2,292 matches
-
cit., p. 491. 268 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 334. 269 Ibidem, p. 325. 270 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 43. 271 Ibidem, p. 336. 272 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 48. 273 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 337. 274 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 26. 275 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 335. 276 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 43. 271 Ibidem, p. 336. 272 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 48. 273 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 337. 274 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 26. 275 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 335. 276 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 91. 277 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 334. 278 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ed. cit., p. 48. 273 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 337. 274 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 26. 275 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 335. 276 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 91. 277 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 334. 278 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 204. 279 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I p. 323. 280 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ed. cit., p. 26. 275 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 335. 276 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 91. 277 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 334. 278 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 204. 279 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I p. 323. 280 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 203. 281 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 287. 282 Ibidem, p. 327. 283 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ed. cit., p. 91. 277 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 334. 278 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 204. 279 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I p. 323. 280 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale Ed. cit., p. 203. 281 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 287. 282 Ibidem, p. 327. 283 Ibidem, p. 327. 284 Ibidem, pp. 327-328. 285 Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Ed. cit., pp. 72-73. 286 Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, 1978, p. 277. 333 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., III, p. 298. 334 Ibidem, III, p. 299. 335 Ibidem, pp. 299-300. 336 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Ed. cit., p. 180. 337 v. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie, Ed. cit., p. 563. 338 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., III, 301-313. 339 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. cit., pp. 387-398. 340 v. Jean Chevalier, Alain
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru a găsi categoriile împărtășite de toți membrii aceleiași epoci. Dintre toți practicienii istoriei mentalităților, Philippe Ariès este, fără îndoială, cel care a manifestat cel mai puternic atașament față de o astfel de identificare a noțiunii cu un sentiment comun. Recunoașterea arhetipurilor de civilizație împărtășite de o întreagă societate nu înseamnă, desigur, anularea oricărei diferențe între grupurile sociale sau între clerici și laici. Dar aceste diferențe sunt întotdeauna gândite în interiorul unui proces de lungă durată care produce reprezentări și comportamente care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Saint-Exupéry Îi va scrie soției sale: „Rose ești tu”. Conceperea și redactarea acestei opere destinate În aparență copiilor, dar În fond profund filosofice, este marcată de tranzitul lui Pluto peste conjuncția Lună-Mercur din natal. Printr-o Întoarcere În copilărie, la arhetipul feminin, va găsi acele cuvinte care vor bulversa mai multe generații de cititori. Trigon sau sextil Dispoziție: O armonie misterioasă se instalează la nivelul inconștientului. Individul „știe” și se simte purtătorul unui soi de luciditate intimă care Îi conferă detașare
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
au însemnat progrese calitative. Aceste idei pot fi ilustrate mai întâi de progresele științei și tehnicii, dar același lucru este valabil și în domeniul valorilor. Să spunem că doi oameni se luptă. Unul îl ucide pe celălalt (gândiți-vă la arhetipul Cain și Abel) și trage concluzia că, din moment ce el este viu, este din cauză că el a avut dreptate, iar celălalt s-a înșelat. Iată un model de raționament care este încă folosit în conflictele internaționale. Dar, într-o zi, în timp ce doi
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este prezentă peste tot: în familie, la școală, în armată, la institutul psihiatric, la închisoare... Atâtea locuri unde ușile și ferestrele trebuie deschise. De exemplu, în învățământ, modelul este cel al unei școli fără constrângeri și fără competiție, al cărei arhetip este Summer Hill. Raportul între cei ce predau și cei care învață se stabilește aici în afara oricărei obligații disciplinare, iar învățarea se realizează în funcție de interesele și de ritmul fiecăruia. Nu era nevoie de decenii pentru a realiza că astfel de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
interese sau marginale care oferă membrilor săi o identitate, un rol și un statut pe care societatea nu-l mai oferă. În plus membrii grupului se vor identifica cu liderul lor printr-o relație de tip patern, întrucât acesta incarnează arhetipul tatălui protector. Noile relații și noul model de comunicare interumană, vor obliga membrii grupului să adopte acțiuni și conduite comune, dictate de lider, văzut ca „sursă de idei”. Liderul „va gândi pentru mase”, iar „masele, prin comportamentul lor, își vor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o interesantă remarcă privind similitudinea care există între credințele magice și superstiții, pe de o parte, și ideile delirante ale bolnavilor psihici pe de altă parte, în special cu referire la bolnavii cu schizofrenie paranoidă. C.G. Jung va introduce teoria arhetipurilor, veritabile imagini-forță construite în decursul istoriei culturale a umanității și care pot fi în egală măsură întâlnite în contextul delirului bolnavilor schizofrenici. Ne aflăm la limita a două planuri în care factorii culturali au o valoare formativă puternică. Este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și incapacitatea individului de a se identifica cu țara de origine (simbolul casei natale), dar și cu poporul său (simbolul familiei proprii). El refuză sistemul de valori personale, ale modelului socio-cultural căruia îi aparține, respectiv personalitatea de bază (simbol al arhetipului parental). Acest aspect ne revelează că, de fapt, orice emigrant trăiește o situație oedipiană de factură psiho-culturală nerezolvată sau eșuată. El își neagă originea. O refuză, încercând să o găsească în altă parte. Țara de adopție va trebui să reprezinte
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
procedeele experimentate nu izbutesc să ilustreze pregnant conceptul postmodernist. Cărțile tipărite la sfârșitul anilor ’90 cultivă o formă a poeziei onirice, proprie fiindu-i imaginația inflamată, care percepe lumea în detaliu, căutând pulsația ascunsă a lucrurilor și îndreptându-se spre arhetipuri. Există un traseu spiritual ascendent al liricii lui N., căci, dacă în Cartea Babilonului se prezintă o lume declinantă, aproape în putrefacție, scrierile ulterioare duc spre euforia (în sens etimologic, ca fecunditate și abundență) spirituală, trecând prin câteva „puncte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
francezul este întotdeauna mai sobru, mai măsurat și mai discret, germanul este mai excesiv, mai particular, mai viu și mai puțin conformist. Din acest motiv, cultura franceză, care își arogă statutul unei demnități universale, se impune altora ca model, ca arhetip ce trebuie luat ca atare, însă cultura germană nu se recomandă neapărat ca un model, ci propagă apelul de a se dezvolta fiecare potrivit propriei firi. Prin asemenea trăsături, influența franceză este preponderent modelatoare, iar cea germană este preponderent catalitică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
arbitru pe conștiința acțiunii lor și pe ignorarea cauzelor care îi fac să acționeze. Procedînd într-o manieră similară, ne vom supune în mod deliberat acestei amăgitoare constrîngeri a minții, pentru a încerca în limitele studiului de față să descoperim arhetipurile actului mincinos și să le conștientizăm "structura profundă", cu speranța unei minime vindecări de minciună. În mod complementar acestei iluzorii dorințe, avem prilejul real ca printr-un demers prefațator care se vrea mai mult decît un gest de curtoazie să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se face printr-o relație de omomorfism generată de facerea lumii "după chipul proiectului divin". La nivelul existenței edenice, această relație este mult mai puternică decît aceea care se va instaura ulterior în viața mundană a omului, mult îndepărtată de arhetipurile originare. Tocmai în această "îndepărtată apropiere" se va ascunde sfîșierea omului căzut, care departe de Dumnezeu aspiră să se (re)identifice din nou cu acesta. Cîteva concluzii pot fi formulate cu privire la modul în care limbajul edenic se constituie în instrument
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fost actorii, cum fără să greșească a intuit Shakespeare. Pentru scenariul biblic, grădina raiului va constitui scena unor nuanțate relații de "comunicare socială". Aceste relații încep a se constitui din momentul modelării de către divinitate alături de Adam a unui nou "CINE": arhetipul "eternului feminin". Femeia a fost concepută de Dumnezeu în urma constatării că, pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Adam nu avea un "ajutor de potriva lui": Nu e bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el" [Facerea, 2:18
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
va fi întotdeauna un motiv (cauză) de "adormire" a vigilenței bărbatului, spre a putea fi dirijat (de multe ori înșelat) cu mai mare ușurință. Mitul Dalidei care îl adoarme pe Samson pentru a-i răpi puterea este relevant pentru acest arhetip cultural. Iată încă un actual motiv de meditație pentru toți bărbații lumii. b) Etimologic, numele comun de "femeie" simbolizează desprinderea sa din trupul bărbatului; căci, așa cum Adam însuși spune: Aceasta este acum os din oasele mele și carne din carnea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o sociologie a minciunii le relevă la nivelul societății omenești, se regăsesc în arhetipala poveste biblică. Și, de la ea încoace, într-o mulțime de alte mituri ale minciunii; căci, așa cum mitul facerii lumii în cele cîteva zile cosmogonia biblică reprezintă arhetipul oricărei alte creații, așa și simbolistica păcatului biblic se regăsește cu aceleași conotații profunde atît în textele mitice, cît și în cele culte. Este suficient să ne amintim, în acest context, că mitica Pandora modelată asemeni lui Adam din țărînă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
biblice (scenariul simbolic al creației, al păcatului originar și al căderii, al exodului, ieșirii și întemeierii, al răstignirii și mîntuirii, al îndepărtării definitive a răului și identificării lumii cu împărăția lui Dumnezeu, în cele din urmă) se constituie ca un arhetip pentru înțelegerea esenței unei anumite societăți, întrucît: " Condiția înțelegerii unei civilizații este examinarea povestirilor ei; ea nu supraviețuiește secolelor, în cel mai adevărat sens al cuvîntului, decît prin ele" [Pânzaru, 1981:5-6]. Desigur că, în acest context, am putea lua
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
generativă" de tip chomskyan pentru care înșelăciunea (minciuna) constituie punct de referință ar putea fi astfel evidențiată, cu nuanțările cuvenite, de cercetătorul interesat să o facă. * Recapitulînd, din această analitică "punere pe coloane"18 ar rezulta că scenariul biblic definește: arhetipul pe fundamentul căruia s-a construit, într-o manieră inconștientă probabil (ignorînd matricea originară), structura naratologică a oricărui tip major de poveste 19; ecoul unor motive mitice protoarhaice pe care omul religios cultivat n-a considerat că mai trebuie să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a se regăsi în toate, după chipul și asemănarea sa. Această regăsire face ca partea să reproducă (repete) arhetipal întregul, în următoarea succesiune de etape: • în plan ontologic: creația divină -› cosmogeneza -› antropogeneza -› sociogeneza -› filogeneza -› ontogeneza -› logogeneza -› culturogeneza; • în plan gnoseologic: arhetipul biblic -› succesiunea filogenetică -› matricea ontogenetică -› ecourile profane -› cadrul istoric al creației -› trama istoriei umane. Putem constata, ca o concluzie deosebit de interesantă, faptul că în această extrem de comprimată desfășurare a consecințelor creației și, în subsidiar, a păcatului biblic, se ascunde "structura
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
artiștii naivi ca fiind neîndemînatici, lipsiți de abilități tehnice, la o analiză atentă se poate constata că pictorul naiv este la fel de ordonat și de coerent ca și În oricare alt gen de pictură. Deși În alt fel, deoarece izvorăsc din arhetipuri subconștiente, culorile sale sînt armonizate iar compozițiile au ritmuri consistente. E necesară desigur distincția artei naive de celelalte categorii de artă cu care a fost asimilată. Cel mai adesea se discută despre asemănarea artei naive cu arta copiilor. Dacă o
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
este un text fundamental pentru a justifica și pentru a orienta credința către desăvârșirea conștiinței personale și a disponibilității de relaționare. Acest text nu reprezintă doar începutul experienței personale a unei istorii de mântuire, ci este și un model și arhetip al mântuirii. Până la Abraham știm că Dumnezeu intervine în istorie prin creație, prin potop și prin însoțirea bărbaților și a femeilor pe care i-a creat, însă doar cu Abraham încheagă un dialog personal: «Domnul i-a spus lui Abram
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]