența naratorului. 7.Prezintă două trăsături
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Dar întru adevăr nu se știe, numai oamenii așia povestescu. (Ion Neculce, O samă de cuvinte) 1.Rezumă conținutul de idei al textului. 2.Transcrie doi termeni din câmpul semantic al religiei. 3.Exemplifică, prin doi termeni/ două structuri, registrul arhaic. 4.Motivează folosirea cratimei în structura Pus-au. 5.Precizează modul de formare a substantivului Ștefan-vodă. 6.Ilustrează două trăsături ale speciei legendă. 7.Rescrie prima frază a textului, conform normelor actuale. 8.Prezintă, pe scurt, relația domnitor - copil de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pe scurt, conținutul celor două fragmente de text. 2. Motivează scrierea cu inițială majusculă a termenilor: Evanghelia, Cel. 3. Explică sensul sintagmelor: călcând atunci în al patruzecilea an al vârstei; județul nostru nu se va clăti. 4. Transcrie două forme arhaice, la alegere. 5. Menționează două procedee artistice folosite în portretizarea domnitorului din textul A. 6. Ilustrează două modalități de caracterizare diferite prezente în textul B. 7. Precizează două mărci lexico-gramaticale care indică prezența naratorului. 8. Redactează, în 6-10 rânduri, o
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]