4,412 matches
-
plătească pentru necredințile lui. Deși pe fată i-o ceruse ș-un Wisznowieczki, e nevoit s-o dea, după prădăciunea Moldovei de tătari și cazaci, lui Timuș. Căsătoria cu Timuș s-a făcut la 17 August 1652. DIVANUL DOMNESC 1. Arhiepiscopul și mitropolitul Sucevii și al Moldovei, exarh al sfântului scaun din Constantinopol, al tuturor pustnicilor și mănăstirilor din munți. 2. Marele logofăt, cancelar. Iscălește hrisoavele, le traduce, pune pecețile. Judecățile pentru bunurile mobiliare boierești se fac la el. Ordonă hotarnicele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tratat umilitor. 1480 în Otranto Moare 1481, în momentul când amenința Roma, Persia și Egipetul. Împăratul German Orașele și principatele feudale ale Germaniei nu constituie putere unitară. Svițerenii rămân neînduplecați dușmani ai ducilor de Austria. Contele palatin în ceartă cu arhiepiscopul de Maiența. Regele Boemiei și ducele Burgundiei în războiu pentru ducatul Luțelburg. Ducii saxoni în ceartă cu regele Boemiei. Anarhie politică Spania încă nu scăpase deplin de subt stăpânirea maură. Căsătoria lui Ferdinand de Aragon cu Izabela de Castilia se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sunt de analizat doar trei documente: scrisoarea lui Ștefan către regele Poloniei, cronica lui Bonfinius și un document publicat în 1978, dar nefolosit până la studiul lui Antoche. Este vorba de scrisoarea lui Janusz Pannonius, episcop de Cinci Biserici (Pecs) și arhiepiscop al Ungariei. Ce ne spune Ștefan cel Mare ? „Noi am făcut să descalece toți boierii noștri și toată oastea noastră, de la mic la mare și noi am înaintat pe jos și i-am lovit. Lupta a început seara și a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fost incendiat din toate părțile de către Valahi, în mijlocul căruia își avea tabăra Domnul rege, cu ai săi”. Pannonius mărturisește că el consemnează în scrisoarea sa cele auzite de la un martor care a fost la Baia. Până în acest punct relatarea arhiepiscopului este credibilă. Și din alte surse aflăm că în lupta care s-a dat la porțile târgului a fost ucis comitele secuilor. Felul în care descrie cum s-a desfășurat lupta în târgul Baia nu mai are nicio legătură cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
punct de vedere juridic, de regatul Ungariei. Sultanul respinge acuzația că ar fi răpit pe ascuns cele două cetăți și avea dreptate, deoarece cetățile nu fusese incluse în armistițiul încheiat mai înainte. Vinovat de această omisiune a fost cancelarul regatului, arhiepiscopul Petre de Kalosca, care va fi întemnițat până la moartea regelui. Sultanul a „ordonat însă comandanților din cele două cetăți să nu aducă nici o supărare Moldovei câtă vreme durează armistițiul”. Matei Corvin va reînnoi armistițiul cu Poarta în iulie 1485, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alți supuși de-ai noștri și, după cum știm cu certitudine, au dus cu ei felurite prăzi, cai, cete de oameni, turme de animale și vite mărunte”. Pentru a ști cum s-au desfășurat evenimentele, au fost trimiși în Moldova Ioan, arhiepiscopul Liovului și Iacob Buceațchi (Buczacki), castelanul de Halici. Regele nu credea că toate câte s-au întâmplat au fost ca rezultat al voinței și al inițiativei domnului, iar dacă se dovedește că este adevărat, i se cerea domnului să-și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să fie tăiat Ilie în Cichov (Czachow), în fața oamenilor palatinului Ștefan, invocând ca motiv falsificarea de către acela a unor scrisori regești. Astfel de sfârșit avu, pentru binele păcii, bărbatul de neam așa de nobil.” Regele a trimis la Suceava pe arhiepiscopul de Liov Andrei Róża (Róża Boryszewski), ca să trateze problemele de hotar. Cu această ocazie s-a fixat un termen pentru hotărnicie la 29 septembrie 1501. În același timp, regele Vladislav trimitea și el la Suceava pe Emeric Czobor, cămărașul ocnelor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satele Cupca, Camenca și Tomești, pe care Iurie Cupcici le dăruise, la moartea sa, mânăstirii. Cupca era satul de baștină, unde se afla curtea boierului și unde ar fi trebuit să funcționeze cancelaria! Alt sat, Crasna, era dăruit de către Filofei, arhiepiscopul Hușilor, așa cum reiese dintr-un document din 11 ianuarie 1613, Putnei. Satul Tomești era menționat peste trei veacuri, în 1764, ca “săliște fără oameni”. În pragul secolului al XVI-lea, moșia lui Cupcici se redusese, așadar, numai la cinci sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
30.000 de oameni, dintre care 15.000 erau călăreți, care puteau participa la lupte și dincolo de hotarele țării. Într-o sursă venețiană, se arată că, în 1543, i-au ieșit în întâmpinare lui Petru Rareș 20.000 de călăreți. Arhiepiscopul de Lyon îi scria, în 1536, lui Carol al V-lea că Petru Rareș putea să strângă o oaste de 30-40.000 de oameni. Georg Reichestorffer, trimisul regelui în Moldova, afirma că domnul Moldovei avea pe lângă sine “pentru strălucirea curții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numerice și a armamentului, Soliman s-a mulțumit cu alungarea lui Petru Rareș și înscăunarea unui domn, pe care îl socotea că va fi credincios Porții. O explicație a acestui deznodământ este dată de Anton Verancsics (Antonio Verancici), care ajunge arhiepiscop și vicerege al Ungariei. Verancici scria, după anul 1538, deci după campania sultanului din Moldova: „dar s-a temut Soliman ca nu cumva, când ar încerca el să ocupe Transilvania sau Țara Românească sau Moldova, toate aceste țări să se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trebuie să se admită că dania lui Ieremia-Vodă e din ultimele luni ale anului 1604, din 1605, sau din cele dintâiu luni ale lui 1606”. Referindu-se la Scrisoarea lui Meletie Pigas din 3 noiembrie 1598, istoricul preciza că noul arhiepiscop, ca urmare a recunoașterii Mitropoliei Moldovei ca „arhiepiscopie canonică”, primise deja la această dată „mantia patriarhală cu patru închipuiri și cu patru izvoare”, precum și mirul. Nicolae Iorga atrăgea atenția asupra faptului că Meletie Pigas a plecat la Alexandria înainte de a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau, după opinia misionarului, circa 100 de case de unguri catolici care țin un preot. Din altă sursă aflăm că, în 1640, la Huși erau două biserici parohiale și 90 de case (de catolici). Un alt misionar, Petru Bogdan Bakšič, arhiepiscop de Sofia, cunoscut sub numele de Pietro Diodato, după ce a vizitat orașul Huși la 29 septembrie 1641, a descris și el această localitate și împrejurimile sale (poziția geografică, bogățiile solului, fauna și flora). Și el oferă informații prețioase în legătură cu religia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ortodoxe, dar nu-l avem și pe acela al bisericilor catolice, care ar fi fost, desigur, important. Probabil, el poate fi reconstituit din coroborarea mai multor izvoare, dar depășește subiectul de față. La scurt timp după numirea în rang de arhiepiscop (21 august 1644), Marco Bandini (Marcus Bandinus) a plecat în Moldova să-și preia misiunea de apostolat, la 3 septembrie 1644, fiind însoțit de secretarul său, Petru Parcevich. Întrucât devenise vicar și administrator local, Marco Bandini a început misiunea prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
patruzeci de case”. Situația relatată de misionar era considerată alarmantă: „Acum aud că mulți oameni fug. Nu e preot. Acolo stătea părintele Francesco Antonio Renzi din Stipite și fără știrea mea și-a părăsit poporenii și a plecat la Iași”. Arhiepiscopul explică decăderea credinței apostolice și din cauza incertitudinilor vieții cotidiene: „mulți fugeau fie din cauza războaielor, fie datorită ciumei, o parte dintre aceștia așezându-se pe locurile unde se află astăzi”. Așadar, din cauza sărăciei, au plecat nu numai preotul, ci și o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mort în iulie 1766), care lucra în cadrul Prefecturii catolice din Iași (nici o legătură cu actuala funcție administrativă, n. a.), s-a alăturat și el galeriei de misionari care au cercetat starea așezămintelor catolice din Moldova și a întocmit un raport adresat arhiepiscopului de Efes, nunțiul apostolic în Polonia, din care aflăm că la biserica catolică din Huși slujea preotul Chiarolanza. De frica ciumei, care făcea ravagii, administratorul parohiei a fost nevoit să se refugieze în pădurile din apropiere, împreună cu mai mulți credincioși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care a fost menționat în primul act, fără a fi prezent, li s-a alăturat mai tarziu, la timp pentru a lua parte la redactarea celui de-al doilea și a celui de-al treilea document. Un notar de la Curia Arhiepiscopului a fost de asemenea prezent, ca de altfel și doi martori din partea familiilor Guicciardini și Federighi, importante atît din punct de vedere politic cât și social 3. Întâlnirea a avut loc în casa fratelui mai mic al lui Niccolò, Totto
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Andrea, care era în Montespertoli, un mic oraș, la sud de Florența, cu care familia Machiavelli avea legături istorice încă din secolul al XIV-lea. Documentul atribuia, în consecință, pentru următoarele șase luni dreptul de prezentare dreptul de a prezenta arhiepiscopului un nou titular al venitului ecleziastic unui membru al familiei, absentul Lorenzo Machiavelli, odată ce prioria devenea vacanță 4. Parohia din Montespertoli era o biserică destul de bine dotată, al cărei patronaj era împărțit între Machiavelli și conducătorii partidului Guelf 5. De
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Panzano, menționat și-n Documentul 3. 137 Biserică este acum cunoscută că "SS. Michele e Magno", în limba română ar fi "Sf. Mihail cel Mare", pe (stradă) Borgo Sânto Spirito. 138 Giuliano Brancacci din Florența. 139 Giulio de' Medici (1478-1534), arhiepiscop al Florenței și fiu ilegitim al lui Giuliano di Piero de' Medici, a fost ridicat la rangul de cardinal de Papă Leo al X-lea la 23 septembrie 1513. În 1523 el a devenit Papă Clement al VII-lea. 140
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cea de a doua pe cele ale nobilimii rurale. Prima cameră se întrunea sub președinția palatinului și era compusă nu numai din marii proprietari funciari, ci și din demnitarii bisericii, în frunte cu primatul catolic (capul bisericii catolice n.t.), arhiepiscopul de Esztergom și principalii oficiali ai regatului, inclusiv banul Croației. Camera inferioară era alcătuită din reprezentanții aleși de adunările comitatelor, din cîțiva delegați ai orașelor regale și din oficialii inferiori ai bisericii și justiției. În principiu, legislația se afla în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fie acordat lui Ali Pașa. Acesta reușise deja să obțină un oarecare ajutor atît din partea grecilor cît și din cea a creștinilor albanezi. În martie, oficialii otomani i-au convocat la o întrunire la Tripolița pe liderii ortodocși, inclusiv pe arhiepiscopul Peloponesului și pe episcopi. Grecii au ezitat să răspundă chemării, temîndu-se de ceea ce li s-ar fi putut întîmpla. De fapt, cei care au venit au fost întemnițați. După aceasta, unele persoane izolate au început să organizeze acțiuni directe. Liderii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
separatiste. Constantin Chirilă a ajutat-o să-și vadă un vis cu ochii: să meargă la Mitropolia din Iași, unde s-a rugat la moaștele Sfintei Parascheva, apoi a fost la mănăstirea Slatina, unde a fost întampinată de I.P.S. Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, la Putna, unde a îngenuncheat la mormântul lui ștefan cel Mare,la mănăstirile Dragomirna, Humor, Voroneț, Moldovița... La întoarcere, vama românească nu i-a permis să treacă o icoană dăruită de î.P.S. Pimen al Sucevei și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și pe Eugenia să plângă. Aici, la redacția ziarului, i s-au înmânat cadouri măicuței, în bani, alimente și un televizor nou. S-a plecat apoi la mănăstirea Slatina, unde eram așteptați de mulți preoți, în frunte cu îPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Acesta a afirmat: „Sunteți mama lui Ilie Ilașcu, cel care suferă pentru că el vrea să rămână român și vrea să trăiască în România și mărturisește adevărul istoriei poporului nostru. El este omul care este folosit și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
maghiari și germani. Noi, românii, eram 11 de toți, veniți din Moldova și Muntenia. Maghiarii și germanii erau numai 9. În anul 1953, la 29 iunie, 7 dintre români (5 frați franciscani și 2 diecezani) am fost hirotoniți preoți de către Arhiepiscopul Alex. Cisar, ce era în domiciliu obligatoriu la Orăștie. După hirotonire am lucrat în diferite parohii din Moldova, numai Pr. Anton Demeter a activat în București la Catedrală, de unde a fost ridicat și dus la închisoare în 1958, de unde s-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a trasat îndată ca și câmp de activitate îngrijirea celor zece spitale ale orașului și deservirea bisericii seminarului. Între timp am fost însărcinat cu catehizarea câtorva școli primare din oraș și cu ascultarea spovezilor la biserica catedrală din Oradea. Era arhiepiscop Mons. Traian Frențiu. Până în 21 iunie 1937, mi-am desfășurat o parte din activitatea mea și prin satele din dieceză ca: Drăgești, Gruilung, Calea Mare, Mierlău, Horovățul de Crasna, Tătărești, Stâna de Vale... În 21 iunie 1937 am fost numit
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
metri, o adevărată capodoperă de arhitectură modernă. Ea a fost concepută și realizată pentru a adăposti o mulțime de pelerini din ce în ce mai numeroasă, și a fost consacrată cultului în ziua de 25 martie 1958 de către eminența sa, cardinalul Roncalli, pe atunci arhiepiscop de Veneția și care devenea mai târziu Papa Ioan al XXIII-lea. Către orele 19 ne-am îmbarcat iarăși în mașină, îndreptându-ne spre camping unde eram așteptați pentru a servi cina și a ne bucura de odihna ce ni
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]