4,476 matches
-
s? intervin? sculptură, deci o anumit? parte de senzualitate, �n deplin? libertate. Aceast? repunere �n discu?ie, deliberat? ?i totu?i total ?inut? sub control de c?tre poncifi, a limbajului arhitectural modern ?i a primatului stabilit??îi ca expresie arhitectural? caracterizeaz? operele baroce. De aceea, partizanii ortodoxiei se fac c?-l ignor? pe Bernini, asemenea lui G.-P. Bellori, autor al Vie?îi pictorilor, sculptorilor ?i arhitec?ilor moderni (Romă, 1672). Numai dac?, asemeni lui Blondel, nu i se repro
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
imperial? de la Viena (1723-1735) de Fischer Von Erlach, sau la bibliotecă aba?iei Schussenried (1754-1761), una dintre foarte numeroasele biblioteci m?n?știre?ți care fac obiectul unei abord?ri tipologice marcate. O alt? tr?s?tur? original? a practicii arhitecturale �n teritoriile barocului germanic const? �n organizarea muncii. Arhitectul este �ns?rcinat cu planurile. El este un intermediar �ntre ?eful lucr?rîi � care-l consider? un �nalt func?ionar � ?i ?antierul condus de un me?ter zidar. Spre deosebire de confra?îi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ie monumental?, cu ordin colosal, influen?at? de proiectul lui Bernini pentru Luvru ?i de fă?ada dinspre gr?din? a castelului de la Versailles, dar cu un ritm de fă?ad? mai plastic. Portugalia, de?i �ntre?inea tradi?îi arhitecturale religioase �nc? din Evul Mediu, se arăt? larg deschis? influen?e-lor italiene, mai ales �n programele oficiale de prestigiu; astfel, avem vastul palat-m?n?știre (1733-1770) comandat de Jo�o al V-lea lui J.-F. Ludwig (zis
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ad? articuleaz? cu o rar? elegan?? un ordin colosal de pila?tri de-abia sublinia?i ?i accente rococo foarte temperate. Anumite configura?îi baroce, de-abia sugerate de Wren la catedrala Saint Paul, anun?? o rapid? aderare a elitei arhitecturale la mi?carea baroc?, c?tre 1700-1730, �ntr-o ?ar? opus? Contrareformei. �ntr-adev?r, doi arhitec?i, distan-? ndu-se de palladianism, se afirm? �n opere care, de?i baroce, se disting f?r? complexe de curentele baroce active �n Europa continental
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i deoarece cunoa?-terea Antichit??îi, mai ales a arhitecturii acesteia, devine mai obiectiv?. �n fine, noutate, �ntruc�ț lumea ideilor ?i cererile societ??îi se schimb?, transform�nd chiar ordinea stabilit? p�n? la tulbur?ri revolu?ionare. Limbajul arhitectural trebuie deci s? simbolizeze aceast? evolu?ie. Aceast? mi?care, care elaboreaz? o g�ndire modern?, nu se poate concepe dec�ț �n c�mpul, desigur, l?rgit ?i reevaluat al istoricismului antic, �n care locul ordinelor, mai ales locul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
architecture ou l�art de b�tir� (1706) a lui J.-L. de Cordemoy. Prin criticile riguroase pe care Laugier le face despre cl?dîrî, inclusiv despre castelul de la Versailles, el arăt? c? func?ionalita-tea este central? �n toat? problematică arhitectural? elaborat? cu un punct de vedere ra?ionalist. ?i legitimeaz? aceast? lucrare teoretic? raport�nd-o la evolu?ia societ?-?îi caracterizat? prin predominen?a progresiv? a burgheziei, care are datoria de a elabora un cadru construit ?i urban adaptat modurilor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lucreaz? adesea �n Anglia. Evident, examinarea acelora?i modele nu presupune că ele s? fie percepute la fel; �n afar? de aceasta, integrarea artistic? a acestor modele se face, �n mod cert, �ntr-un context cultural diferit �n fiecare ?ar?. Cultură arhitectural? englez?, �ntre 1710 ?i 1750, este dominat? de palladianism. Aceast? situa?ie, care va dura p�n? c?tre 1830, corespunde unei perioade de cre?tere economic?, de bog??ie ?i de stabilitate politic?. Anglia revendic? �n acela?i timp
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tre sursă antic? esen?ial?: Vitruvius. De unde, publicarea, �n 1715, a lucr?rîi Vitruvius Britannicus de C. Campbell, dedicat? lui George I, pentru că acesta s? ajute Anglia s? preia ?tafeta unei Italii �n declin ca actor privilegiat al tradi?iei arhitecturale ini?iate de români. Aristocra?ia de la putere, care de?ine bog??ia, �?i afir-m? supremă?ia construindu-?i country houses, �n acela?i timp o punere �n valoare a propietarilor lor ?i centre de administrare a domeniilor acestora. Mereworth
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o func?ionalitate st?p�nit? ?i fă?ade marcate mai ales de clasicismul francez. C�ț despre fra?îi Robert ?i James Adam (1728-1792 ?i 1730-1794), ace?tia �?i cuceresc celebritatea cre�nd, �n country houses, �n locul decorului arhitectural tradi?ional, un stil presupus a manifesta �ntoarcerea la manieră antic? ?i desf??ur�nd o am-bian?? gra?ioas? ?i str?lucitoare fondat? pe ornamente �n form? de frunze dispuse n volute ?i pe grotescuri pe fonduri colorate �n verde
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
te utilizarea �n construirea unor castele că cel de la Marienburg (Saxonia Inferioar?, 1831-1880) de C. W. Hașe ?i E. Oppler. Neogoticul �n Fran?a: con?tiin?? patrimonial? ?i ra?ionalism Cum am v?zut deja, arhitectura gotic? figureaz? �n dezbaterea arhitectural? din Fran?a de mult timp, dar �ntr-o manier? care nu conduce deloc la pitoresc. �n plus, pe-rioada revolu?ionar? este �n mod obligatoriu opus? unui stil inseparabil istorice?te de religie ?i de monarhie. C�ț despre primul imperiu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
castelul de la Pierrefonds (1863) � care construie?te pu?în (Saint-Denis-de-l�Estr�e, 1864-1868), dar elaboreaz? o teorie plec�nd de la arhitectură gotic? luat? ca model de ra?ionalitate arhitectonic?, func?ional? ?i compozi?ional?, teorie susceptibil? s? hr?neasc? problematicile arhitecturale generate de societatea modern?. Lucrarea să Entre-tiens sur l�architecture (1863-1872) are o influen?? pro-fund? asupra catalanului Gaudi, asupra americanului F.�L.�Wright, a germanului Mies van der Rohe, �ntre al?îi. �n Fran?a, A. de Baudot (1834-1915), unul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
izvoarele istorice, conjugate cu tulbur?rile politice, cu r?zboaiele, cu cuceririle coloniale, exalt? na?ionalismele, particularismele, singularit??ile favorabile pluralismului expresiv. �n afar? de aceasta, dinamismului industriei, care provoac? schimb?ri de fond �n societate ?i �nnoie?te tipologia arhitectural? ?i modurile de construc?ie, eclectismul arhitectural �ncearc? s?-i ofere o contrapondere, r?m�n�nd ap?r?toa-rea tradi?iei istoriciste instaurate de Rena?tere. De fapt, dezvoltarea eclectismului, f?r? s? se confunde cu neoclasicismul ?i cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu r?zboaiele, cu cuceririle coloniale, exalt? na?ionalismele, particularismele, singularit??ile favorabile pluralismului expresiv. �n afar? de aceasta, dinamismului industriei, care provoac? schimb?ri de fond �n societate ?i �nnoie?te tipologia arhitectural? ?i modurile de construc?ie, eclectismul arhitectural �ncearc? s?-i ofere o contrapondere, r?m�n�nd ap?r?toa-rea tradi?iei istoriciste instaurate de Rena?tere. De fapt, dezvoltarea eclectismului, f?r? s? se confunde cu neoclasicismul ?i cu neogoticul, �?i �nsu?e?te, �n mare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Evului Mediu ?i cei ai clasicismului; �nfruntarea pe care o g?sim �n Fran?a o dat? cu interzicerea lui Viollet-le-Duc de a preda la ?coală de Arte Frumoase, �n 1864. Oric�ț de stufoas? ar p?rea produc?ia arhitectural? eclectic?, se pot degajă dou? practici constituente esen?iale. Fie se compune o oper? plec�nd de la o op?iune pentru ele-mente tipice ale unui stil istoric; fie se combin? �ntr-o aceea?i construc?ie �mprumuturi din stiluri diferite. �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
internă?ional, c?ruia �i alimenteaz? ?i �i contro-leaz? cursurile. Rolul inginerilor Inginerii, autodidac?i că Paxton sau cu diplom?, s�nt cei capabili s? exploateze poten?ialul arhitectonic al pro-duselor metalurgice industrializate. Rolul lor �n muta?ia spa?iului arhitectural este deci fundamental. �n consecin??, responsabilitatea conceptual?, de exemplu a arhitec?ilor en titre de la Crystal Palace ?i de la Galeria mă?inilor, respectiv O. Jones ?i F. Dutert, este net diminuat?. Demersul inginerilor, al c?ror scop este mai mult
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
asupra unei mari p?r?i a Europei, �n Statele Unite ?i �n America de Sud. Ea se va men?ine �n aceste locuri adesea p�n? la mijlocul secolului al XX-lea. Curentul ra?ionalist: o nou? tipologie ?i o nou? inova?ie arhitectural? �n secolul al XIX-lea, o dat? cu ridicarea burgheziei ?i a clasei muncitoare, societatea evolueaz? �n aspiră?iile sale sau �n ceea ce ast?zi numim nevoi, care se traduc �n programe ?i �n echipamente noi, �n primul r�nd
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
goan? dup? emfaza scenografic? ?i decorativ?. Cultură, stocarea ?i difuzarea cunoa?terii, ale c?rei forme ?i c�mp se diversific? at�ț de mult �n timpul acestui secol, particip? la dinamismul ?i la prestigiul metropole-lor moderne ?i cer tipuri arhitecturale specifice. Al?turi de teatre, de marile a?ez?minte de �nv???m�nt � Sorbona este construit? de H. P. N�not din 1885 p�n? �n 1901 � conceperea de spa?îi pentru biblioteci �mpinge c?tre ino-va?ie. Astfel
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al colegiului Sainte-Barbe (Paris, 1881-1883), este cel care ajunge la stil �n modul cel mai des?v�r?it prin utilizarea metalului ?i a ceramicii pentru a face s? între aerul ?i lumină. Ra?ionalitatea spa?iilor ?i a figurilor arhitecturale ia, �n aceste locuri de formare a elitelor, o for?? simbolic? deosebit?. Efectiv, �n �secolul industriei� (F. Loyer), dezvoltarea ?i diversificarea serviciilor publice reflect? o nou? concep?ie despre via?a social?, �n special urban?, modelat? at�ț prin analize
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai ț�rziu, sub forma Familisterului�, la Guise (1859-1883) de J. B. Godin. De asemeni, V. Consid�rant, E. Cabet ?i englezul B. W. Richardson, dintre propunerile c?rora multe vor inspiră, un secol mai ț�rziu, teoriile urbanistice ?i arhitecturale ale fondatorilor Mi?c?rîi moderne, �n mod special ale lui Le Corbusier. Printre amenaj?rile urbane de anvergur?, trebuie re?inut planul prefectului G. E. Haussmann pentru Paris (�ncep�nd din 1835) ?i cel al inginerului I. Cerda, pentru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de exuberan?a floral?, dar ?i de ritmurile profunde ale elementelor primordiale. Aceast? stilizare a modelelor naturale este modulat?, �n parte, de expresia ornamental? gotic? ?i de artă japonez?, inspiratoare �n acela?i timp a pictorilor nabi?ți. Produc?ia arhitectural? a stilului Art noveau se �ntinde pe vreo 15 ani, �n timpul deceniilor 1890 ?i 1900. Ea este �nf?ptuirea unor arhitec?i n?scu?i �n cea mai mare parte �n anii 1860. La Bruxelles, �ntr-un mediu cultivat, influen
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu realiz?rile vienezilor; de exemplu, ?coală de art? (1898-1909) ?i Hill House (1902-1904), o cas? particular? cu un exterior sever, dar de o elegan?? lipsit? de afectare �n �mbin?rile interioare ?i �n mobilier. Tot un astfel de demers arhitectural global, integr�nd structur?, decor ?i echipamente diverse este ceea ce preco-nizeaz? belgianul H. Van de Velde (1863-1957), care-?i asigur? faima european? conduc�nd, cu �ncepere din 1901, ?i construind, �n 1906, ?coală de Arte Decorative de la Weimar (Germania), devenit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
diametru a S?lii Centenarului, la Breslau (1912-1913), conceput? de M. Berg (1870-1947), este o etap? decisiv? �n c?utarea de solu?îi constructive, �n acela?i timp func?ionale ?i eroice, din beton armat. 2. Internă?ionala modernist? Doctrina arhitectural? ?i urbanistic? modernist? care se elaboreaz? �n Europa �n cursul anilor �20 este progresist?. Ea prive?te teme artistice, aspecte tehnice, orient?ri estetice, dar aceste precepte trebuie puse �n practic? cu ?eluri sociale. �ntr-adev?r, arhitectul, urbanistul, inginerul care-
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1941 prin grijă lui Le Corbusier, sub titlul �Charte d�Ath�nes�; el va deveni biblia partizanilor oră?ului func?ionalist. 3. Arhitectură modern? Teoriile a ceea ce se poate numi Mi?carea modern? (�n arhitectur?) au nevoie de un limbaj arhitectural nou pentru a concretiza noul habitat pe care ele �l propov?-duiesc. �ncep�nd cu anii 1910, cl?dirile anun?? aceast? nou? arhitectur?: casă Steiner (1910) a lui Loos ?i uzina Fagus (Alfeld, Germania, 1910-1911) de W. Gropius (1883-1969) ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
gr?din? sau solarium; fă?ada liber? ?i fereastră pe lungime, conse-cin?e ale absen?ei pere?ilor portan?i. Cele trei niveluri ale acestei vile s�nt legate printr-o scar? ?i printr-o ramp? care invit? la plimbare arhitectural? c?ci, dac? ea, casa, func?ioneaz? cu o eficacitate cvasi-mecanic?, ea conduce ?i la vis �ntr-un parcurs poetic. Din numeroasele construc?îi moderniste din anii �20 p�n? �n �40, �n Europa, se degaj? un ansamblu stilistic puternic marcat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
scar? mare ?i, astfel, pentru a dezvolta o adev?raț? standardizare a modelelor puse la punct, de exemplu, la Bauhaus, la �ndemnul lui Gropius. Un program far, Neue Frankfurt (Frankfurt, 1925-1930) este condus de E. May (1886-1970). Spiritul ?i tipurile arhitecturale s�nt ra?ionaliste, dar compozi?ia urban? �mprumut? de la cet??ile-gr?din? engleze. M. Wagner (1885-1957), �nfocat partizan al ac?iunii statului �n favoarea chestiunii locuin?elor, traseaz? planul director al Berlinului, �n timp ce B. Taut construie?te
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]