2,573 matches
-
Ortodoxe Române, cu sediul în Roman, cu jurisdicție canonică în județul Neamț și în județul Bacau, care face parte din Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Titularul acestei arhiepiscopii a fost Eftimie Luca din 1978 ca episcop, iar episcop vicar al acestei arhiepiscopii este P.S. Ioachim Băcăuanul din 2000. După decesul IPS Eftimie Luca, la 4 noiembrie 2014, în locul rămas vacant de arhiepiscop al Arhiepiscopei Romanului și Bacăului, este ales în ziua de 16 decembrie 2014, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
Romanului și Bacăului, este ales în ziua de 16 decembrie 2014, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin vot secret, cu 35 de voturi din 45 de voturi valid exprimate, PS Ioachim Băcăuanul. A fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie la 13 septembrie 2009. În ansamblul patrimoniului istoric și cultural-artistic românesc, Arhiepiscopia Romanului si Bacăului ocupă un loc aparte, impunându-se printr-o existență pe cât de îndelungată pe atât de bogată în evenimente și contribuind la afirmarea orașului ca un
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin vot secret, cu 35 de voturi din 45 de voturi valid exprimate, PS Ioachim Băcăuanul. A fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie la 13 septembrie 2009. În ansamblul patrimoniului istoric și cultural-artistic românesc, Arhiepiscopia Romanului si Bacăului ocupă un loc aparte, impunându-se printr-o existență pe cât de îndelungată pe atât de bogată în evenimente și contribuind la afirmarea orașului ca un important centru economic, politic și de credință ortodoxă la răsărit de Carpați
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
anul 1962 - mai exact de către P.S. Valerian Zaharia al Oradiei. Înainte de această sfințire, în anul 1958, biserica a fost reacoperită cu șindrilă. Acoperișul a mai fost reparat încă o dată înainte de 1988, prin grija părintelul Mircea Dejeu, pe cheltuiala credincioșilor, a Arhiepiscopiei Clujului, Vadului și Feleacului precum și a protopopiatului Huedin. Resfințirea a avut loc în 23 octombrie 1988, de către P.S. Iustinian Maramureșanul, episcop ortodox al Vadului, Feleacului și Clujului . este construită din lemn de stejar.Formată din naos și pronaos de formă
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
stejar a fost sculptată de meșteri din Vânători-Neamț, la fel și iconostasul și mobilierul. Biserica a fost sfințită cu hramul „ Acoperământul Maicii Domnului” chiar în ziua de prăznuire, la 1 octombrie 2000, de către Prea Sfințiul Visarion Rășinăreanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
și Vrancei și prin străduința maicii starețe de atunci, Emilia Focșa, icoana a fost readusă la Mănăstirea Dălhăuți, fiind așezată spre închinare în biserica mânăstirii. La ora actuală, Mănăstirea Dălhăuți este unul dintre cele mai bine organizate așezăminte monahale din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. În ultima perioada de timp, aici s-au construit o clopotniță impozantă, un corp nou de chilii și s-a amenajat un muzeu într-o clădire nouă. În mânăstire se află aproximativ 20 de călugărițe, stareța actuală
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Mânzălești, județul Buzău, ce aparține Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, parte a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei. Din Buzău, se merge pe DJ203K spre Mânzălești, ulterior se virează pe DJ204M spre satul Jghiab, pe valea pârâului omonim. De aici se merge spre satul Cireșu și - ulterior prin acesta
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
Catedrala Sfântul Patrick (în ) este o biserică romano-catolică din SUA, sediul Arhiepiscopiei de New York, fiind situată pe 50th Street și Fifth Avenue in Manhattan, vizavi de Rockefeller Center. Terenul pe care este construită actuala catedrală a fost cumpărat la data de 6 martie 1810 cu suma de 11.000 dolari, cu scopul
Catedrala Saint Patrick din New York () [Corola-website/Science/312485_a_313814]
-
pierdut unele din lucrările sale în incediul din 8 octombrie 1871 izbucnit în acel oraș. Cassatt s-a intors in Europa in 1871. Ea a petrecut opt luni în Panama, Italia studiind operele lui Correggio și cele ale lui Parmigianino (Arhiepiscopia a finanțat această călătorie) și a lucrat sub îndrumarea lui Carlo Raimondi, directorul departamentului de gravuri de la Academia din Parma. Pictura "Două femei aruncând flori în timpul carnavalului" a fost expusă la Salon în 1872 și a fost vândută, atrăgând astfel
Mary Cassatt () [Corola-website/Science/312811_a_314140]
-
Praga, 1928). În anul 1936 a rămas văduv, în urma decesului soției sale, Anastasia. S-a închinoviat în același an la Mănăstirea Sinaia, sub numele de Irineu, fiind apoi ridicat la rangul de arhimandrit. Ales în anul 1936 ca arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cu titulatura de "Târgovișteanul", a fost hirotonit întru arhiereu la 17 octombrie 1936 și desemnat să conducă secția culturală a Consiliului arhiepiscopal. În această calitate, a fost desemnat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca locțiitor de episcop
Irineu Mihălcescu () [Corola-website/Science/309498_a_310827]
-
Catedrala Mitropolitană din Iași la 17 decembrie 1939. A păstorit la Iași până la 16 august 1947, când s-a retras din scaun în urma presiunilor exercitate de puterea comunistă. În calitate de mitropolit a efectuat vizite canonice la numeroase parohii și mănăstiri din Arhiepiscopia Iașilor, s-a preocupat de învățământul teologic organizând diferite conferințe religioase, a repartizat circa 100 de preoți basarabeni refugiați la parohiile din Arhiepiscopia Iașilor unde urmau să slujească împreună cu parohii locali, s-a preocupat de strângerea de fonduri pentru ajutorarea
Irineu Mihălcescu () [Corola-website/Science/309498_a_310827]
-
presiunilor exercitate de puterea comunistă. În calitate de mitropolit a efectuat vizite canonice la numeroase parohii și mănăstiri din Arhiepiscopia Iașilor, s-a preocupat de învățământul teologic organizând diferite conferințe religioase, a repartizat circa 100 de preoți basarabeni refugiați la parohiile din Arhiepiscopia Iașilor unde urmau să slujească împreună cu parohii locali, s-a preocupat de strângerea de fonduri pentru ajutorarea săracilor, a achitat din salariul său taxele unor elevi bursieri, a trimis preoți confesori pe front sau în spitalele de campanie pentru a
Irineu Mihălcescu () [Corola-website/Science/309498_a_310827]
-
unui moștenitor, averea contelzui Dodiko a revenit episcopiei din Paderborn, care fusese înființată în anul 779. Episcopia a devenit principat episcopal în 1321. Acest principat a funcționat până la dizolvarea Sfântului Imperiu Roman în 1806. Din 1929 a fost transformată în arhiepiscopie. Episcopul Paderborn-ului a întemeiat în anii 1228-1230 orașul nou din Warburg pentru a-și apăra teritoriul în fața pretențiile teritoriale ale arhiepiscopului de Köln. Principalele biserici catolice din oraș sunt "Sf. Ioan Botezătorul" din orașul nou construită în 1264 și Biserica
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
minoritate. Comunitățile din Warburg-Herlinghausen și Rimbeck-Scherfede aparțin canonic de protopopiatul Paderborn al Bisericii Evanghelice din Westfalia înființată în anul 1840.. Începând din ultimul deceniu al secolului trecut există în Warburg și o comunitate neoprotestantă fondată de migranții din spațiul ex-sovietc. Arhiepiscopia ortodoxă siriacă a Germaniei a fost întemeiată în 1997 și își are reședința în fosta mănăstire dominicană din Warburg. Mănăstirea siriacă care adăpostește sediul arhiepiscopiei poartă hramul sfântului Iacob din Sarug. Ea este totodată și reședința episcopului Mor Julius. Vicarul
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
secolului trecut există în Warburg și o comunitate neoprotestantă fondată de migranții din spațiul ex-sovietc. Arhiepiscopia ortodoxă siriacă a Germaniei a fost întemeiată în 1997 și își are reședința în fosta mănăstire dominicană din Warburg. Mănăstirea siriacă care adăpostește sediul arhiepiscopiei poartă hramul sfântului Iacob din Sarug. Ea este totodată și reședința episcopului Mor Julius. Vicarul patriarhal din Germania Hanna Aydin este totodată stareț al mănăstirii și directorul seminarului preoțesc de pe lângă ea. După renovarea mănăstirii s-a deschis aici și "Centrul
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
18 suburbane și 1 363 de comune rurale pentru cele 2 568 de sate și 72 de cătune din întreaga provincie. În luna septembrie 1941 aici și-au desfășurat activitatea mai multe echipe de misionari, veniți din toată Țara: echipa Arhiepiscopiei Chișinăului în frunte cu părintele Teodor Rudiev, cea a Episcopiei Hușilor în frunte cu Episcopul Grigorie Leu, iar cea a Mitropoliei Sibiului și Făgărașului în frunte cu Mitropolitul Nicolae Colan. Începând cu luna octombrie 1941 în Transnistria au venit și
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
cu Episcopul Grigorie Leu, iar cea a Mitropoliei Sibiului și Făgărașului în frunte cu Mitropolitul Nicolae Colan. Începând cu luna octombrie 1941 în Transnistria au venit și alte echipe de preoți și monahi misionari, între aceștia mulți din Episcopia Hotinului, Arhiepiscopia Chișinăului și Mitropolia Olteniei. Alți ierarhi care au efectuat vizite canonice în cuprinsul Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria au fost: Mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan, Mitropolitul Olteniei Nifon, Mitropolitul Basarabiei Efrem Enăchescu, Episcopul Oradei Nicolae, Episcopul Cetății Albe-Ismail Policarp Morușca și
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
arhiepiscopale și fericirea tineretului român". În 1906 școala din strada Popa Tatu, nr. 3, se mută în clădirea Seminarului Catolic, din curtea Catedralei Sf. Iosif, luând numele de "Școala Sf. Iosif". De la această dată în București sunt două școli ale Arhiepiscopiei: Sf. Andrei și Sf. Iosif. În 1913 Arhiepiscopul Raymund Netzhammer clădește internatul din str. Călărași, nr.12, cunoscut sub numele de Convictul Sf. Andrei, putând găzdui 100 de elevi interni. În timpul primului Război Mondial, Frații de origine germană sunt deportați
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
de Teologie din Cernăuți (1929-1933), susținându-și examenul de licență cu teza "„Despre castitate”". După finalizarea studiilor universitare, la 20 aprilie 1934 este hirotonit ieromonah pe seama aceleiași catedrale, apoi hirotesit arhimandrit (25 aprilie 1934) și numit exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1934-1935). Publică numeroase articole în „Viața monahala“ și în revistă „Mitropolia Moldovei și Sucevei“. Preda o perioadă ca profesor de religie la Liceul de fete Notre Dame de Sion din Iași (1936-1937). În anul 1937 obține titlul științific de
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
A fost înmormântat în cimitirul mănăstirii la 30 iulie 1980, slujba funerară fiind oficiată de către un sobor de ierarhi (IPS Mitropolit Teoctist Arăpașu al Moldovei și Sucevei, PS Episcop Eftimie Luca al Românului și Hușilor, PS Episcop-Vicar Român Ialomițeanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, PS Arhiereu-Vicar Gherasim Cristea al Episcopiei Râmnicului și Argeșului), asistați de PC Arhimandrit Bartolomeu Anania, directorul Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, stareța Nazaria Niță, profesori de la Seminarul Teologic Neamț, preoți, consilieri, protopopi, călugări, soborul maicilor
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul cu odoarele și obiectele de cult necesare. Biserica a fost resfințită pe amplasamentul actual la 12 aprilie 2009 (în Duminica Floriilor), de ÎPS Arhiepiscop Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, cu acest prilej obiectivul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Biserica Ortodoxă Autocefală a Albaniei (în albaneză: "Kisha Orthodhokse Autoqefale e Shqipërisë") este una din cele paisprezece Biserici Ortodoxe existente. Este alcătuită din Arhiepiscopia de Tirana-Durrës și eparhiile din Berat, Gjirokastra, Korça, Apollonia și Kruja. Majoritatea creștinilor ortodocși din Albania trăiesc în sudul țării și în marile orașe Tirana și Durrës. Deși limba liturgică este albaneza, în regiunea Saranda din sudul Albaniei se mai
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
patriarhului Romei. În acea perioadă, liturghia în Iliria era impregnată de ritul bizantin. Doar în partea nordică, respectiv în Praevalitana, influența romană era mai mare, și de aceea această zonă a fost cea care, mai târziu, a intrat în subordinea arhiepiscopiei din Bar (astăzi în Muntenegru). În plină criză iconoclastă, în anul 731, împăratul iconoclast Leon al III-lea a subordonat canonic mitropolia din Durrës patriarhului din Constantinopol. În perioada domniei lui Leon al VI-lea (886 - 912) sunt menționate în
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
în jurisdicția canonică a patriarhatului ecumenic din Constantinopol. Această situație a luat sfârșit o dată cu victoria bizantinilor asupra bulgarilor, în anul 1018. O parte a episcopiilor ortodoxe din sudul Albaniei de astăzi, de exemplu Butrint sau Berat au fost subordonate atunci arhiepiscopiei autocefale din Ohrida. Marea Schismă din 1054 și-a făcut treptat efectul și în Albania. La început, unitatea teritorial-canonică a mitropoliei din Durrës s-a păstrat. Separarea a avut loc abia în secolul al XII-lea când și Roma și
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
despotatul Epirului. Ca urmare a cuceririi Albaniei de către Imperiul Otoman în 1478, islamul s-a răspândit rapid și a devenit a treia religie a provinciei. Musulmanii au ajuns foarte rapid majoritari. Administrația islamică a subordonat toate episcopiile ortodoxe din Albania arhiepiscopiei autocefale din Ohrid, care a fost protejată pentru mult timp de musulmani. În secolele al XV-lea și al XVI-lea foarte mulți creștini din sudul Albaniei au emigrat în sudul Italiei unde au dat naștere așa numitelor biserici italo-albaneze
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]